Eligibility of labor expenses with corrected time-sheets under EU fund irregularity rules

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 18.12.2017, sub nr. x/2017, reclamanta Academia de Studii Economice din Bucureşti a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale - Organismul Intermediar Programul Operaţional Capital Uman (Oi Pocu-Men) ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunţa să se dispună anularea Deciziei nr. x/23.06.2017 privind soluţionarea contestaţiei depusă de către A.S.E. Bucureşti împotriva Procesului-verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creanţelor nr. x/18.04.2017; anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creanţelor nr. O1/2972/SJCSN/18.04.2017, prin care s-au consemnat în sarcina A.S.E. Bucureşti cheltuieli neeligibile în sumă totală de 4.874,52 RON RON, cu titlu de creanţă bugetară rezultată din nereguli, din care: contribuţie din fonduri UE - 4.143,34 RON, contribuţie publică naţională de la bugetul de stat - 731,18 RON.

În subsidiar, s-a solicitat restituirea sumelor achitate în baza titlului de creanţă x/18.04.2017, în cazul admiterii cererii de anulare a acestuia.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 4371 din 29 octombrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal s-a admis în parte cererea formulată de reclamanta Academia de Studii Economice din Bucureşti în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale - Organismul Intermediar Programul Operaţional Capital Uman (Oi Pocu-Men) şi s-a anulat procesul-verbal de constatare a neregulilor şi stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă x/18.04.2017 şi decizia nr. x/23.06.2017 emisă în soluţionarea contestaţiei administrative.

Totodată, a respins cererea accesorie, de restituire a sumelor achitate, ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 4371 din 29 octombrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale - Organismul Intermediar Programul Operaţional Capital Uman (Oi Pocu-Men), criticând hotărârea prin prisma motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

În dezvoltarea motivelor de recurs invocate a fost formulate următoarele critici:

În ceea ce priveşte motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. se arată că susţinerile instanţei de fond sunt contradictorii, din moment ce Curtea de Apel, după verificarea situaţiei doamnei A. afirmă pe de o parte, că pârâtul a înlăturat motivat punctul de vedere exprimat de reclamantă şi înscrisurile noi depuse aceasta, dar pe de altă parte concluzionează că nu se poate reţine în sarcina reclamantei fapta de a fi depăşit limita maximă de 13 ore de lucru/zi menţionată de Instrucţiunea AMPOSDRU nr. 64/2013.

În mod similar, după verificarea situaţiei domnului B., Curtea de Apel afirmă pe de o parte că îndreptarea erorii materiale ar fi trebuit sa fie făcută prin aplicarea semnăturii ambilor semnatari iniţiali ai raportului în dreptul modificării (corecturii) şi prin menţionarea expresă a datei la care aceasta a fost efectuată, susţinerea pârâtei fiind întemeiată, pe de altă parte concluzionează că şi în acest caz cheltuiala făcută de reclamantă cu plata celor 12 ore pontate de domnul B. pentru activitatea Al. 5 în cadrul proiectului 55287 pentru luna ianuarie 2013, îndeplineşte condiţiile de legalitate, regularitate şi conformitate.

În al doilea rând, se arată că prin hotărârea recurată situaţia existentă a fost analizată distorsionat şi nu au fost luate în considerare argumentele privind depăşirea de către doamna A. a limitei maxime de 13 ore/zi menţionată în Instrucţiunea AMPOSDRU nr. 64/2013 şi raportarea de către domnul B. pentru luna ianuarie 2013 a unui număr de ore mai mic decât numărul de ore plătite şi rambursate.

Nu în ultimul rând, se arată că instanţa a analizat o situaţie de fapt, raportându-se la documente întocmite ulterior, cu scopul vădit de a elimina neconformităţile constatate.

Beneficiarul a solicitat la plată anumite cheltuieli pentru care a depus ca documente justificative, fişele de pontaj şi rapoartele de activitate, cheltuielile fiind validate şi plătite.

Instanţa trebuia să facă o diferenţiere între documentele în baza cărora s-a obţinut rambursare sume solicitate de la plată şi documentele "completate" depuse în susţinerea punctului de vedere.

Atâta timp cât din analiza acestor documente se poate stabili existenţa unei omisiuni sau a unei erori de scriere, este normal ca aceste aspecte să fie luate în considerare. Dacă însă documentele refăcute vin să constate o realitate diferită faţă de situaţia reflectată în actele iniţiale, nu mai putem discuta despre remedierea unei simple erori, ci de îndreptarea unei situaţii de fapt, în sensul procedurii de efecte juridice noi.

Astfel, instanţa de fond a făcut o aplicare greşită a normelor de drept material din moment ce, împotriva evidentei încălcări a prevederilor legale menţionate în titlul de creanţă, a considerat că nu s-a dovedit existenţa unei abateri de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile naţionale şi/sau europene şi a concluzionat că în cauza supusă judecăţii sunt îndeplinite condiţiile de legalitate, regularitate şi conformitate.

Contrar aprecierilor instanţei de fond, pentru d-na A. - contabil în cadrul proiectului (expert pe termen lung), a fost depăşit numărul de 13 ore/zi (Conform Instrucţiunii AMPOSDRU nr. 64/2013), aşa cum cum s-a constatat în urma verificărilor efectuate prin Procesul-verbal nr. OI/2972/S JCSN/18.04.2017, precum şi concluziile reţinute prin Decizia nr. x/23.06.2017, acte emise în baza documentelor transmise de A.S.E. BUCUREŞTI prin Adresa nr. Ol/632/SJCSN/20.03.2017.

Astfel, din moment ce au fost transmise fişe de pontaj aferente proiectelor ID 62955 şi ID 59367 în care numărul de ore aferente celor două proiecte au o cu totul altă repartizare faţă de fişele de pontaj transmise pentru proiectul ID 55287, în mod logic, echipa de control a concluzionat că acestea au fost întocmite prin re-repartizarea numărului de ore în fiecare zi astfel încât să nu fie depăşit pragul de 13 ore/zi.

Pe cale de consecinţă, în lipsa unei motivaţii credibile (eventual întărită de documente suport), OI POCU-MEN a considerat în mod justificat că documentele transmise de reclamantă împreună cu Punctul de vedere nr. x/11.04.17 la proiectul de proces-verbal nu pot fi luate în considerare doar pe baza invocării unei erori.

Însă, contrar situaţiei existente în realitate, instanţa de fond a considerat că în fişele de pontaj întocmite pentru proiectul 55287 s-au strecurat erori materiale cu privire la orele lucrate şi a concluzionat că nu este vorba despre o modificare a fişelor comunicate la 20.03.2017 pârâtului, ci despre o completare a probatoriului de către reclamantă.

În acest context, susţinerile instanţei de fond sunt contradictorii, din moment ce afirmă că aceste fişe depuse ulterior de reclamantă sunt întocmite toate în perioada în cauză (august- octombrie 2012) şi însuşite prin semnătură de salariatul în cauză şi de managerul de proiect (pentru fiecare proiect în parte), nefiind înscrisuri întocmite pro causa ori modificări făcute de reclamat la înscrisurile iniţiale, dar menţionează că la 15.03.2017 reclamanta i-a comunicat pârâtului exclusiv documentele privind proiectul 55287 cu privire la care se făceau verificări, neavând cunoştinţă despre erorile produse în cadrul fişelor de pontaj, despre care ar fi luat la cunoştinţă abia după comunicarea proiectului de proces-verbal.

Referitor la concluzia instanţei de fond cu privire la situaţia domnului B., în mod eronat s-a apreciat că şi în acest caz cheltuiala făcută de reclamantă cu plata celor 12 ore pontate de domnul B. pentru activitatea Al. 5 în cadrul proiectului 55287pentru luna ianuarie 2013, îndeplineşte condiţiile de legalitate, regularitate şi conformitate.

Contrar celor reţinute de Curtea de Apel Bucureşti, pentru d-1 B. - asistent proiect s-a raportat în luna ianuarie 2013 un număr de ore mai mic decât numărul de ore plătite în cadiul proiectului şi validate de OI POCU-MEN, aşa cum a rezultat în urma verificărilor efectuate prin Procesul-verbal nr. Ol/2972/SJCSN/18.04.2017 şi concluziile Deciziei nr. x/23.06.2017 din documentele transmise de reclamantă prin Adresa nr. x/20.03.2017.

Din analiza noilor documente s-a constatat că modificarea de către managerul de proiect a Raportului de activitate din ianuarie 2013 pentru domnul B. nu este asumată şi de către expert prin semnătură şi nu este menţionată nici data la care s-a făcut corecţia iar invocarea unei erori materiale de către reclamantă în punctul de vedere drept justificare nu a putut fi acceptată.

În consecinţă, OI POCU-MEN a considerat în mod corect că cele 6 ore plătite nejustificat domnului B. pentru activitatea Al .5 în cadrul proiectului 55287 pe luna ianuarie 2013 sunt neeligibile.

Pornind de la faptul ca fişa de pontaj depusă în 20.03.2018 a fost întocmită la aceeaşi data şi însuşita de aceleaşi 2 persoane ca şi raportul de activitate şi avea menţiuni foarte clare în sensul că expertul nu a prestat 12 ore pentru activitatea A 1.5, instanţa de fond a apreciat că s-ar putea considera de asemenea faptul că expertul B. (deşi nu a semnat modificarea pe raport) a declarat si sub semnătură faptul că a prestat 12 ore şi nu 6, ceea ce este o eventualitate şi nu o realitate care să poată fi probată.

Astfel, contrar situaţiei existente în realitate, instanţa de fond, invocând principiul proporţionalităţii. a stabilit în mod nejustificat eligibilitatea celor 6 ore plătite în plus domnului B. pentru activitatea Al. 5 în cadrul proiectului 55287 în luna ianuarie 2013.

Din datele existente la dosarul cauzei rezultă că echipa de control care a întocmit Procesul-verb al nr. x/18.04.2017 a descoperit la momentul efectuării verificării o neregulă ca urmare încălcării de către A.S.E. BUCUREŞTI a prevederilor legale asumate prin semnarea Contractul de finanţare nr. x/26.02.2010, neregulă care în mod cert prejudiciază bugetul Uniunii Europene.

Potrivit jurisprudenţei constante a C.J.U.E., producerea unor nereguli, abateri, fraude, corespunde automat unui prejudiciu bugetului U.E., iar statele membre au obligaţia de a solicita de la beneficiari restituirea fondurilor utilizate în mod necorespunzător, regula generală fiind ca orice abatere să conducă la retragerea avantajului obţinut nejustificat (Hotărârea C.J.U.E. pronunţată în cauza C-199/03 şi Concluziile avocatului general pronunţate în cauza C-465/10).

În concluzie, solicită admiterea recursului declarat.

4. Apărările formulate în recurs

4.1. Intimata-reclamantă Academia de Studii Economice a formulat întâmpinare, prin care a solicitat în principal anularea recursului, iar în subsidiar respingerea acestuia ca nefondat.

În ceea ce priveşte excepţia nulităţii, arată că motivele de recurs invocate în prezenta cauză reprezintă, mai degrabă, simple nemulţumiri ale recurentei-pârâte faţă de soluţia pronunţată în cauză, prin scoaterea din context a anumitor pasaje din motivarea instanţei de fond şi prezentarea trunchiată a argumentelor acesteia. Deşi recurenta-pârâtă susţine că, în cauză, ar fi incidente prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din Noul C. proc. civ., motivele invocate de aceasta nu se încadrează în situaţiile enumerate, privind casarea hotărârii atunci când aceasta cuprinde motive contradictorii sau hotărârea a fost dată cu aplicarea greşită a normelor de drept material.

Cu privire la critica recurentei-pârâte potrivit căreia, în sentinţa recurată, susţinerile instanţei de fond ar fi contradictorii arată că motivaţia instanţei de fond, cuprinsă în considerentele sentinţei, este prezentată de către recurenta-pârâtă în mod trunchiat, deoarece, la pag. 11 paragraful 2 din sentinţă, se menţionează că: " Deşi pârâtul a înlăturat motivat punctul de vedere exprimat de reclamantă şi înscrisurile noi depuse de aceasta la 11.04.2017, argumentul său nu se justifică în raport de cele reţinute de instanţă".

Aşadar, ceea ce a avut în vedere instanţa de fond la pronunţarea soluţiei, este faptul că argumentele invocate de OIPOCU-MEN, atunci când a înlăturat, pentru anumite motive, punctul de vedere exprimat de ASE Bucureşti şi înscrisurile noi depuse la data de 11.04.2017 nu se justifică, raportat la situaţia de fapt reţinută de instanţă.

Or, prezentarea trunchiată a frazei din considerentele sentinţei modifică sensul celor statuate de instanţă şi conduce la o falsă supoziţie de nelegalitate a hotărârii pronunţate, care nu se încadrează în ipoteza că hotărârea ar putea cuprinde motive contradictorii.

Plecând de aici, instanţa de fond a analizat situaţia de fapt, aşa cum reiese din cuprinsul tuturor documentelor depuse, în probatoriu la dosar şi a concluzionat că, în cazul celor doi experţi, dna. A. şi dl. B., situaţiile de fapt reţinute sunt asemănătoare, după cum urmează:

Nu pot fi primite susţinerile recurentei-pârâte, potrivit cărora instanţa de fond ar fi analizat distorsionat situaţia de fapt sau raportându-se la documente întocmite ulterior, cu scopul vădit de a elimina neconformităţile constatate, deoarece aceste critici sunt de un formalism excesiv, fără legătură cu situaţia de fapt.

În mod corect, instanţa de fond a arătat că, în urma verificărilor precizate, a constatat că, deşi OIPOCU-MEN a susţinut în cadrul deciziei emise, faptul că orele pentru celelalte proiecte, numărul 62955 şi 59367, ar fi fost redistribuite de A.S.E. Bucureşti altfel, tocmai pentru a se evita depăşirea numărului de 13 ore pe zi, Curtea arată că aceste fişe, depuse ulterior de subscrisa, sunt întocmite toate în perioada august- octombrie 2012 si însuşite prin semnătură de salariata în cauza si de managerii de proiect (pentru fiecare proiect în parte), nefîind înscrisuri întocmite pro causa ori modificări făcute de A.S.E. Bucureşti, la înscrisurile iniţiale avute în vedere de OIPOCU-MEN.

Aşadar, instanţa de fond a argumentat, în mod just, faptul că este vorba despre erori materiale. cu privire la orele lucrate în proiectele 62955 si 59367.

Astfel, Curtea a arătat că se justifică faptul că sunt mai multe fişe de pontaj întocmite pentru acelaşi salariat, pentru aceeaşi lună, deoarece fiecare fişă este întocmită pentru unul din cele 3 proiecte (55287, 62955 şi 59367), cuprinzând activităţile pentru proiectul nr. 1 din fiecare fişă, iar la rubricile următoare sunt indicate şi orele lucrate pentru alte proiecte (celelalte 3), precum şi numărul de ore alocate altor activităţi, tocmai pentru a se putea stabili numărul de ore lucrate pe zi de salariatul respectiv.

În acest context, s-a apreciat ca fiind neîntemeiat argumentul OIPOCU-MEN, în sensul că nu pot fi luate în considerare documentele transmise de beneficiar si justificarea prezentată în cadrul punctului de vedere, motivat de faptul că acesta ar fi făcut re-repartizarea orelor pentru celelalte proiecte, fără a transmite o justificare şi documente suport, o dată cu transmiterea răspunsului din 15.03.2017.

Criticând soluţia pronunţată de instanţa de fond, recurenta-pârâtă nu face altceva decât să reia argumentele care au condus-o la emiterea eronată a Procesului-verbal nr. x/18.04.2017 şi a Deciziei nr. x/23.06.2017.

Deşi pretinde că argumentele sale sunt logice, recurenta-pârâtă persistă în eroarea comisă, fără să ţină cont de motivaţia bine argumentată a instanţei de fond, şi anume:

"Or, fişele de pontaj depuse de reclamantă sunt întocmite în 2012, la fel ca cele avute în vedere de pârât, însă pentru alte două proiecte (62955 si 59367), iar numărul de ore lucrate pentru aceste două proiecte corespund centralizatorului pentru toate cele 4 proiecte, rezultând că, în fişele de pontaj întocmite pentru proiectul 55287 s-au strecurat erori materiale cu privire la orele lucrate pentru aceste 2 proiecte (n.n.. 62955 si 59367)."

Aşadar, în mod corect, instanţa de fond a motivat că "nu este vorba despre o modificare a fişelor comunicate la data de 20.03.2017 pârâtului, ci despre o completare a probatoriului de către reclamantă, care probează faptul că, pentru proiectele 62955 si 59367, a depus în mod corect fişele de pontaj, acestea corespunzând centralizatorului pe salariat ".

Din acest motiv, Curtea a identificat şi a reţinut faptul că, la 15.03.2017 intimata reclamantă a comunicat OIPOCU-MEN exclusiv documentele privind proiectul 55287, cu privire la care se făceau verificări, neavând cunoştinţă despre erorile produse in cadrul fişelor de ponta), despre care a aflat abia după comunicarea proiectului de proces-verbal, moment la care a comunicat punctul său de vedere şi fişele de pontai aferente celorlalte 2 proiecte, tocmai pentru a proba erorile respective.

În concluzie, arată că, în mod corect, instanţa de fond a stabilit că argumentele pentru care recurenta-pârâtă a înlăturat punctul de vedere exprimat de A.S.E. Bucureşti şi înscrisurile noi depuse de aceasta la 11.04.2017 nu se justifică în raport cu situaţia de fapt reţinută.

Aşadar, din cele prezentate reiese că instanţa a analizat întreaga situaţie de fapt, raportându-se la toate documentele depuse de ASE Bucureşti în probatoriu în înşiruirea lor logică si cronologică, deci nu pot fi primite susţinerile recurentei, privitoare la depunerea ulterioara a unor documente, cu scopul vădit de a elimina neconformităti de constatate, astfel încât apreciem că motivarea instanţei de fond, din acest punct de vedere, este corectă si nepărtinitoare.

4.2. Recurentul-pârât Ministerul Educaţiei Naţionale - Organismul Intermediar Programul Operaţional Capital Uman (Oi Pocu-Men) a depus răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea apărărilor intimatei-reclamante ca neîntemeiate.

5. Procedura de soluţionare a recursului

Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal, precum şi măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal.

Faţă de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) şi art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispoziţiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. şi dispoziţiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, s-a fixat termen de judecată la data de 7 octombrie 2020, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

6. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Cu titlu preliminar, Înalta Curte va respinge excepţia nulităţii recursului invocată de intimatul-pârât, apreciind că argumentele de ordin critic invocate de reclamant prin memoriul de recurs se circumscriu motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

În ceea ce priveşte cererea formulată de intimata reclamantă de suspendare a cauzei până la soluţionarea cauzei C-585/19 privind Academia de Studii Economice Bucureşti, în care CJUE a fost sesizat cu întrebări preliminare care vizează interpretarea art. 3 şi 6 lit. b) din Directiva 2003/88/CE, Înalta Curte apreciază că este neîntemeiată. Având în vedere că în prezenta cauză prima instanţă a dispus anularea actelor administrative contestate pe motiv că neregulile pe care acestea le constată au fost fundamentate pe înscrisuri care conţineau erori materiale, evidenţiate în urma administrării probatoriului în prima instanţă, Înalta Curte apreciază că normele de drept european care formează obiectul interpretării nu sunt incidente în cauză.

Examinând legalitatea sentinţei recurate prin prisma criticilor formulate prin cererea de recurs, a apărărilor formulate prin întâmpinare, a răspunsului la întâmpinare şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Reclamanta Academia de Studii Economice din Bucureşti a suspus controlului de legalitate exercitat de instanţa de contencios administrativ Decizia nr. x/23.06.2017 privind soluţionarea contestaţiei depusă de către A.S.E. Bucureşti împotriva Procesului-verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creanţelor nr. x/18.04.2017, precum şi Procesul-verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creanţelor nr. O1/2972/SJCSN/18.04.2017, prin care s-au consemnat în sarcina A.S.E. Bucureşti cheltuieli neeligibile în sumă totală de 4.874,52 RON RON, cu titlu de creanţă bugetară rezultată din nereguli, din care: contribuţie din fonduri UE - 4.143,34 RON, contribuţie publică naţională de la bugetul de stat - 731,18 RON.

Pentru a admite acţiunea formulată de reclamantă, prima instanţă a reţinut că argumentele pârâtului, în baza cărora acesta a înlăturat punctul de vedere exprimat de reclamantă şi înscrisurile noi depuse de aceasta la 11.04.2017 sunt nejustificate. Astfel, documentele comunicate de reclamantă în data de 15.03.2017 vizau în exclusivitate proiectul 55287 cu privire la care se făceau verificări.

Fişele de pontaj depuse de reclamantă pentru celelate două proiecte (62955 şi 59367) sunt întocmite în 2012, la fel ca cele avute în vedere de pârât, iar numărul de ore lucrate pentru aceste două proiecte corespund centralizatorului depus pentru toate cele 4 proiecte, rezultând faptul că în fişele de pontaj întocmite pentru proiectul 55287 s-au strecurat erori materiale cu privire la orele lucrate pentru aceste 2 proiecte.

Prima instanţă a apreciat că sunt neîntemeiate susţinerile pârâtului conform cărora este vorba despre o modificare a fişelor comunicate la 20.03.2017, precizând că în realitate este vorba despre o completare a probatoriului pentru a demonstra faptul că pentru proiectele 62955 şi 59367 s-au depus în mod corect fişele de pontaj şi că acestea corespunzând centralizatorului pe salariat .

În ceea ce priveşte primul motiv de recurs, prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că este neîntemeiat.

Contrar susţinerilor recurentului pârât, considerentele primei instanţe prin care se reţine, pe de o parte, că pârâtul a înlăturat motivat punctul de vedere exprimat de reclamantă şi înscrisurile noi depuse de aceasta, iar pe de altă parte apreciază că nu se poate reţine neregula constatată, nu constituie considerente contradictorii.

Înalta Curte reaminteşte că prin considerentul criticat prima instanţă a arătat că deşi a fost motivată înlăturarea punctului de vedere exprimat de reclamantă şi a înscrisurilor noi depuse de aceasta, argumentele invocate nu au fost justificate.

Recurentul pârât consideră că sunt contradictorii şi considerentele care vizează valoarea probatorie a înscrisurilor prin care au fost îndreptate erorile materiale privind activitatea prestată de expertul B., în sensul că deşi prima instanţă achiesează la ideea că îndreptarea ar fi trebuit să fie făcută prin aplicarea semnăturilor ambilor semnatari ai raportului iniţial, ulterior acceptă ca fiind eligibile cheltuielile cu plata a 12 ore, conform rapoartelor prin care erorile au fost în mod nelegal îndreptate.

Înalta Curte observă că şi această critică se bazează pe greşita înţelegere a considerentelor primei instanţe.

Astfel, prima instanţă a reţinut că este întemeiată susţinerea pârâtei în sensul că îndreptarea erorii materiale ar fi trebuit să fie făcută prin aplicarea semnăturii ambelor persoane care au semnat raportul iniţial, însă, raportat la faptul că fişa de pontaj a fost însuşită de aceleaşi două persoane care au semnat raportul iniţial şi avea menţiuni clare în sensul că persoana în cauză a prestat 12 ore pentru activitatea A1.5 se poate considera că aceasta a "declarat sub semnătură faptul că a prestat 12 ore şi nu 6".

Cu referire la criticile care se subscriu motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pc. 8 C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că sunt neîntemeiate.

Faţă de starea de fapt stabilită de prima instanţă în baza probelor administrate, Înalta Curte împărtăşeşte concluzia acesteia în sensul că nu se poate reţine în sarcina reclamantei fapta de a fi depăşit limita maximă de 13 ore de lucru/zi menţionată de Instrucţiunea AMPOSDRU nr. 64/2013 în privinţa doamnei A., nefiind deci îndeplinite condiţiile pentru reţinerea unor cheltuieli neeligibile, stabilite de art. 6 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora şi de art. 2 alin. (1) din H.G. nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin programele operaţionale.

Situaţia este asemănătoare şi în ceea ce priveşte orele lucrate de expertul B.. Existenţa unor erori materiale în raportul iniţial listat este evidentă, necombătută ci confirmată de coroborarea cu alte înscrisuri. Astfel, faptul că numărul orelor efectiv lucrate de pentru acest proiect pentru activitatea A1.5 a fost de 12 ore rezultă chiar din fişa de pontaj depusă iniţial.

Prima instanţă a reţinut că, într-adevăr, îndreptarea erorii materiale ar fi trebuit să fie făcută prin aplicarea semnăturii ambilor semnatari iniţiali ai raportului în dreptul modificării (corecturii) şi prin menţionarea expresă a datei la care aceasta a fost efectuată, susţinerea pârâtei în acest sens fiind întemeiată. Cu toate acestea, a apreciat că, raportat la faptul că fişa de pontaj întocmită la aceeaşi dată şi însuşită de aceleaşi 2 persoane ca şi raportul de activitate, fişă care a fost depusă încă din 20.03.2018 la pârât avea menţiuni foarte clare în sensul că expertul a prestat 12 ore pentru activitatea A1.5 în cadrul proiectului respectiv, se putea considera că expertul B. (deşi nu a semnat modificarea pe raport) a declarat sub semnătură faptul că a prestat 12 ore şi nu 6.

Înalta Curte împărtăşeşte concluziile primei instanţe şi în ceea ce priveşte ce-a de-a doua neregulă, întrucât nu se poate reţine nici în acest caz existenţa unei abateri de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile naţionale şi/sau europene, precum şi cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziţii, nefiind deci îndeplinite condiţiile neregulii astfel cum sunt prevăzute de art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora.

În concluzie, este neîntemeiată critica formulată de recurentul pârât potrivit căreia sentinţa recurată a fost dată cu aplicare greşită a normelor de drept material.

7. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 şi art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia nulităţii recursului.

Respinge recursul declarat de recurenta-pârâtă Direcţia Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Capital Uman (OIPOCU-MEN) - Ministerul Educaţiei Naţionale împotriva sentinţei nr. 4371 din 29 octombrie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 21 octombrie 2020.