Appeal abandoned; acquiescence in judgment leaves dismissal of disciplinary complaint challenge intact
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice took formal note of the appellant's abandonment of his appeal and therefore upheld the lower court's judgment, which had dismissed his action as inadmissible. The underlying dispute concerned the appellant's challenge to a Judicial Inspection resolution that had closed a disciplinary complaint against a judge for lack of disciplinary-offence indicators; the court of first instance had dismissed the action as inadmissible for failure to complete the mandatory preliminary procedure. On appeal, the appellant filed multiple requests to waive the appeal, which the High Court construed under the principle of party disposition and, applying Article 463(1) second sentence of the Civil Procedure Code (acquiescence in the judgment), ordered the appeal to be terminated, leaving the challenged judgment in force.
Legislator headnote
AI generatedart. 45 alin. (4) din Legea nr. 317/2004, art. 99 din Legea nr. 303/2004, art. 406 alin. (1) din C. proc. civ, art. 243 din C. proc. civ, art. 22 alin. (4) din C. proc. civ; Appeal abandoned; acquiescence in judgment leaves dismissal of disciplinary complaint challenge intact: Prin cererea depusă la data de 9 iulie 2020, recurentul reclamant A. a precizat că înţelege să renunţe în tot la judecata dosarului nr. x/2019, in temeiul art. 406 alin. (1) din C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1 Obiectul acţiunii
Prin cererea înregistrată la pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal la data de 31.05.2019 sub nr. x/2019, reclamantul A. a formulat în contradictoriu cu pârâta Inspecţia Judiciară, contestaţie împotriva Rezoluţiei nr. 768/29.03.2019 emise de Inspecţia Judiciara prin care a solicitat anularea rezoluţiei ca netemeinica si nelegala.
Prin rezoluţia emisă în data de 29 martie 2019, în baza art. 45 alin. (4) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată, inspectorul judiciar desemnat pentru efectuarea verificărilor în dosarul nr. 19-989, a dispus clasarea sesizării, întrucât, în urma verificărilor prealabile efectuate nu au fost identificate indicii de săvârşire a vreunei abateri disciplinare dintre cele prevăzute de art. 99 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată, de natură să atragă răspunderea disciplinară a doamnei judecător B..
2 Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 528 din data de 2 octombrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX a contencios administrativ şi fiscal a fost respinsă acţiunea reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Inspecţia Judiciară, ca inadmisibilă.
3 Recursul
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamantul A., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Prin calea de atac formulată s-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei către Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII a contencios administrativ şi fiscal, în vederea rejudecării, apreciind că, deşi nu a făcut dovada procedurii prealabile, această lipsă a fost acoperită până la primul termen de judecată, prin întâmpinarea formulată de pârâtă.
4 Procedura în faţa instanţei de recurs
Prin cererea depusă la data de 9 iulie 2020, recurentul reclamant A. a precizat că înţelege să renunţe în tot la judecata dosarului nr. x/2019, in temeiul art. 406 alin. (1) din C. proc. civ.
Prin cererea depusă la data de 10 august 2020, recurentul - reclamant a precizat că renunţă la judecata recursului declarat, ce face obiectul dosarului de recurs nr. x/2020 pentru a pune capăt procesului, potrivit art. 243 din C. proc. civ., învederând că nu este necesar acordul părţii adverse în acest sens.
Intimata - pârâtă a formulat concluzii scrise la data de 1.10.2020 solicitând să se ia act de renunţarea la judecată, cu menţinerea hotărârii atacate.
5 Considerentele şi soluţia instanţei de recurs
Înalta Curte, sesizată cu soluţionarea recursului, constată faptul că recurentul - reclamant a solicitat să se ia act de renunţarea la judecata recursului, formulând in acest sens cereri la datele de de 9 iulie 2020, 22 iulie 2020, 3 august 2020, 10 august 2020 şi 24 septembrie 2020
Manifestarea de voinţă, în sensul de a se renunţa la judecata recursului, reprezintă o desistare, un act de dispoziţie al recurentului, care nu este supus cenzurii instanţei de judecată, conform principiului disponibilităţii care guvernează procesul civil.
Deşi sub aspectul formei, recurentul - reclamant şi-a intitulat cererea ca fiind o "renunţare la judecata recursului", Înalta Curte, fiind datoare în virtutea dispoziţiilor art. 22 alin. (4) din C. proc. civ., de a da o calificare juridică corectă a actului, în raport de voinţa reală a părţilor cu privire la efectele cererii de renunţare, constată că sunt incidente în cauză dispoziţiile art. 463 alin. (1) teza a II a din C. proc. civ., care reglementează Achiesarea la hotărâre ca reprezentând renunţarea unei părţi la calea de atac pe care o putea folosi ori pe care a exercitat-o deja împotriva tuturor sau a anumitor soluţii din respectiva hotărâre.
În raport de dispoziţiile legale mai sus arătate, Înalta Curte va lua act de cererea recurentului reclamant A. de renunţare la judecata recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Ia act de cererea de renunţare la judecata recursului formulat de recurentul reclamant A. impotriva sentinţei nr. 528 din data de 2 octombrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 13 octombrie 2020.