Conflict of Competence in EU Fund Financial Correction Challenge Resolved by Establishing Jurisdiction at the Defendant Ministry's Seat

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1). Obiectul litigiului dedus judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a, contencios administrativ şi fiscal, la data de 24 iulie 2020, sub nr. x/2020, reclamantul Municipiul Oradea a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună: anularea Notei de neconformitate nr. x/21.12.2019 cu privire la achiziţia având ca obiect "Proiectarea şi execuţia lucrărilor aferente obiectivului de investiţii Pietonalizare zona Libertăţii, mun. Oradea, cod Proiect 125104, şi, implicit, şi a obligaţiei de plată a corecţiei financiare în sumă de 2.336.125 RON; anularea Deciziei nr. 111/02.03.2020 şi, implicit, şi a obligaţiei de plată a corecţiei financiare în sumă de 2.336.125 RON, precum şi obligarea pârâtului la plata/rambursarea către reclamant a tuturor reţinerilor financiare deja efectuate raportat la corecţia financiară aplicată în cuantum de 2.336.125 RON, respectiv, restituirea/plata acestei sume, reprezentând valoarea totală a corecţiei financiare aplicate conform Notei de neconformitate nr. x/21.12.2019, respectiv, menţinută prin Decizia nr. 111/2020.

2) Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1). Prin sentinţa civilă nr. 3603 din 11 august 2020, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a- contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa soluţionării cauzei având ca obiect litigiu privind corecţii pe fonduri europene, privind pe reclamantul Municipiul Oradea, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, în favoarea Tribunalului Bihor.

În motivarea acestei hotărâri, Tribunalul Bucureşti a reţinut, în esenţă că, faţă de prevederile art. 10 alin. (3) si 4 din Legea 554/2004, reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului. La 02/08/2018 - alineatul a fost modificat prin Lege 212/2018 (4) Competenţa teritorială de soluţionare a cauzei se va respecta şi atunci când acţiunea se introduce în numele reclamantului de orice persoană de drept public sau privat, indiferent de calitatea acestuia din proces".

În speţa de faţă, a reţinut Tribunalul, reclamanta nu acţionează în calitate de autoritate publică ci de persoană vătămată, aşa cum este definită de art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/2004, iar actul a fost emis de pârâtă în calitatea sa de autoritate publică, fiind pe deplin aplicabilă teza I a art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004.

Prin urmare, a apreciat că competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată având ca obiect anularea actului administrativ fiscal menţionat, aparţine exclusiv instanţei de la sediul reclamantei, din verificarea actelor dosarului, instanţa reţinând că reclamantul are sediul în jud. Bihor.

2.2). La data de 08 septembrie 2020, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bihor, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, iar prin sentinţa nr. 658/CA/2020 din 05 octombrie 2020, a admis excepţia necompetenţei teritoriale exclusive a Tribunalului Bihor, în soluţionarea prezentei acţiuni, invocată de pârât; a declinat competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul Municipiul Oradea - prin Primar, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei (M.L.P.D.A.), în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal; a constatat ivit un conflict negativ de competenţă între Tribunalul Bihor şi Tribunalul Bucureşti şi a dispus suspendarea judecării cauzei şi trimiterea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în vederea pronunţării asupra conflictului negativ de competenţă.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut, în esenţă, următoarele motive:

Reclamanta, autoritate publică - unitate administrativ teritorială - beneficiar al unui contract privind finanţarea nerambursabilă din fonduri europene critică, în primul rând, legalitatea actului administrativ reprezentat de Nota de neconformitate nr. 154.889/21.12.2019, prin care s-a decis aplicarea unei reduceri procentuale de 25%, valoarea corecţiei fiind de 2.336.125 RON, demersul judiciar privind, aşadar, un act administrativ având ca obiect o sumă reprezentând finanţare nerambursabilă din partea Uniunii Europene, a cărei valoare este mai mică de 3.000.000 RON.

Potrivit art. 10 din Legea nr. 554/2004:

"…(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului. (4) Competenţa teritorială de soluţionare a cauzei se va respecta şi atunci când acţiunea se introduce în numele reclamantului de orice persoană de drept public sau privat, indiferent de calitatea acestuia din proces."

Tribunalul Bihor a reţinut, însă, următoarele: chiar dacă în cauză, reclamantul Municipiul Oradea, este persoana vătămată ce acţionează pentru protejarea propriilor drepturi/interese legitime, acesta acţionează în instanţă în calitate de autoritate publică, iar textul art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 nu distinge în funcţie de interesul părţii ce acţionează în instanţă în calitate de reclamant.

Astfel, a constatat că în considerarea calităţii de autoritate publică a reclamantului Municipiul Oradea şi a locului situării sediului pârâtului Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, care se află în municipiul Bucureşti, în mod corect şi firesc, reclamantul a sesizat Tribunalul Bucureşti cu soluţionarea prezentei cereri de chemare în judecată.

Instanţa a mai reţinut că prevederile mai sus amintite instituie o competenţă teritorială exclusivă în favoarea instanţei de contencios administrativ de la sediul pârâtului, fiind vorba de o competenţă teritorială exclusivă, pe care părţile nu o pot înlătura, în conformitate cu dispoziţiile art. 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra regulatorului de competenţă

Analizând actele şi lucrările dosarului, constatând că, în cauză, există un conflict negativ de competenţă, în sensul art. 133 alin. (2) Noul C. proc. civ., ivit între cele două instanţe care s-au declarat deopotrivă necompetente teritorial să judece pricina, Înalta Curte, în temeiul art. 135 C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente, stabilind competenţa soluţionării acesteia în favoarea Tribunalului Bucureşti, pentru următoarele considerente:

Dispoziţiile de competenţă teritorială stipulate la art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, a contenciosului administrativ, prevăd că:

"(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său."

Instanţa de contencios administrativ şi fiscal a fost învestită cu o cerere care vizează anularea Deciziei nr. 111 din 02 martie 2020 de soluţionare a contestaţiei şi a Notei de neconformitate nr. x din 21 decembrie 2019 emisă în aplicarea prevederilor O.U.G. nr. 66/2011, în contextul verificării contractului de achiziţie publică nr. x din 22 octombrie 2019 atribuite de reclamantul UAT Municipiul Oradea în cadrul contractului de finanţare pentru proiectul "Proiectarea şi execuţia lucrărilor aferente obiectivului de investiţii "Pietonalizare Zona Libertăţii, mun. Oradea"", cod proiect: 125104.

În cauză, reclamanta, autoritate publică - unitate administrativ teritorială - beneficiar al unui contract privind finanţarea nerambursabilă din fonduri europene critică, în primul rând, legalitatea actului administrativ reprezentat de Nota de neconformitate nr. x din 21 decembrie 2019, prin care s-a decis aplicarea unei reduceri procentuale de 25% cu privire la valoarea contractului de lucrări nr. x/22.10.2019, în valoare de 2.336.125 RON, demersul judiciar privind, aşadar, un act administrativ având ca obiect o sumă reprezentând finanţare nerambursabilă din partea Uniunii Europene, a cărei valoare este mai mică de 3.000.000 RON.

Instanţele aflate în conflict s-au declarat necompetente din punct de vedere teritorial să soluţioneze prezenta cauză, faţă de aplicarea dispoziţiilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, modificată prin Legea nr. 212/2018 prin raportare la interpretarea dată calităţii de autoritate publică în ceea ce îl priveşte pe reclamant.

Înalta Curte constată că, în raport de obiectul litigiului reţinut anterior, sub aspectul competenţei de soluţionare, cauza intră sub incidenţa dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 554/2004, modificată prin Legea nr. 212/2018 (în vigoare de la data de 2 august 2018, anterior sesizării primei instanţe - 24 iulie 2020), care prevăd că:

(1) "Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.

(11) Cererile privind actele administrative care au ca obiect sume reprezentând finanţarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene se soluţionează potrivit criteriului valoric". (...)

(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului."

În ceea ce priveşte competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, Înalta Curte reţine că sunt aplicabile normele de la art. 10 alin. (3) teza finală din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 212/2018, care statuează în mod expres că, în situaţia în care reclamant în cauză este o autoritate publică, o instituţie publică sau asimilată acestora, instanţa competentă este cea de la domiciliul sau sediul pârâtului.

Aşa fiind, suntem în prezenta unei necompetenţe teritoriale exclusive, de ordine publică, prevăzută de dispoziţii speciale, pe care părţile nu o pot înlătura, instanţa putând să o invoce din oficiu în condiţiile art. 130 alin. (2) din C. proc. civ.

Prin urmare, în considerarea calităţii de autoritate publică a reclamantului Municipiul Bistriţa şi a locului situării sediului pârâtului Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, care este în municipiul Bucureşti, faţă de cele anterior arătate, Înalta Curte constată că instanţa competentă din punct de vedere teritorial să soluţioneze prezenta cauză, în fond, este Tribunalul Bucureşti.

În consecinţă, în condiţiile art. 133 pct. 2, art. 135 alin. (1) şi alin. (4) C. proc. civ., văzând şi dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte constată că instanţa competentă teritorial să soluţioneze prezenta cauză este Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal.

Temeiul legal al soluţiei

Pentru considerentele arătate mai sus, în aplicarea prevederilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, legea contenciosului administrativ, prin raportare la art. 135 alin. (4) C. proc. civ.., Înalta Curte urmează a stabili competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Bucureşti.

Văzând şi dispoziţiile art. 135 C. proc. civ.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul Municipiul Oradea şi pe pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 octombrie 2020.