Jurisdictional conflict over execution disputes of administrative financing contracts and the application of Law No. 554/2004

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă, la data de 1 aprilie 2019, sub nr. x/2019, reclamantul Ministerul Educaţiei Naţionale, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale şi Ministerul Fondurilor Europene, a solicitat obligarea pârâţilor la plata către reclamantă a sumei de 16.308.278,36 RON ca urmare a nerambursării cheltuielilor eligibile din FEDR (81,62%) aferente cererii de rambursare nr. x pentru Proiectul "Internet în şcoala ta. Conectarea la Internet broadband a unităţilor şcolare din zona rurală."

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Hotărârea Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civilă

Prin sentinţa civilă nr. 2621 din 29 noiembrie 2019, Tribunalul Bucureşti a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că acţiunea este grefată pe răspunderea civilă contractuală, între părţi fiind încheiat contractul de finanţare nr. x/01.02.2012, astfel că, raportat la natura juridică a contractului pe care sunt întemeiate pretenţiile reclamantei, aceea de contract administrativ, la prevederile contractuale potrivit cărora constatarea şi recuperarea creanţelor bugetare rezultate din nereguli se face în conformitate cu O.U.G. nr. 66/2011 (art. 12 din contract), la prevederile legale care reglementează mecanismul recuperării creanţelor bugetare rezultate din nereguli invocat în prezentul litigiu (O.U.G. nr. 66/2011), precum şi la valoarea obiectului cererii (peste 3 milioane de RON), sunt incidente dispoziţiile art. 10 din Legea 554/2004, competenţa de soluţionare a cauzei revenind secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti.

Cauza a fost înregistrată la data de 21.05.2020, sub acelaşi număr de dosar, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, care, prin încheierea nr. 11F din 25 mai 2020, a admis excepţia necompteneţei sale materiale şi a dispus înaintarea dosarului uneia dintre secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale Curţii de Apel Bucureşti, în vederea soluţionării litigiului.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 29.06.2020, sub nr. x/2020.

2.2. Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal

Prin sentinţa civilă nr. 652 din 24 iulie 2020, Curtea de Apel Bucureşti a admis excepţia necompetenţei sale materiale, invocată de reclamant, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia civilă. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut, în esenţă, că litigiul dedus judecăţii decurge din executarea unui contract administrativ, astfel că, pentru determinarea instanţei competente să soluţioneze pricina, nu sunt incidente dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 554/2004, la care s-a raportat Tribunalul, ce reglementează competenţa generală în materia contenciosului administrativ, ci dispoziţiile speciale ale art. 8 alin. (2) din lege, în vigoare la data promovării acţiunii, potrivit cărora "(I)nstanţa de contencios administrativ este competentă să soluţioneze litigiile care apar în fazele premergătoare încheierii unui contract administrativ, precum şi orice litigii legate de încheierea contractului administrativ, inclusiv litigiile având ca obiect anularea unui contract administrativ. Litigiile care decurg din executarea contractelor administrative sunt în competenţa de soluţionare a instanţelor civile de drept comun".

Astfel, reţinând incidenţa art. 8 alin. (2) teza finală din Legea nr. 554/2004 raportat la art. 95 pct. 1 C. proc. civ., având în vedere şi valoarea pretenţiilor faţă de prevederile art. 94 pct. 1 lit. k) C. proc. civ., precum şi dispoziţiile art. 107 alin. (1) acelaşi Cod, competenţa de soluţionare a cauzei a fost declinată în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia civilă.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2 şi art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Prin contractul de finanţare nr. x/01.02.2012, încheiat de părţi, s-a convenit acordarea unei finanţări nerambursabile beneficiarului (reclamantului) în vederea realizării proiectului "Internet în şcoala ta. Conectarea la Internet broadband a unităţilor şcolare din zona rurală."

În conformitate cu prevederile contractului de finanţare, 81,62% din cheltuielile eligibile efectuate de beneficiarul proiectului sunt rambursate prin Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice.

Prin intermediul cererii de rambursare nr. x, reclamantul a solicitat spre rambursare suma de 16.308.278,36 RON, reprezentând cheltuieli eligibile din FEDR (81,62% RON), însă, potrivit înscrisurilor aflate la dosarul cauzei, plata respectivei sume nu a fost onorată pe motiv că a fost reţinută pentru acoperirea unei creanţe bugetare.

Reclamantul a arătat că titlul executoriu conţinând creanţa bugetară (stabilită eronat în sarcina sa, în opinia reclamantului) nu mai produce efecte juridice, întrucât a fost suspendat definitiv şi anulat (nedefinitiv) de către Curtea de Apel Bucureşti, prin sentinţa civilă nr. 4717/16.11.2018 pronunţată în dosarul nr. x/2017.

Cum cererea de rambursare nr. x este un act subsecvent titlului executoriu, reclamantul a apreciat că suma de 16.308.278,36 RON urmează să-i fie restituită în temeiul obligaţiilor exprese ale contractului de finanţare.

În limitele trasate prin acţiune de către reclamant, în temeiul principiului disponibilităţii, demersul procesual declanşat de acesta urmăreşte repararea prejudiciului cauzat prin fapta pârâţilor, constând în neexecutarea unei obligaţii de plată datorate în temeiul unui contract de finanţare nerambursabilă încheiat de părţi.

În acord cu instanţele aflate în conflict, Înalta Curte reţine că reclamantul a formulat o acţiune în pretenţii şi că aceasta se grefează pe răspunderea civilă contractuală, contractul de finanţare nr. x/01.02.2012, fiind, în mod categoric, un contract administrativ.

Potrivit art. 8 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, în vigoare la data promovării acţiunii, "(I)nstanţa de contencios administrativ este competentă să soluţioneze litigiile care apar în fazele premergătoare încheierii unui contract administrativ, precum şi orice litigii legate de încheierea contractului administrativ, inclusiv litigiile având ca obiect anularea unui contract administrativ. Litigiile care decurg din executarea contractelor administrative sunt în competenţa de soluţionare a instanţelor civile de drept comun".

În contextul factual al cauzei, este evident că litigiul dedus judecăţii în cadrul acestui dosar reprezintă un litigiu de natura celor descrise de dispoziţiile art. 8 alin. (2) teza finală din Legea nr. 554/2004, întrucât decurge din executarea unui contract administrativ.

Prin urmare, Înalta Curte constată că acţiunea de faţă atrage incidenţa art. 8 alin. (2) teza finală din Legea nr. 554/2004, astfel că instanţa competentă este cea arătată expres pentru aceste litigii.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civilă, instanţa iniţial învestită.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi pe pârâţii Ministerul Fondurilor Europene şi Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 4 noiembrie 2020.