Inadmissibility of administrative challenge to auction announcement as non-binding procedural act under Law 554/2004

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 13.12.2018, sub nr. x/2018, reclamanta Societatea A. S.A., în contradictoriu cu pârâţii Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Executări Silite Cazuri Speciale - Direcţia Operativă de Valorificare Bunuri Confiscate -Serviciul Valorificare sentinţe penale Bucureşti, a formulat cerere de suspendare a executării Anunţului privind vânzarea bunurilor imobile nr. A_VSP: 789/10.12.2018 publicat pe site-ul www.x.ro la data de 11.12.2018 prin care ANAF a oferit spre vânzare şi a stabilit data de 20.12.2018 drept dată la care urmează a fi valorificat prin licitaţie publică imobilul teren în suprafaţă de 29.220 mp situat în Bucureşti, str. x, împreună cu construcţiile existente pe acesta, având număr cadastral x (număr cadastral vechi x) şi Carte funciară nr. x (număr carte funciară vechi x).

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 5494 din 20 decembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal s-a respins excepţia autorităţii de lucru judecat provizorie, ca neîntemeiată.

S-a admis excepţia inadmisibilităţii cererii de suspendare a executării Anunţului privind vânzarea bunurilor imobile nr. x/10.12.2018.

S-a respins cererea de suspendare a executării Anunţului privind vânzarea bunurilor imobile nr. x/10.12.2018, ce priveşte pe reclamanta Societatea A. S.A., în contradictoriu cu pârâtele: Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Executări Silite Cazuri Speciale - Direcţia Operativă de Valorificare Bunuri Confiscate - Serviciul Valorificare sentinţe penale Bucureşti, ca inadmisibilă.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei menţionate la pct. 2 a formulat recurs reclamanta apreciind că hotărârea a fost dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept materia (art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.), instanţa interpretând greşit natura juridică a actului a cărui suspendare se solicită în cauză, conform art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004.

In acest sens, s-a arătat că titlul de proprietate asupra imobilului in litigiu aparţine Statului Român, astfel că operaţiunea ar fi trebuit realizată de Ministerul Finanţelor Publice şi nu ANAF, care ar avea această competentă doar potrivit dispoziţiilor O.G. nr. 14/2007 şi H.G. nr. 731/2007, iar nu potrivit C. civ.

A susţinut recurenta că anunţul este emis in vederea punerii in executare in concret a legi, respectiv in vederea punerii in executare a dispoziţiilor art. 22 alin. (1) şi art. 23 din H.G. nr. 731/2007, reprezentând un act de dispoziţie prin care se declanşează procedura administrativă de valorificare a imobilului, proprietate privată a statului, doar ca urmare a acestui anunţ putându-se încheia contractul de vânzare cumpărare.

Totodată, a arătat recurenta că instanţa de fond, in procedura prevăzută de art. 14 din Legea nr. 554/2004 nu putea să tranşeze in mod definitiv o problemă care ţine de fondul cauzei.

In subsidiar, s-a solicitat să se constate că anunţul şi-a epuizat efectele, astfel că cererea de chemare in judecată trebuie respinsă ca neîntemeiată, nu ca inadmisibilă.

4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea Intimata-pârâtă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

5. Procedura de soluţionare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a recursului şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererii de recurs la data de 5.11.20, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

6. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamanta este nefondat, pentru următoarele considerente:

Argumente de fapt şi de drept relevante

Prin cererea de chemare în judecată reclamanta A. S.A. a solicitat suspendarea executării Anunţului privind vânzarea bunurilor imobile nr. A_VSP: 789/10.12.2018 publicat pe site-ul www.x.ro la data de 11.12.2018 prin care ANAF a oferit spre vânzare şi a stabilit data de 20.12.2018 drept dată la care urmează a fi valorificat prin licitaţie publică imobilul teren în suprafaţă de 29.220 mp situat în Bucureşti, str. x, împreună cu construcţiile existente pe acesta, având număr cadastral x (număr cadastral vechi x) şi Carte funciară nr. x (număr carte funciară vechi x), până la pronunţarea instanţei de fond cu privire la legalitatea actului administrativ.

Prima instanţă a respins cererea dedusă judecăţii ca fiind inadmisibilă, reţinând că actul a cărui anulare se cere nu este un act administrativ.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei de interes a recursului, Înalta Curte o va respinge, având in vedere că atât la momentul sesizării instanţei de fond, cât şi la data formulării cererii de recurs, interesul suspendării executării anunţului contestat exista, fiind îndeplinite toate condiţiile de exercitare a acţiunii civile. Totodată, instanţa urmează să analizeze sentinţa recurată din perspectiva legalităţii şi temeiniciei prin prisma condiţiilor art. 14 din Legea nr. 554/2004 şi art. 20 din aceeaşi lege.

Potrivit dispoziţiilor art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004, actul administrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice; sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, şi contractele încheiate de autorităţile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achiziţiile publice; prin legi speciale pot fi prevăzute şi alte categorii de contracte administrative supuse competenţei instanţelor de contencios administrativ;

Un act administrativ produce efectele juridice pe care le are in vedere organul emitent al actului în mod direct asupra celor cărora li se adresează, prin aceasta deosebindu-se de operaţiunile administrative care sunt acte procedurale anterioare care nu produc efecte juridice de sine stătătoare, ci efectele pe care le prevede legea.

Actul administrativ, pentru a fi supus cenzurii instanţelor de judecată trebuie să producă efecte juridice, să creeze să modifice sau să suprime o situaţie juridică subiectivă sau obiectivă.

Or in speţă, Anunţul privind vânzarea bunurilor imobile nr. x/10.12.2018, nu are trăsăturile caracteristice ale unui act administrativ, chiar emanând de la o autoritate administrativă şi in niciun caz nu reprezintă un act de dispoziţie astfel cum netemeinic susţine recurenta.

Astfel acest anunţ, nu este apt a produce el însuţi efectele unui act administrativ in accepţiunea art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004.

Astfel, in condiţiile in care raportul nu dă naştere, nu modifică şi nu stinge raporturi juridice, in mod temeinic prima instanţă a constatat inadmisibilitatea acţiunii, legea contenciosului administrativ permiţând doar atacarea actelor administrative şi nu a actelor premergătoare emiterii acestora, neprezentând relevanţă, in limitele investirii in prezenta speţă, împrejurarea că acesta a fost emis in vederea punerii in executare a prevederilor art. 22 alin. (1) şi art. 23 din H.G. nr. 731/2007.

In ceea ce priveşte critica din motivele de recurs cu privire la depăşirea limitelor investirii, se reţine că hotărârea pronunţată potrivit dispoziţiilor art. 14 din Legea nr. 554/2004 nu are autoritate de lucru judecat asupra fondului, însă instanţa investită cu astfel de cerere este obligată se verifice în prealabil natura juridică a actului a cărui suspendare se solicită.

7. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de casare a sentinţei prin prisma dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia lipsei de interes a recursului invocată de recurenta - reclamantă.

Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă Societatea A. S.A. împotriva sentinţei nr. 5494 din 20 decembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 5 noiembrie 2019.