Financial corrections upheld as contract modification deemed self-inflicted and non-excusable.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's appeal as unfounded, thereby upholding the first-instance judgment that had rejected the administrative claim; consequently, the financial corrections imposed by the respondent remain in force. The dispute arose from an administrative action by a territorial administrative unit challenging a decision and a notice of irregularities that applied financial corrections to EU-funded contract expenditure. The court found that the challenged guide was contractual, not normative, and its publication online sufficed; that Directive 2014/24/EU was not applied retroactively as it was not the legal basis for the correction; and that the substantial modification of the contract's object and value, including reduced works and altered conditions such as higher guarantees and turnover thresholds, was not a reasonable unforeseen situation but a result of the appellant's own inadequate technical documentation. The fixed 25% financial correction under the annex to Government Decision No. 519/2017 applied automatically without discretion, and the appeal grounds under Article 488(1)(6) and (8) of the Civil Procedure Code were deemed unfounded, leading to dismissal under Article 496(1) and Article 20(3) of Law No. 554/2004.
Legislator headnote
AI generatedart. 493 din C. proc. civ, art. 488 C. proc. civ, art. 488 alin. (1) C. proc. civ, art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, art. 496 alin. (1) din C. proc. civ; Financial corrections upheld as contract modification deemed self-inflicted and non-excusable: The dispute arose from an administrative action by a territorial administrative unit challenging a decision and a notice of irregularities that applied financial corrections to EU-funded contract expenditure. The court found that the challenged guide was contractual, not normative, and its publication online sufficed; that Directive 2014/24/EU was not applied retroactively as it was not the legal basis for the correction; and that the substantial modification of the contract's object and value, including reduced works and altered conditions such as higher guarantees and turnover thresholds, was not a reasonable unforeseen situation but a result of the appellant's own inadequate technical documentation. The fixed 25% financial correction under the annex to Government Decision No. 519/2017 applied automatically without discretion, and the appeal grounds under Article 488(1)(6) and (8) of the Civil Procedure Code were deemed unfounded, leading to dismissal under Article 496(1) and Article 20(3) of Law No. 554/2004.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedLegal basis for dismissing the appeal as unfounded in the dispositive.
Rapporté to the appeal dismissal, cited in the final orders.
Full text
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
1.1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată la 6.04.2017, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Craiova Prin Primar, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, a solicitat anularea Deciziei nr. 25/01.03.2017 emisă de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice privind soluţionarea contestaţiei formulate de UAT Municipiul Craiova prin primar, anularea Notei de constatare a neregulilor si de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/19.12.2016 emisă de MDRAP, transmisă către UAT Craiova sub nr. x/22.12.2016 şi înregistrata la Primăria Municipiului Craiova sub nr. x/03.01.2017 şi, pe cale de consecinţă, anularea reducerilor procentuale aplicate si restituirea sumelor reţinute cu acest titlu de către MDRAP.
1.2. Hotărârea instanţei de fond
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. civile nr. 343 din 2 februarie 2018, a respins acţiunea formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Craiova prin Primar, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, ca neîntemeiată.
1. 3. Calea de atac exercitată şi motivele de recurs înfăţişate
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Craiova - prin primar invocând ca temei de drept al demersului său, prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi pct. pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi, în rejudecare, admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată.
1.4. Apărările intimatului
Prin întâmpinarea formulată, intimatul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei a solicitat respingerea recursului ca nefondat, reiterând considerentele importante ale sentinţei.
1.5. Procedura în faţa instanţei de recurs
Prin rezoluţia completului învestit cu soluţionarea dosarului din data de 21 noiembrie 2018, a fost fixat termen de judecată pe fond a recursului la data de 14 octombrie 2020, constatându-se că nu mai subzistă motivele care au determinat fixarea termenului de judecată pentru examinarea recursului, prin prisma exigenţelor dispoziţiilor art. 493 alin. (5) - (7) din C. proc. civ., faţă de Hotărârea Colegiului de Conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 106 din 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de Hotărârea Plenului Judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, adoptată la data de 13 septembrie 2018, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispoziţiile art. 493 din C. proc. civ. este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal.
În faza procesuală a recursului nu au fost administrate probe noi.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
1. Motivele de fapt şi de drept relevante
În ceea ce priveşte motivele de recurs UAT Craiova nu a defalcat aspectele criticate care se pot încadra în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 respectiv pct. 8 C. proc. civ.
Cât priveşte incidenţa pct. 6 al art. 488 C. proc. civ. critica porneşte de la respingerea excepţiei nulităţii absolute a actului contestat ca urmare a nepublicării ghidului Solicitatului în Monitorul Oficial.
Aceste susţineri/apărări au fost înlăturate prin soluţii concordante jurisprudenţiale ale instanţei supreme care a arătat că nu există o altă obligaţie legală câtă vreme ghidul în speţă este public, acesta regăsindu-se pe pagina de internet' a programului operaţional, respectiv http://inforegio.ro/ro/axa-1.html, iar prin încheierea contractului de finanţare, în urma formulării şi depunerii cererii de finanţare în baza ghidului, recurenta-reclamantă a acceptat condiţiile stipulate prin ghid.
Se va sublinia încă o dată faptul ca Ghidul nu este de natură normativă ci contractuală (pentru cei ce vor să acceseze fonduri).
În ceea ce priveşte aplicarea Directivei 2014/24/UE şi astfel încălcarea principiului neretroactivităţii legii, este de reţinut faptul că Directiva 2014/24/UE este evocată în cuprinsul notei de constatare (punctul 7 Motivele de fapt - fila x) în prezentarea realizată privind evoluţia legislaţiei în materie şi nu constituie temeiul neregulii constatate şi a corecţiei financiare aplicate.
Temeiul de drept indicat în Nota de constatare - pct. 8 nu indică şi respectiva Directivă, astfel că nu se poate vorbi de o aplicare a legii/normei în timp.
Cât priveşte incidenţa pct. 8 art. 488 alin. (1) C. proc. civ. (recurenta inserează motivele şi argumentaţia fără a ţine seama de temeiul de drept ce le-a evocat doar teoretic) cu referire la modificarea contractului, se argumentează faptul că nu s-a renunţat la categorii de lucrări în ansamblul lor ci diferenţele financiare au fost rezultatul utilizării în execuţie a unor cantităţi de produse mai mici decât cele estimate de proiectant.
Or, este evident că proiectantul la rândul său necunoscând aceste directive europene, ulterioare realizării proiectului a avut în vedere estimări suficiente chiar şi în măsura în care din punct de vedere tehnic spre exemplu: s-ar fi identificat pungi de humă, materiale foarte slab coezive, etc., la realizarea casetei drumului, identificarea de diverse reţele de utilităţi nepozitionate pe planşe ceea ce ar fi necesitat o cantitate mai mare de materiale şi resurse financiare alocate.
Argumentarea este evident rizibilă, opturându-se evidenţa renunţării la anumite categorii de lucrări.
Referitor la neregula constatată, instanţa de fond a avut în vedere în mod just faptul că obiectul contractului şi valoarea acestuia nu au fost corect determinate, existând o diminuare prin renunţarea la mai multe categorii de lucrări, ce a condus la o modificare substanţială a obiectului contractului. Au fost introduse condiţii care, dacă ar fi fost cunoscute iniţial, ar fi permis selectare, altor candidaţi sau ar fi permis atribuirea contractului altul ofertant, respectiv valoarea garanţiei şi nivelul minim al cifrei medii de afaceri.
Recurenta-reclamantă invocă existenţa unor situaţii externe doar la nivel formal, " întrucât nu le justifică în niciun mod, iar faptul că în execuţie au fost utilizate cantităţi de produse mai mici decât cele estimate de proiectant, nu poate constitui o explicaţie rezonabilă în sprijinul ideii că situaţia nu putea fi prevăzută, întrucât acest aspect ţine de diligenta proprie pentru întocmirea documentaţiei tehnice în mod corespunzător.
Faptul ca la procedura de achiziţie au participat 7 ofertanţi nu este o unitate de măsură a respectării principiilor tratamentului egal şi nediscriminării, având în vedere faptul că modificarea substanţială a obiectului contractului implică introducerea unor condiţii care, dacă ar fi făcut parte din procedura iniţiată de atribuire, ar fi permis selectarea altor candidaţi decât aceia iniţial selectaţi sau ar fi permis atribuirea contractului altui ofertant.
Or, prin impunerea unui nivel superior al garanţiei de participare şi al cifrei de afaceri selecţia candidaţilor a fost restricţionată, fiind viciate condiţiile de manifestare a concurenţei reale.
Cu referire la greşita aplicare a principiului proporţionalităţii în raport de cuantumul corecţiei aplicate conform Anexei la H.G. nr. 519/2017, partea I, lit. A), pct. 3. Potrivit acestui text de lege, pentru neregulile constatate, se aplică o corecţie financiara. de 25%, fără a exista posibilitatea reducerii în funcţie de circumstanţele speţei, astfel încât constatarea abaterii atrage implicit măsura corecţiei financiare în acest cuantum.
În aceste condiţii în raport de motivele invocate, hotărârea instanţei de fond apare ca temeinică şi legală.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, apreciind că motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi pct. 8 C. proc. civ. apare ca neîntemeiate în temeiul art. 496 alin. (1) din acelaşi act normativ, raportat şi la art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, va respinge recursul declarat de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Craiova - prin primar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul formulat de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Craiova - prin primar împotriva sentinţei civile nr. 343 din 2 februarie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 14 octombrie 2020.