Exclusion of non-fault-related delay from European funding irregularity due to force majeure conditions of major flooding

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Acţiunea judiciară

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a, contencios administrativ şi fiscal la data de 16.05.2017, reclamanta Regia Naţională a Pădurilor Romsilva - Administraţia Parcului Natural Balta Mică a Brăilei a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene - Direcţia Generală Programe Infrastructură Mare-Autoritatea de Management POS Mediu, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa în cauză să dispună anularea Deciziei privind soluţionarea contestaţiei nr. 17745/29.03.2017 şi a Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/02.02.2017, cu consecinţa exonerării de plata sumei de 14.016,18 RON şi obligării pârâtului la restituirea sumei de 23.499,60 RON.

2. Soluţia instanţei de fond

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a, contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 4535 din 23.11.2017, a admis acţiunea reclamantei, a anulat Decizia privind soluţionarea contestaţiei nr. 17745/29.03.2017 şi Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/02.02.2017, a exonerat reclamanta de plata sumei de 14.016,18 RON şi a obligat pârâtul să îi restituie reclamantei suma de 23.499,60 RON.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva sentinţei a declarat recurs pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, care a solicitat casarea acesteia şi, în urma rejudecării cauzei, respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

3.1. În primul motiv de recurs, încadrat în drept în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., recurentul a arătat că judecătorul fondului nu a analizat şi nu a argumentat respingerea apărărilor formulate de minister; în plus de aceasta, nu a prezentat cauza exoneratoare de răspundere care ar elibera beneficiarul de respectarea condiţiilor şi termenelor asumate conform Contractului de finanţare.

3.2. În cel de-al doilea motiv de recurs, încadrat în drept în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurentul a susţinut, în esenţă, faptul că sentinţa contestată a fost dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material, respectiv O.U.G. nr. 66/2011 şi a celor privitoare la executarea unui contract.

În dezvoltarea acestui motiv de recurs au fost formulate de către recurent critici de nelegalitate cu privire la hotărârea judecătorească atacată ce vor fi prezentate în continuare.

Prima instanţă nu a ţinut seama de faptul că beneficiarul avea obligaţia de-a implementa proiectul pentru care a primit finanţare, cu respectarea termenelor şi condiţiilor stipulate în Contractul de finanţare, condiţii la care acesta a achiesat prin semnarea lui.

Eventuala decalare a termenului de implementare, dacă nu este realizată prin acordul ambelor părţi, prin act adiţional, atrage în mod automat răspunderea părţii in culpă, cu excepţia situaţiei în care decalarea termenului este consecinţa unui factor extern, neimputabil debitorului obligaţiei de executat, situaţie definită de legiuitor drept forţă majoră.

Beneficiarul, în calitate de debitor al obligaţiei neexecutate în termen, era cel care trebuia să facă dovada încadrării în situaţia exoneratoare a forţei majore, conform normelor de drept comun care reglementează condiţiile necesar a fi întrunite pentru existenţa unei astfel de situaţii cât şi prin raportare la dispoziţiile Contractului de finanţare.

În speţa de faţă, beneficiarul nu a invocat existenţa unei cauze exoneratoare de răspundere în sensul celor prevăzute de C. civ. sau de art. 17 din Contractul de finanţare, ci s-a limitat în a preciza că datorită debitelor mari ale Dunării nu a reuşit să implementeze în termen util proiectul, respectiv să realizeze două dintre panourile mari de atenţionare.

Instanţa a acceptat în mod greşit această alegaţie a intimatei, fără să verifice veridicitatea sa, respectiv fără să analizeze dacă situaţia prezentată, chiar dacă ar fi corespuns realităţii, era de natură să exonereze de răspundere, în conformitate cu prevederile art. 17 din Contractul de finanţare.

Abordarea instanţei este în contradicţie flagrantă cu normele de drept material care reglementează forţa majoră ale cărei condiţii de existenţă trebuie dovedite cumulativ pentru a se putea susţine incidenţa acestei situaţii exoneratoare de răspundere.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul a formulat întâmpinare în care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, pentru argumentele prezentate la dosar.

5. Soluţia instanţei de recurs

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatului, Înalta Curte apreciază că recursul nu este fondat.

Aşa cum s-a prezentat la pct. 1 din decizia de faţă, intimata Regia Naţională a Pădurilor Romsilva - Administraţia Parcului Natural Balta Mică a Brăilei a supus controlului instanţei specializate, pe calea prevăzută în art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011, Decizia privind soluţionarea contestaţiei nr. 17745/29.03.2017 şi Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/02.02.2017.

Soluţia primei instanţe, de admitere a acţiunii, este legală, fiind împărtăşită şi de instanţa de control judiciar pentru că reflectă interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor normative pertinente, în raport cu situaţia de fapt rezultată din probele administrate în cauză.

Răspunzând punctual criticilor de nelegalitate ale sentinţei atacate, subsumate motivelor de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., Înalta Curte reţine:

5.1. Motivul prevăzut în art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.: ("când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei")

Potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., în considerentele hotărârii "se vor arăta obiectul cererii şi susţinerile pe scurt ale părţilor, expunerea situaţiei de fapt reţinută de instanţă pe baza probelor administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor."

Verificând conţinutul sentinţei atacate, instanţa de control judiciar constată că aceasta îndeplineşte exigenţele menţionate, întrucât judecătorul fondului a expus în mod clar şi logic argumentele care au fundamentat soluţia adoptată.

Motivul de recurs analizat nu are în vedere fiecare dintre argumentele de fapt şi de drept folosite de reclamant în cererea de chemare în judecată, instanţa având posibilitatea să le grupeze şi să le structureze în funcţie de problemele de drept deduse judecăţii, putând să le răspundă prin considerente comune.

Cu alte cuvinte, chiar dacă în motivarea hotărârii judecătoreşti nu se regăsesc literal toate susţinerile invocate de partea reclamantă în legătură cu nelegalitatea actului administrativ contestat în cauză, sentinţa nu este susceptibilă de a fi reformată prin prisma motivului de recurs cercetat.

În consecinţă, nu este fondat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

5.2. Motivul prevăzut în art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.: ("când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material")

Cu titlul prealabil, Înalta Curte reţine următoarea situaţie de fapt:

Recurenta a întocmit proiectul "Managementul capitalului natural din Balta Mică a Brăilei prin abordare integrată, evaluare şi conştientizare", pentru implementarea căruia a depus o cerere de finanţare din fondurile europene alocate pentru P.O.S. Mediu 2007-2013. În cuprinsul acestei cereri, la pct. B-Propunerea tehnică, recurenta a menţionat că obiectivele specifice ale proiectului sunt următoarele: 1) îmbunătăţirea managementului Parcului Natural Balta Mică a Brăilei, în contextul instituirii statutului de SCI şi SPA pentru această arie naturală protejată, şi creşterea capacităţii instituţionale de gestionare a reţelei Natura 2000; 2) creşterea magnitudinii biodiversităţii Parcului Natural Balta Mică a Brăilei, după modelul complexelor de ecosisteme acvatice şi terestre existente înainte de îndiguirile din deceniul 6, şi îmbunătăţirea serviciilor oferite de ecosisteme; 3) îmbunătăţirea percepţiei în rândul celor 4 grupuri ţintă (comunităţile locale, elevi, vizitatori, utilizatori de resurse şi servicii oferite de ecosistemele din parc) despre valoarea patrimoniului natural din Parcului Natural Balta Mică a Brăilei.

Urmare aprobării cererii de finanţare, între Ministerul Mediului şi Pădurilor, prin Direcţia Generală A.M. P.O.S. Mediu, în calitate de finanţator, şi recurenta R.N.P. Romsilva-Administraţia Parcului Natural Balta Mică a Brăilei R.A., în calitate de beneficiar, s-a încheiat contractul de finanţare nr. x/07.02.2011, având ca obiect acordarea unei finanţări nerambursabile din F.E.D.R. şi de la bugetul de stat, pentru proiectul "Managementul capitalului natural din Balta Mică a Brăilei prin abordare integrată, evaluare şi conştientizare", cod SMIS 17156.

Conform art. 3 din acest Contract, valoarea totală eligibilă a proiectului este de 10.439.645 RON, iar, potrivit art. 2 alin. (2) şi (3), perioada de implementare a proiectului este de 39 de luni, respectiv de la data de 01.02.2011 şi până la data de 30.04.2014, aceasta putând fi prelungită la cererea beneficiarului, cu condiţia ca prelungirea să nu exceadă perioadei de acordare a finanţării pentru P.O.S. Mediu 2007-2013. Perioada de implementare a fost prelungită ulterior, prin acte adiţionale, până la data de 30.04.2016.

Pentru implementarea proiectului, beneficiarul finanţării, în calitatea de autoritate contractantă, a organizat şi desfăşurat o procedură de achiziţie publică, care s-a finalizat prin încheierea cu S.C. A. S.R.L. a contractului de lucrări nr. x/17.05.2011, având ca obiect realizarea infrastructurii de vizitare terestre: 6 turnuri de observare a avifaunei, 16 panouri mari de atenţionare a navigatorilor pe Dunăre şi 46 de panouri mici de informare şi atenţionare.

La data de 20.04.2016, A.M. şi O.I.R. Galaţi au realizat o misiune comună de verificare la locul implementării proiectului, ocazie cu care a fost întocmit raportul nr. x/05.08.2016, în cuprinsul căruia s-au consemnat următoarele: din cele 6 tunuri de observare, 3 sunt în stare bună, iar celelalte 3 au infrastructura bună, însă necesită unele remedieri; din cele 16 panouri mari de informare, la 14 trebuie refăcute bannerele, iar celelalte 2 sunt aproape distruse; din cele 46 de panouri mici de informare, la 4 au fost furate ţevile, iar la 5 trebuie înlocuite ţevile şi panourile.

În urma acestor constatări, echipa de control a conchis că indicatorii aferenţi infrastructurii au fost îndepliniţi astfel: 6 turnuri de observare a avifaunei - 99%, 16 panouri mari de atenţionare a navigatorilor pe Dunăre - 73% şi 46 de panouri mici de informare şi atenţionare - 80%.

În consecinţă, s-a recomandat beneficiarului, în solidar cu Regia Naţională a Pădurilor-Romsilva, ca, în cel mai scurt termen, să asigure din surse proprii sumele necesare refacerii/construirii panourilor distruse, din motive neimputabile constructorului şi beneficiarului (furt, inundaţii).

La data de 08.07.2016, O.I.R. Galaţi a realizat o ultimă verificare la locul implementării proiectului, ocazie cu care a întocmit raportul nr. x/10.08.2016, în cuprinsul căruia s-au consemnat următoarele: beneficiarul a remediat toate problemele existente la cele 3 turnuri de observare; în ceea ce priveşte cele 16 panouri mari de informare, beneficiarul a montat prin eforturi proprii 14 din cele 16 bannere noi, iar celelalte 2 bannere se află la sediul beneficiarului, neputând fi montate pe panourile de la Harapu Nord şi Orbu Sud din cauza cotelor foarte mari ale Dunării (astfel, la Harapu Nord fundaţia panoului a fost dezvelită parţial şi s-a înclinat spre Dunăre, iar la Orbu Sud fundaţia era dezvelită parţial şi s-a prăbuşit în Dunăre, neputând-se interveni din cauza cotelor foarte mari ale Dunării); beneficiarul a remediat toate problemele existente la panourile mici de informare.

În urma acestor constatări, echipa de control a conchis că indicatorii aferenţi infrastructurii au fost îndepliniţi astfel: 6 turnuri de observare a avifaunei - 100%, 16 panouri mari de atenţionare a navigatorilor pe Dunăre - 89,57% şi 46 de panouri mici de informare şi atenţionare -100%. În legătură cu cele 2 panouri mari, s-a arătat că vor fi montate bannerele imediat ce apele Dunării se retrag.

În perioada 3-30 ianuarie 2017, o echipă de control din cadrul Direcţiei Generale Programe Infrastructură Mare-Autoritatea de Management pentru P.O.S. Mediu a procedat la verificarea documentară a suspiciunii de neregulă nr. 2345/28.12.2016, transmise de Direcţia Management Financiar-Serviciul Autorizare Plăţi, constatând că aceasta se confirmă.

În consecinţă, Direcţia Generală Programe Infrastructură Mare-A.M. P.O.S. Mediu a întocmit Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/02.02.2017, prin care au constatat că "luând în considerare faptul că, de la 30.04.2016 (data finalizării perioadei de implementare a proiectului) şi până la 08.07.2016 (data ultimei vizite de verificare la faţa locului a O.I.R. Galaţi), nu au fost atinşi toţi indicatorii proiectului, respectiv au fost montate doar 14 din cele 16 panouri mari de atenţionare, şi ţinând cont de prevederile H.G. nr. 678/2015 privind închiderea programelor operaţionale finanţate în perioada 2007-2013 prin F.E.D.R., valoarea de 30.254,66 RON fără TVA (37.515,78 RON cu TVA), aferentă celor 2 panouri nerealizate, este cheltuială neeligibilă." Întrucât din această sumă s-a recuperat parţial, prin deducere din cererea de rambursare nr. x, suma de 23.499,60 RON, s-a stabilit în sarcina reclamantei debitul de 14.016,18 RON.

Împotriva acestui proces-verbal, reclamanta a formulat contestaţie, care a fost respinsă ca nefondată de către Comisia de soluţionare a contestaţiilor din cadrul Direcţiei Gestionare POS Mediu, prin Decizia nr. 17745/29.03.2017 .

Înalta Curte apreciază că este corectă concluzia primei instanţe în sensul că "neîndeplinirea integrală a indicatorului privind panourile mari de atenţionare (au fost montate doar 14 din totalul de 16) nu este imputabilă recurentei, neputându-se reţine vinovăţia acesteia nici sub forma intenţiei, nici sub forma culpei."

Conform definiţiei legale a neregulii, abaterea trebuie să constea într-o acţiune sau omisiune imputabilă beneficiarului fondurilor europene (vinovăţie sub forma intenţiei sau culpei).

Or, în cuprinsul Raportului nr. x din 05.08.2016, se menţionează următoarele: "constructorul a refăcut toate cele 16 benere din material corespunzător tehnic, acestea fiind montate la data verificării pe 14 din cele 16 panouri mari de atenţionare. La ultimele două există şi infrastructura metalică recuperată şi benerele, neputând fi încă reamplasate datorită cotei mari a Dunării, urmând a se interveni imediat ce apele Dunării se retrag."

Aşadar, cele două panouri existau, iar în momentul în care nivelul cotelor Dunării au permis acest lucru, beneficiarul a intervenit asupra infrastructurii existente, care a fost îndreptată, iar infrastructura de afişaj a fost amplasată din nou, pe cheltuiala acestuia.

Este de reţinut şi faptul că Organismul Intermediar Galaţi, prin reprezentanţii săi care au efectuat controale la faţa locului la datele de 20.04.2016 şi, respectiv 08.07.2016, au reţinut că structura de beton şi barele metalice ale celor două panouri mari de atenţionare existau în apă, dar nu s-a putut interveni asupra lor; în atare situaţie, aceştia au recomandat remedierea situaţiei, fără, însă, să stabilească un termen în acest sens.

Prin urmare, pornind de la constatările anterior prezentate, nu era necesar să fie invocate prevederile art. 17 din Contractul de finanţare.

În raport de cele prezentate, în mod justificat prima instanţă a reţinut că intimata nu se face vinovată de săvârşirea unei nereguli, în sensul art. 2 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011.

În consecinţă, instanţa de control judiciar apreciază că nu este fondat motivul de casare reglementat de prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

6. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 şi art. 28 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, în prezent Ministerul Fondurilor Europene, împotriva sentinţei nr. 4535 din 23 noiembrie 2017 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 4 noiembrie 2020.