Renewal of security services license: invalidity of trademark application notification as substitute for valid registration certificate under Law 333/2003

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei. Hotărârea primei instanţe

1.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 30.05.2017, reclamanta A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul General al Poliţiei-Direcţia de Ordine Publică, anularea Dispoziţiei Directorului Direcţiei de Ordine Publică nr. 729117/27.02.2017 prin care s-a dispus neacordarea reînnoirii licenţei de funcţionare nr. x/02.03.2005.

1.2. Prin sentinţa civilă nr. 4936 din 14 decembrie 2017, Curtea de Apel Bucureşti a respins acţiunea reclamantei, ca neîntemeiată.

2. Cererea de recurs

Împotriva acestei sentinţe, în condiţiile art. 483 C. proc. civ., reclamanta A. S.R.L. a formulat recurs, solicitând schimbarea hotărârii recurate şi, judecând pe fond, admiterea cererii astfel cum a fost formulată şi anularea Dispoziţiei Directorului Direcţiei de Ordine Publică nr. 729117/27.02.2017.

A arătat recurenta-reclamantă că documentaţia depusă în vederea reînnoirii licenţei de funcţionare nr. x/02.03.2005 conţinea, la momentul depunerii la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti sub nr. x/22.11.2016, şi documentul intitulat "Notificare emisă în 18.10.2016 constituire depozit reglementar cerere înregistrare marcă", act care a fost emis în consideraţia dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice, republicată, fiind atribuit dată de depozit şi înscriere în registrul de mărci cu data de 14.10.2016.

Instanţa de fond a nesocotit efectele produse de înscrisul intitulat "notificare", pentru că acest act este de natură a dovedi că, de la data emiterii, societatea este deţinătoarea mărcii, fiind eliberat spre a face dovada constituirii depozitului reglementar al mărcii.

Prima instanţă s-a raliat opiniei intimatului-pârât şi a reţinut ca tardiv realizat demersul legal de depunere a documentelor, prevăzut de art. 28 alin. (1) coroborat cu art. 29 lit. f) din H.G. nr. 301/2012, interpretare care este injustă.

Instanţa de fond a reţinut că interpretarea art. 28 alin. (2) din H.G. nr. 301/2012 este în sensul de a prezenta la data depunerii tuturor actelor necesare înnoirii licenţei certificatul de marcă OSIM în perioada de valabilitate. Ori, la momentul la care acesta a fost prezentat autorităţii pârâte, certificatul de marcă acoperea inclusiv data la care au fost depuse toate actele necesare înnoirii licenţei.

3. Apărările formulate în cauză

Intimatul-pârât Inspectoratul General al Poliţiei Române a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, şi menţinerea hotărârii recurate, ca temeinică şi legală.

4. Decizia instanţei de control judiciar

Înalta Curte, examinând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu motivele invocate de recurent şi cu dispoziţiile legale incidente, constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce urmează.

4.1. Recurenta-reclamantă A. S.R.L. este titulara licenţei de funcţionare nr. x/02.03.2005 privind activitatea de pază, protecţie şi consultanţă în domeniu conform Legii nr. 333/2003, licenţă care a expirat la data de 02.03.2017.

Potrivit art. 27 alin. (2) din Norma metodologică de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor aprobate prin H.G. nr. 301/2012, licenţa de funcţionare are valabilitatea trei ani de la data emiterii şi poate fi reînnoită la fiecare trei ani, numai în intervalul de valabilitate.

Reînnoirea licenţei de funcţionare a societăţilor specializate de pază şi protecţie se solicită de titularii licenţei de funcţionare, cu cel puţin 90 zile înainte de expirarea termenului de valabilitate, potrivit art. 28 alin. (1) din Norma metodologică aprobată prin H.G. nr. 301/2012.

Deci, reprezentantul legal al societăţii specializate de pază şi protecţie are obligaţia depunerii în termenul prevăzut de art. 28 alin. (1) din actul normativ menţionat, atât cererea de reînnoire a licenţei cât şi documentaţia necesară, prevăzută de art. 28 alin. (2) lit. a)-f).

La lit. e) a acestui articol, se dispune ca societatea să depună, în cadrul documentaţiei, şi "certificatul de înregistrare a mărcii la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci eliberat societăţii pentru clasele corespondente activităţilor licenţiate, aflat în perioada de valabilitate".

Reînnoirea licenţei de funcţionare se acordă de către Inspectoratul General al Poliţiei Române dacă sunt îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute de art. 29 punctele a)-h), printre care şi condiţia prevăzută la lit. f) referitoare la respectarea termenului de depunere a documentaţiei complete pentru solicitarea reînnoirii licenţei.

4.2. În raport cu aceste dispoziţii legale, Înalta Curte apreciază că prima instanţă a statuat în mod just că nu a fost îndeplinită, în vederea reînnoirii licenţei de funcţionare, condiţia prevăzută la art. 28 alin. (2) lit. e) din Norma metodologică de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, anume cea referitoare la depunerea - cu cel puţin 90 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate a licenţei valabile - a certificatului de înregistrare a mărcii la oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci eliberat societăţii pentru clasele corespondente activităţilor licenţiate, aflat în perioada de valabilitate.

Contrar alegaţiilor recurentei-reclamante, "Notificării emise la 18.10.2016 - Constituire depozit reglementar, Cerere Înregistrare marcă" a Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci (care atestă că s-a atribuit dată de depozit şi s-a înscris în Registrul cererilor de mărci, cu nr. x din data de 14.10.2016, cererea de înregistrare a mărcii formulată de S.C. A. SRL) nu i se poate recunoaşte o valoare juridică similară înscrisului prevăzut de lege, certificatul de înregistrare a mărcii.

În acest sens, reţine Înalta Curte că, potrivit procedurii prevăzute la Cap. IV din Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice, ulterior acestei notificări, Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci poate respinge cerea de înregistrare a mărcii.

Acest aspect este consemnat, de altfel, chiar în cuprinsul notificării invocate de recurentă, unde se precizează faptul că "OSIM examinează în fond şi hotărăşte admiterea sau respingerea cererii de înregistrare a mărcii, în termen de 6 luni de la publicarea acesteia".

Deci, notificarea depusă de recurenta-reclamantă odată cu cererea pentru reînnoirea licenţei de funcţionare nu putea avea relevanţă juridică prin raportare la dispoziţia clară a legiuitorului din art. 28 alin. (2) lit. e) din Norma metodologică amintită.

4.3. Ca urmare, hotărârea instanţei de fond, prin care a fost menţinută Dispoziţia nr. 729117/27.02.2017 emisă de Directorul Direcţiei de Ordine Publică, prin care s-a respins solicitarea formulată de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. de reînnoire a licenţei, a fost emisă cu respectarea şi interpretarea corectă a normelor de drept material incidente.

4.4. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru toate considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta A. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 4936 din data de 14 decembrie 2017 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 21 octombrie 2020.