Suspension of sanitary-veterinary enforcement measures: appeal annulled as unstampable for failure to pay judicial stamp duty
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice annulled the appellant's appeal as unstampable, thereby leaving the Court of Appeal's judgment, which had dismissed the request to suspend an administrative order, in force. The case involved a company's application under Law No. 554/2004 for the suspension of an inspection note and an order prohibiting its sanitary-veterinary and food safety activities, issued by the National Authority for Sanitary and Veterinary Protection and Food Safety. Although the appeal raised grounds for cassation based on procedural and substantive errors, the Supreme Court invoked the nullity exception ex officio because the appellant failed to attach proof of payment for the mandatory judicial stamp duty. Relying on Articles 486(2) and (3) of the Civil Procedure Code and Article 24 of Government Emergency Ordinance No. 80/2013, which establish that failure to pay the required fee of 200 RON results in the nullity of the appeal, the Court held that the appellant had been duly notified of this obligation but did not pay, nor did it request any legal aid or tax facility.
Legislator headnote
AI generatedart. 248 C. proc. civ, art. 486 alin. (2) din C. proc. civ, art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, art. 486 alin. (3) din C. proc. civ; Suspension of sanitary-veterinary enforcement measures: appeal annulled as unstampable for failure to pay judicial stamp duty: The case involved a company's application under Law No. 554/2004 for the suspension of an inspection note and an order prohibiting its sanitary-veterinary and food safety activities, issued by the National Authority for Sanitary and Veterinary Protection and Food Safety. Although the appeal raised grounds for cassation based on procedural and substantive errors, the Supreme Court invoked the nullity exception ex officio because the appellant failed to attach proof of payment for the mandatory judicial stamp duty. Relying on Articles 486(2) and (3) of the Civil Procedure Code and Article 24 of Government Emergency Ordinance No. 80/2013, which establish that failure to pay the required fee of 200 RON results in the nullity of the appeal, the Court held that the appellant had been duly notified of this obligation but did not pay, nor did it request any legal aid or tax facility.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedThe legal basis explicitly cited in the dispositive for annulling the appeal as unstampable due to the failure to pay the required judicial stamp duty.
Full text
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată iniţial pe rolul Tribunalului Bacău, secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal, la data de 16.10.2017, sub nr. x/2017, ulterior completată, la 24.10.2017, reclamanta Societatea A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, Direcţia Generală Control Oficial, Direcţia Inspecţii şi Control Oficial, Serviciul Control Produse Medicinale, Nutriţie şi Laboratoare, în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/204, suspendarea executării notei de control nr. x/13.10.2017 şi a ordonanţei privind interzicerea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor nr. 4/18.10.2017.
Prin sentinţa civilă nr. 1105 din 6 noiembrie 2017, Tribunalul Bacău a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanţe, la data de 28.11.2017, sub acelaşi număr de dosar.
2. Hotărârea primei instanţe
Prin sentinţa civilă nr. 3 din 12 ianuarie 2018, Curtea de Apel Bacău:
- a admis excepţia inadmisibilităţii suspendării notei de control;
- a respins ca inadmisibil capătul de cerere referitor la suspendarea notei de control nr. x/13.10.2017, cerere formulată de reclamanta Societatea A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;
- a respins ca nefondat capătul de cerere referitor la suspendarea ordonanţei nr. 4/18.10.2017.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei menţionate la pct. 2 reclamanta Societatea A. S.R.L. a declarat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi, în rejudecare, admiterea cererii de suspendare aşa cum a fost formulată.
4. Apărările formulate în cauză
Intimata-pârâtă Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
II. Soluţia instanţei de recurs
Examinând excepţia nulităţii recursului pentru netimbrare, asupra căreia trebuie să se pronunţe cu prioritate, potrivit dispoziţiilor art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte constată că este întemeiată.
Potrivit art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, iar alin. (3) al aceluiaşi articol stabileşte că această cerinţă este prevăzută sub sancţiunea nulităţii.
În raport de motivele de casare invocate, prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 24 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 80/2013, taxa judiciară de timbru datorată de recurenta-reclamantă pentru soluţionarea recursului fiind în cuantum de 200 RON şi, întrucât taxa nu a fost ataşată la dosar odată cu recursul, Înalta Curte a apreciat că se impune ca recurenta să depună dovada timbrării recursului în cuantumul datorat.
Înalta Curte constată că recurenta-reclamantă Societatea A. S.R.L. nu a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru datorată pentru calea de atac exercitată, deşi această obligaţie i-a fost adusă la cunoştinţă prin citaţia emisă pentru primul termen de judecată din 4 noiembrie 2020, comunicată acesteia la data de 26 octombrie 2020, potrivit dovezii de înmânare aflată la dosarul instanţei de recurs.
Totodată, se reţine că recurenta-reclamantă nu a formulat cerere de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, potrivit dispoziţiilor art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, nici cerere de acordare facilităţi de la plata taxei judiciare de timbru, astfel cum prevede art. 42 alin. (2) din acelaşi act normativ ori cerere de acordare a ajutorului public judiciar, în condiţiile O.U.G. nr. 51/2008.
Consecinţa neachitării taxei judiciare de timbru aferentă căii de atac a recursului este prevăzută de dispoziţiile art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., sancţiunea fiind nulitatea recursului netimbrat.
Pentru considerentele expuse, constatând că recurenta nu a îndeplinit obligaţia achitării taxei judiciare de timbru datorată pentru soluţionarea recursului, în temeiul prevederilor art. 486 alin. (3) cu referire la art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia nulităţii recursului, invocată din oficiu şi va anula recursul formulat de reclamanta Societatea A. S.R.L., ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de reclamanta Societatea A. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 3 din 12 ianuarie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca netimbrat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 4 noiembrie 2020.