Nullity of appeal for failure to frame grounds within express cassation requirements when re-arguing merits instead of challenging the interlocutory order

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivelor de casare".

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin încheierea de şedinţă din Camera de Consiliu din 11 octombrie 2018, pronunţată în dosarul nr. x/2016, a respins cererea de îndreptare eroare materială, ca neîntemeiată, formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci.

Împotriva acestei încheieri a formulat recurs reclamantul A., neîntemeiat în drept, de altfel, o cerere de recurs structurată cu citate din sentinţa civilă nr. 2232 din 12.06.2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal cu privire la care a formulat cererea de îndreptare eroare materială, şi care, în opinia sa, ar reprezenta greşeli materiale, şi răspunsuri proprii ale recurentului la acestea, în esenţă, privitor la următoarele aspecte:

1) pag. 3 mijloc, alin. (7), rând 26 de sus al s.c. 2232/2017;

2) pag. 3, rând 11 de sus al s.c. 2232/2017;

3) pag. 3, alin. (9), rând 33 al s.c. 2232/2017;

4) pag. 3, rând 12 de jos, alin. (4) de jos al s.c. 2232/2017;

5) pag. 2, s.c. 2232/2017, alin. (10), rând 23; pag. 2 alin. (5) de jos, rând 17 de jos al s.c. 2232/2017, şi, pag. 2, alin. (3) de jos, rând 12 de jos.

În recurs, s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs şi de comunicare a actelor de procedură între părţi, prin intermediul grefei instanţei, în conformitate cu dispoziţiile art. 486, art. 490 C. proc. civ.

Prin rezoluţia din 07 februarie 2019, a completului învestit aleatoriu cu soluţionarea dosarului, a fost fixat termen pentru judecata recursului, în data de 15.10.2020, cu citarea părţilor, în condiţiile art. 494 -495 C. proc. civ., dată când a avut loc judecata, în şedinţă publică.

Fiind luată în examinare cu prioritate, faţă de dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului invocată prin întâmpinare, pentru neîndeplinirea cerinţei motivării căii de atac, deoarece nerespectarea acestei condiţii imperative atrage sancţiunea nulităţii şi exclude cercetarea oricăror alte aspecte, Înalta Curte urmează să o admită şi să constate nulitatea recursului, având în vedere următoarele considerente:

Recursul este o cale extraordinară de atac, care poate fi exercitată numai pentru motivele de nelegalitate expres şi limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele se vor depune printr-un memoriu separat. Lipsa acestor menţiuni este sancţionată cu nulitatea cererii, potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol.

Totodată, art. 489 alin. (2) din C. proc. civ. prevede sancţiunea nulităţii recursului în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.

Din economia textelor legale anterior citate rezultă că nu este suficient ca recursul să fie depus şi motivat în termenul prevăzut de lege, ci este necesar ca, criticile formulate să se circumscrie motivelor de nelegalitate expres şi limitativ reglementate. În consecinţă, în măsura în care recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în cererea de recurs nu pot fi încadrate în dispoziţiile art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ., calea de atac va fi lovită de nulitate.

Soluţia la care s-a oprit legiuitorul se explică prin aceea că recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, în care se examinează numai conformitatea hotărârii atacate cu normele de drept aplicabile, astfel cum rezultă din art. 483 alin. (3) C. proc. civ.. Simpla nemulţumire a părţii cu privire la hotărârea pronunţată nu este suficientă, ci este necesar ca recursul să fie întemeiat pe cel puţin unul dintre motivele prevăzute expres şi limitativ de lege, fiind o cale de atac de reformare prin care se realizează exclusiv controlul de legalitate a hotărârii atacate, deoarece, părţile au avut la dispoziţie o judecată în fond în faţa primei instanţe.

În speţă, se constată că recursul, de altfel, nici întemeiat în drept, nu conţine critici care să poată fi încadrabile în textul legal de la art. 488 alin. (1) C. proc. civ. aceasta, în condiţiile în care recurentul-reclamant reiterează, în calea extraordinară de atac, aspectele sesizate în cererea de îndreptare eroare materială formulată, fiind o copiere a acesteia, fără să dezvolte motive de nelegalitate ce privesc încheierea recurată.

Mai mult, prin cererea de recurs nu se aduce nicio critică (de legalitate) încheierii recurate; dimpotrivă, se reiau, amplu, aspecte în ce priveşte fondul cauzei şi pretinse greşeli materiale reproşate de recurentul-reclamant sentinţei de fond; recurentul nu critică acest raţionament al instanţei, ci reia susţinerile lui privind existenţa unor inadvertenţe în cuprinsul sentinţei.

Faţă de criticile deduse judecăţii în calea de atac a recursului, cât şi prin raportare la considerentele instanţei de fond, Înalta Curte constată, astfel, că recurentul- reclamant readuce spre analiză instanţei de control judiciar probleme asupra cărora instanţa anterioară a răspuns prin hotărârea atacată, fără a combate, însă, dezlegările punctuale cuprinse în încheiere, ceea ce pune problema imposibilităţii încadrării susţinerilor acestuia în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., câtă vreme nu se poate cenzura, în absenţa unor critici împotriva dezlegărilor încheierii, soluţia acestei instanţe.

Astfel, prezentarea din cererea de recurs de faţă nu răspunde exigenţelor cerute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., ce impun invocarea unor critici care să poată fi încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C .proc.civ, iar modul de redactare a cererii de recurs nu îngăduie determinarea limitelor sesizării Înaltei Curţi, învestite cu verificarea legalităţii încheierii recurate.

Deopotrivă, reproducerea, prin cererea de recurs a stării de fapt, ori a probatoriului administrat şi modalităţii de apreciere a acestuia, nu se constituie într-o critică de nelegalitate a sentinţei, art. 489 alin. (2) C. proc. civ. arătând faptul că recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.

Pe lângă cerinţa încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., se reţine că aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanţei în soluţionarea cauzei, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanţa de recurs, ceea ce, în speţă, nu se poate reţine.

Recurentul-reclamant nu a adus critici punctuale, prin care să demonstreze în mod concret, în ce constă nelegalitatea încheierii recurate, din perspectiva cazului de casare prevăzut de lege şi prin raportare la prevederile legale reţinute de instanţă în motivarea soluţiei.

Recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, prin care se supune cenzurii judiciare a instanţei competente controlul conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept incidente cazului concret dedus judecăţii, iar când criticile formulate nu se subsumează cazurilor expres şi limitativ prevăzute de art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ., intervine sancţiunea nulităţii recursului.

În concluzie, cum aspectele invocate de recurent nu se încadrează în prevederile art. 488 C. proc. civ., şi cum, în cauză, nu pot fi reţinute, în raport de prevederile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., motive de ordine publică, Înalta Curte va aplica sancţiunea expres prevăzută de art. 489 alin. (2) C. proc. civ. şi, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va constata nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nulitatea recursului formulat de reclamantul A. împotriva încheierii de şedinţă din Camera de Consiliu de la 11 octombrie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 octombrie 2020.