Unlawful appeal against final judgment: inadmissibility of cassation against a decision already resolving a prior cassation
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's cassation appeal as inadmissible, thereby upholding the lower court's decision to reject the initial appeal for lack of standing. The dispute originated from a challenge to a traffic violation fine and associated license points imposed by the police authority, which was rejected by the first-instance court and subsequently upheld by the appellate court. The decisive legal basis was the procedural inadmissibility of the final cassation appeal, as the appellant attempted to challenge a judgment of the Court of Appeal that had already resolved a previous cassation instance; under Article 457(1), Article 483(1), and Article 634(1) of the Code of Civil Procedure, such a judgment is final and not subject to further cassation, rendering the subsequent attempt to exhaust the right of appeal legally impermissible.
Legislator headnote
AI generatedart. 41 din Legea nr. 72/2012, art. 248 alin. (1) C. proc. civ, art. 457 alin. (1) C. proc. civ, art. 483 alin. (1) din C. proc. civ, art. 634 alin. (1) din C. proc. civ, art. 634 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ; Unlawful appeal against final judgment: inadmissibility of cassation against a decision already resolving a prior cassation: Prin decizia civilă nr. 5152 din 5 decembrie 2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia inadmisibilităţii şi a respins recursul declarat de recurentul-contestator A. împotriva deciziei civile nr. 1097 din 23 noiembrie 2016, pronunţată în dosarul nr. x/2014 al Tribunalului Giurgiu, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul Judeţean de Poliţie Giurgiu, ca inadmisibil, întrucât recurentul a formulat recurs împotriva unei hotărâri care, potrivit dispoziţiilor art. 34 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001, este definitivă.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Giurgiu, secţia civilă la data de 24 februarie 2014, sub nr. x/2014, contestatorul A. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul Judeţean de Poliţie Giurgiu, în principal, anularea procesului-verbal de contravenţie nr. x încheiat la 08.02.2014 cu consecinţa anulării măsurii de sancţionare cu punctele amendă aferente, în valoarea menţionată în respectivul act şi cu punctele penalizare aferente, iar în subsidiar, înlocuirea sancţiunii aplicate cu cea a avertismentului.
2. Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 4277 din 28 octombrie 2014, Judecătoria Giurgiu a respins ca neîntemeiată plângerea contravenţională formulată de contestator şi, de asemenea, a obligat contestatorul la plata către stat a sumei de 100 RON reprezentând cheltuieli judiciare.
Prin încheierea din 30 iunie 2015, Judecătoria Giurgiu a respins cererea contestatorului privind îndreptarea erorilor materiale strecurate în dispozitivul sentinţei civile nr. 4277/28.10.2014, iar prin încheierea din 28 iulie 2015, a respins cererea formulată de contestator privind completarea dispozitivului sentinţei civile nr. 4277/28.10.2014 şi a admis în parte cererea privind lămurirea dispozitivului aceleiaşi sentinţe, în sensul că obligarea contestatorului la plata către stat a sumei de 100 RON, reprezentând cheltuieli judiciare se întemeiază pe dispoziţiile art. 41 din Legea nr. 72/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010.
3. Apelul exercitat în cauză
Împotriva sentinţei civile nr. 4277/28.10.2014 şi a încheierilor din 30.06.2015 şi 28 iulie 2015, menţionate anterior, a formulat apel contestatorul A..
Prin decizia civilă nr. 1097 din 23 noiembrie 2016, Tribunalul Giurgiu, secţia civilă a respins, ca nefondate, apelurile declarate de apelantul A. împotriva sentinţei civile nr. 4277/28.10.2014, a încheierii din 30.06.2015 şi a încheierii din 28 iulie 2015, pronunţate de Judecătoria Giurgiu în dosarul nr. x/2014, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul Judeţean de Poliţie Giurgiu.
Prin decizia civilă nr. 512 din 10 mai 2017, Tribunalul Giurgiu a respins ca nefondate cererile apelantului-contestator A. privind completarea, lămurirea, cât şi îndreptarea erorii materiale a deciziei civile nr. 1097/23.11.2016, pronunţată de Tribunalul Giurgiu, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul Judeţean de Poliţie Giurgiu.
4. Primul recurs exercitat în cauză
Împotriva deciziei civile nr. 1097 din 23 noiembrie 2016, pronunţată de Tribunalul Giurgiu în dosarul nr. x/2014 a formulat recurs contestatorul A..
Prin decizia civilă nr. 5152 din 5 decembrie 2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia inadmisibilităţii şi a respins recursul declarat de recurentul-contestator A. împotriva deciziei civile nr. 1097 din 23 noiembrie 2016, pronunţată în dosarul nr. x/2014 al Tribunalului Giurgiu, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul Judeţean de Poliţie Giurgiu, ca inadmisibil, întrucât recurentul a formulat recurs împotriva unei hotărâri care, potrivit dispoziţiilor art. 34 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001, este definitivă.
5. Al doilea recurs exercitat în cauză
Împotriva deciziei civile menţionate la pct. I.4 contestatorul A. a formulat recurs, care a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data de 21 martie 2018, sub acelaşi număr de dosar.
6. Apărările formulate în cauză
Prin întâmpinare, intimatul Inspectoratul Judeţean de Poliţie Giurgiu a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
II. Soluţia Înaltei Curţi
Examinând cu prioritate, în condiţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantul A. este inadmisibil, calea de atac urmând a fi respinsă, ca atare, pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare.
1. Argumente de fapt şi de drept relevante
Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ.:
"Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei", iar potrivit art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., sunt supuse recursului "hotărârile date în apel, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile exprese prevăzute de lege".
Prevederile art. 634 alin. (1) din C. proc. civ. arată că sunt hotărâri definitive "hotărârile care nu sunt supuse apelului şi nici recursului".
Din cuprinsul textelor de lege menţionate anterior rezultă că părţile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti pentru care C. proc. civ. sau legea specială nu prevede o astfel de posibilitate reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac.
În cauză, recurentul A. a declarat recurs împotriva unei hotărâri (decizia civilă nr. 5152 din 5 decembrie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal) pronunţate în soluţionarea unui recurs, aşa cum rezultă din cele expuse anterior, aceasta fiind o hotărâre definitivă, conform art. 634 alin. (1) din C. proc. civ.
Recursul declarat împotriva unei decizii definitive a unei instanţe de recurs este inadmisibil, o asemenea hotărâre nefiind susceptibilă de a mai fi atacată cu recurs.
Cum un asemenea drept este unic, epuizându-se chiar prin exerciţiul lui, o persoană nu se poate judeca de mai multe ori în aceeaşi cale de atac.
Prin urmare, instanţa de control judiciar constată că recurentul nu are deschisă calea de atac exercitată împotriva deciziei atacate, care nu face parte din categoria celor supuse recursului, având caracter definitiv.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 457 alin. (1) raportat la art. 634 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. şi art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată din oficiu, şi va respinge recursul declarat de A., ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 5152 din 5 decembrie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 4 noiembrie 2020.