Extinguishment of procedural interest in cassation due to voluntary fulfillment of administrative compensation obligation.

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivelor de casare".

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 18 august 2017, sub nr. x/2017, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâtul FONDUL DE GARANTARE A ASIGURAŢILOR, solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună obligarea pârâtului Fondul de Garantare a Asiguraţilor la emiterea unei decizii, respectiv, a unui act administrativ care să soluţioneze cererea de despăgubire formulată de către reclamantă în data de 23.08.2016, şi în data de 11.05.2017; cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

2. Soluţia instanţei de fond

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 91/2018 din 15 ianuarie 2018, pronunţată în dosarul nr. x/2017, a admis cererea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraţilor, şi a obligat pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraţilor să soluţioneze cererea de despăgubire transmisă de reclamantă la data de 23.08.2016 şi retransmisă ulterior pârâtului la data de 11.05.2017; a fost obligat pârâtul la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată în sumă de 50 RON, reprezentând taxă judiciară de timbru.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, în termen, pârâtul FONDUL DE GARANTARE A ASIGURAŢILOR, la data de 13.04.2018, solicitând admiterea recursului, casarea în tot a sentinţei recurate şi, pe cale de consecinţă, respingerea acţiunii formulate de către reclamantă, în principal, ca rămasă fără obiect; cu obligarea intimatei-reclamante la plata cheltuielilor de judecată.

4. Apărarea formulată în cauză

Intimata-reclamantă A. a formulat întâmpinare în recurs, prin care a solicitat casarea sentinţei civile recurate şi respingerea acţiunii formulate, ca rămasă fără obiect; cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

În concret, a arătat că, în data de 22.12.2017 Fondul de Garantare a Asiguraţilor a emis Decizia nr. 12101, prin care a admis acordarea către intimată a sumei de 28.000 le, cu titlu de despăgubiri obţinute în urma evenimentului rutier din data de 20.03.2016.

5. Procedura de soluţionare a recursului

În recurs s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs şi de comunicare a actelor de procedură între părţi, prin intermediul grefei instanţei, în conformitate cu dispoziţiile art. 486, art. 490 C. proc. civ.

Prin rezoluţia din 21 noiembrie 2018 a completului învestit aleatoriu cu soluţionarea dosarului, a fost fixat termen de judecată pentru soluţionarea recursului în şedinţă publică, la data de 30 octombrie 2020, cu citarea părţilor, fără a se mai parcurge procedura de filtrare a recursului, având în vedere Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie adoptată la data de 13 septembrie 2018, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal, precum şi Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 109 din data de 20 septembrie 2018.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului declarat în cauză

Examinând cu prioritate, potrivit art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia lipsei de interes în susţinerea recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că excepţia este întemeiată, pentru următoarele considerentele:

Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d), coroborat cu art. 33 din C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi iniţiat şi întreţinut numai prin justificarea unui interes legitim încălcat, dispoziţii aplicabile şi în cazul căilor de atac.

Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmăreşte cel ce învesteşte o instanţă de judecată cu o cerere (acţiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual. Prin urmare, interesul reprezintă o condiţie generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluţionării unei cauze, atât în faza procesuală a fondului, cât şi în căile de atac.

Întrucât cauza de faţă are drept obiect emiterea unei decizii care să soluţioneze cererea de despăgubire formulată de către intimata-reclamantă în data de 23.08.2016, şi ulterior, retransmisă, în data de 11.05.2017, în stabilirea interesului procesual în susţinerea recursului se au în vedere şi evenimentele survenite ulterior pronunţării hotărârii atacate, respectiv, actele administrative emise în vederea punerii în aplicare a sentinţei recurate.

Înalta Curte reţine că, potrivit înscrisurilor de la dosar, la data de 22.12.2017 recurentul-pârât Fondul de Garantare a Asiguraţilor a emis Decizia nr. 12101, prin care a admis cererea de plată formulată de intimata- reclamantă A., pentru suma de 28.000 RON daune morale.

În raport de aceste împrejurări, Înalta Curte reţine că, în prezent, nu mai subzistă interesul procesual în susţinerea prezentului recurs, având în vedere că recurentul-pârât, încă anterior promovării căii de atac, şi-a îndeplinit obligaţiile stabilite prin sentinţa de fond, cu efectul recunoaşterii pretenţiilor reclamantei.

Prin urmare, interesul de a acţiona al pârâtului nu mai este actual, potrivit art. 33 din C. proc. civ., astfel că nu este îndeplinită condiţia de susţinere a căii de atac referitoare la justificarea unui interes, în sensul art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.

Pentru considerentele arătate şi în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepţia lipsei de interes, invocată din oficiu, şi va respinge recursul declarat de pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraţilor, ca fiind lipsit de interes.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia lipsei de interes şi va respinge recursul, ca fiind lipsit de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia lipsei de interes, invocată din oficiu.

Respinge recursul declarat de recurentul-pârât FONDUL DE GARANTARE A ASIGURAŢILOR împotriva sentinţei civile nr. 91/2018 din 15 ianuarie 2018, a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca fiind lipsit de interes.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 30 octombrie 2020.