Payment of executive titles by public institutions conditioned on prior state aid procedure for unreorganized agricultural research entities.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the plaintiff’s appeal regarding the merits, upholding the lower court’s rejection of the action for lack of statutory basis, but allowed the defendant Ministry of Finance’s incidental appeal, quashing the portion of the first-instance and second-instance decisions that found the Ministry had passive procedural standing and ordering the action against it dismissed on that ground. The dispute concerned the obligation of state authorities to fund and pay out-of-date executive titles for public research institutes under Government Emergency Ordinance No. 22/2002; the decisive legal basis for dismissing the main claim was Article 31 of the 2015 State Budget Law (Law No. 186/2014), which required entities in the agricultural sector not yet reorganized under specific statutes to obtain state aid under Emergency Government Ordinance No. 77/2014 before accessing budget funds, a procedural step the plaintiffs failed to complete. Regarding the incidental appeal, the court applied the principle of passive procedural standing derived from Law No. 500/2002, determining that the Ministry of Finance is not a credit authorizer or budget ordinator for the plaintiffs but merely coordinates the national budget, thus lacking a direct legal relationship to satisfy the claims.
Legislator headnote
AI generatedart. 31 din Legea nr. 186/2014, art. 36 alin. (3) din Legea nr. 45/2009, art. 488 C. proc. civ, art. 489 din C. proc. civ, art. 489 alin. (2) din C. proc. civ, art. 47 din Legea nr. 500/2002; Payment of executive titles by public institutions conditioned on prior state aid procedure for unreorganized agricultural research entities: A invocat prevederile art. 35 şi art. 36 alin. (3) din Legea nr. 45/2009, care se completează cu normele imperative ale art. 4 din O.G. nr. 22/2002, şi a arătat că Legile bugetelor de stat pentru anii 2013 şi 2014 au surprins prin introducerea unor articole care statuau faptul că finanţarea prevăzută de Legea nr. 45/2009 nu se aplică, putând fi considerată ajutor de stat, blocând astfel accesul la finanţare pentru toate unităţile de cercetare - dezvoltare din domeniul agricol.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I Cererea de chemare în judecată
1. Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Piteşti la data de 26.11.2015, ulterior precizată, reclamanţii Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti Mărăcineni, Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor "Palas" Constanţa şi Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultura Bistriţa au solicitat obligarea pârâţilor Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu Şiseşti", la asigurarea şi virarea în bugetele unităţilor reclamante a sumelor necesare pentru efectuarea plăţii, la zi, a tuturor titlurilor executorii emise pe numele celor 3 unităţi, în conformitate cu dispoziţiile art. 4 din O.G. nr. 22/2002.
2. Prin sentinţa civilă nr. 8643/12.10.2017, Judecătoria Piteşti a admis acţiunea, fiind obligaţi pârâţii să ia măsurile necesare ce se impun pentru asigurarea cu prioritate în bugetele unităţilor reclamante a sumelor necesare plăţii debitelor, titlurilor executorii datorate de către acestea către bugetul general consolidat.
3. S-a luat act de renunţarea Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor "Palas" Constanţa la judecata cauzei.
4. Prin decizia civilă nr. 4375/23.10.2018 a Tribunalului Argeş, secţia civilă, s-au admis apelurile, s-a anulat sentinţa, fiind trimisă cauza spre rejudecare în prima instanţă la Curtea de Apel Piteşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
II sentinţa pronunţată de instanţa de fond
5. Prin sentinţa nr. 7 din 21 ianuarie 2019, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a luat act de renunţarea formulată de Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor Palas-Constanţa, a respins excepţiile invocate prin întâmpinare, a respins acţiunea formulată de reclamanţii Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti - Mărăcineni şi Staţiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa, în contradictoriu cu pârâţii Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, reprezentat de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Ploieşti, prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Argeş, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu Şişeşti".
III Recursurile formulate în cauză
6. Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamantul Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti - Mărăcineni, a solicitat admiterea recursului şi pe fond admiterea acţiunii.
7. În motivarea recursului, a arătat că hotărârea pronunţată este dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a legii, întreaga motivare a instanţei de fond se referă la ajutorul de stat şi că unităţile reclamante nu au recurs la această procedură.
8. A arătat că Ministerul Finanţelor Publice, prin adresa nr. x/2015, a comunicat Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu Şişeşti" că Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale trebuie să întreprindă toate măsurile ce se impun pentru asigurarea în bugetul Academiei pe anul 2015 a fondurilor necesare pentru plata unui titlu executoriu, reiterând, de asemenea, faptul că "obiectul de reglementare al Ordonanţei Guvernului nr. 22/2002 îl constituie titlurile executorii stabilite în sarcina instituţiilor şi autorităţilor publice, iar acestea, în opinia sa, nu pot fi considerate facilităţi de natura ajutorului de stat", raportat la art. 31 din Legea nr. 186/2014 (legea bugetului de stat pe anul 2015), chiar legea invocată de instanţa de fond ca argument pentru respingerea acţiunii.
9. A invocat prevederile art. 35 şi art. 36 alin. (3) din Legea nr. 45/2009, care se completează cu normele imperative ale art. 4 din O.G. nr. 22/2002, şi a arătat că Legile bugetelor de stat pentru anii 2013 şi 2014 au surprins prin introducerea unor articole care statuau faptul că finanţarea prevăzută de Legea nr. 45/2009 nu se aplică, putând fi considerată ajutor de stat, blocând astfel accesul la finanţare pentru toate unităţile de cercetare - dezvoltare din domeniul agricol.
10. Deoarece domeniul în care îşi desfăşoară activitatea este unul sezonier, vămuirile proprii realizate de astfel de unităţi nefiind ritmice, sunt insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor de personal lunare. Ca urmare a acestui fapt. unităţile au acumulat debite restante. În prezent se confruntă cu executări silite, sechestre, inclusiv pe bunurile aflate în domeniul privat al statului, din partea finanţelor locale.
11. În urma intervenţiilor repetate la Ministerul Finanţelor Publice, au fost emise adresele nr. x/02.10.2014 (ANAF Bucureşti) şi nr. x/03.05.2015 (MFP), prin care se recunoaşte că, în conformitate cu prevederile O.G. nr. 22/2002, plata titlurilor executorii stabilite în sarcina instituţiilor publice nu poate fi considerată facilitate de natura ajutorului de stat.
12. În aceste condiţii, situaţia de fapt expusă se rezumă la următoarele: unităţile, deşi există norme legale în acest sens, nu beneficiază de fonduri de la bugetul de stat; nealocarea acestor fonduri a dus la emiterea de titluri executoriu, înfiinţarea de sechestre pe bunurile din domeniul privat al statului aflate în administrarea sa, din partea organelor fiscale; imposibilitatea gestionării bunurilor aflate în domeniul public al statului şi în administrarea sa, cu consecinţa devalizării lor.
13. Pârâtul Ministerul Finanţelor Publice a formulat recurs incident, cu invocarea motivului de casare prevăzut la art. 488 pct. 8) din C. proc. civ., a solicitat casarea în parte a hotărârii recurate şi, ca urmare a rejudecării, admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Finanţelor Publice şi respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă.
14. În motivarea recursului, a arătat că nu are calitate de ordonator de credite faţă de reclamanţi, între această instituţie şi reclamanţii din prezenta cauză neexistând niciun fel de raporturi juridice, ordonatorul principal de credite al reclamanţilor este Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, ordonatorul secundar de credite fiind Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu - Şişeşti".
IV Apărările formulate în recurs
15. Intimatul pârât Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
16. A arătat că recurentul a formulat critici fără a preciza căror prevederi din art. 488 C. proc. civ. sunt subsumate, apreciind faptul ca sentinţa instanţei de apel este lipsită de temei legal, fiind dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a legii, motivul de recurs nu este susţinut, ceea ce conduce la nulitatea recursului.
17. A mai arătat că nu este ordonator principal de credite pentru Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu - Şişeşti" şi pentru reclamant. Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti", în calitate de ordonator de credite, aprobă bugetele instituţiilor din subordinea acesteia, în speţă recurentului. Asigură, prin bugetul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu Şişeşti", fondurile necesare pentru finanţarea activităţii de cercetare - dezvoltare - inovare, în limitele bugetare aprobate cu această destinaţie, celelalte cheltuieli curente şi de capital ale activităţii Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi ale unităţilor si instituţiilor de drept public din subordinea sa se asigură din veniturile proprii.
18. Recurentul ICDP Piteşti-Mărăcineni are obligaţia de a face dovada că a recurs la procedura acordării ajutorului de stat, reglementată de O.U.G. nr. 77/2014, pentru a obţine fondurile necesare, respectiv ajutorul de stat necesar punerii în executare a titlurilor executorii faţă de care a căzut în pretenţii.
19. Intimata pârâtă Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" a depus răspuns la întâmpinarea formulată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin care a arătat că bugetele reclamantelor sunt aprobate de ordonatorul principal de credite, adică de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Singurul raport juridic existent între Academie şi reclamant este cel prevăzut de dispoziţiile Legii nr. 45/2009, fiind forul ştiinţific tutelar în subordinea căruia funcţionează reclamanta, însă aceasta este o instituţie publică, cu personalitate juridică, finanţată din venituri proprii şi subvenţii de la bugetul de stat.
20. În privinţa subvenţiilor de la bugetul de stat are calitate de ordonator secundar de crediter ordonatorul principal fiind Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale, iar reclamantul este ordonator terţiar de credite. Doar in cadrul acestui raport juridic ASAS poate primi şi respectiv vira sume de bani pentru şi către reclamant, însă cât timp MADR nu aprobă în buget plata de la bugetul de stat a debitelor provenite din titluri executorii, nu are cum să achite aceste sume pentru reclamante Ataşează Lista obiectivelor de investiţii pe anul 2018, în care sunt prevăzute sumele de la buget aprobate pentru investiţii, şi care poartă atât viza ordonatorului secundar de credite ASAS, cât şi a ordonatorului principal de credite MADR, astfel încât susţinerea MADR că nu este ordonator de credite pentru reclamant, respectiv pentru toate unităţile care se află în subordinea ASAS, nu poate fi primită.
21. Intimatul pârât Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
V Considerentele Înaltei Curţi asupra excepţiei nulităţii recursului şi asupra recursurilor
22. Asupra excepţiei nulităţii recursului, în raport de dispoziţiile art. 489 din C. proc. civ., potrivit cărora "(1) Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3). (2) Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.", Înalta Curte constată că nu este invocat în cererea de recurs niciunul din motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., însă, având în vedere dispoziţiile art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., examinând motivele de recurs, constată că sunt circumscrise motivului de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 pct. 8) C. proc. civ., încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, fiind invocată greşita aplicare de către instanţa fondului a prevederilor legale, considerente pentru care va respinge excepţia nulităţii recursului.
23. Examinând sentinţa recurată prin prisma motivului de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 pct. 8) C. proc. civ., încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
24. Reclamantul recurent Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti Mărăcineni a solicitat obligarea pârâţilor Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu Şişeşti" la asigurarea şi virarea sumelor necesare pentru efectuarea plăţii, la zi, a tuturor titlurilor executorii emise pe numele acestuia, în conformitate cu dispoziţiile art. 4 din O.G. nr. 22/2002.
25. Dispoziţiile art. 4 din O.G. nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii, prevăd că "(1) Ordonatorii principali de credite bugetare au obligaţia să dispună toate măsurile ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare, în condiţiile legii, pentru asigurarea în bugetele proprii şi ale instituţiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plăţii sumelor stabilite prin titluri executorii. (2) Virările de credite bugetare prevăzute la alin. (1) se pot efectua pe parcursul întregului an bugetar, prin derogare de la prevederile art. 47 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările ulterioare, şi ale art. 49 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale".
26. Recurenta face parte din sistemul naţional de cercetare-dezvoltare-inovare din domeniul agricol care, potrivit art. 25 din Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice Gheorghe Ionescu-Şişeşti şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, cuprinde ansamblul instituţiilor şi unităţilor de cercetare-dezvoltare prevăzute la art. 26, şi anume "(...) unităţi şi instituţii de drept public şi instituţii de drept privat: a) ASAS, instituţiile şi unităţile de cercetare-dezvoltare aflate în subordinea sau în coordonarea acesteia: institute naţionale, institute de cercetare-dezvoltare agricolă, staţiuni de cercetare-dezvoltare, baze experimentale, centre de excelenţă, centre de cercetări şi laboratoare; b) instituţiile de învăţământ superior din domeniul agricol şi structuri de cercetare ale acestora; c) institutele naţionale şi institutele de cercetare-dezvoltare agricolă, staţiunile de cercetare-dezvoltare, centrele de excelenţă, centrele de cercetări şi laboratoarele acestora; d) societăţile comerciale şi alte unităţi de drept public sau de drept privat, care îndeplinesc condiţiile de competenţă şi eligibilitate stabilite de lege".
27. Reclamanta figurează în Anexa nr. 2 a Legii, denumită "Institutele de cercetare-dezvoltare de ramură care funcţionează în subordinea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti", la poziţia nr. 2.
28. În conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 45/2009, art. 28 alin. (2), "Institutele de cercetare-dezvoltare de ramură prevăzute în anexa nr. 2, instituţii de drept public cu personalitate juridică, în subordinea ASAS, care nu sunt organizate ca institute naţionale de cercetare-dezvoltare, se pot organiza ca institute naţionale de cercetare-dezvoltare după obţinerea certificării prin clasificare la nivelurile A+, A sau A-", iar potrivit art. 53 alin. (5), "Unităţile şi instituţiile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol pot fi reorganizate prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la propunerea ASAS, în condiţiile legii".
29. La data formulării cererii de chemare în judecată, reclamanta nu era reorganizată potrivit acestor dispoziţii. Ulterior, prin Hotărârea nr. 792/2017 privind reorganizarea Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti-Mărăcineni şi modificarea anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, "Se reorganizează Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti-Mărăcineni, cu sediul în comuna Mărăcineni, judeţul Argeş, instituţie de drept public organizată ca instituţie publică, cu personalitate juridică, în subordinea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti".
30. În raport de actele normative care reglementează organizarea şi funcţionarea recurentei reclamante, la data introducerii acţiunii, instanţa de fond a aplicat în mod corect dispoziţiile legale incidente.
31. Potrivit Capitolului III Organizarea, statutul juridic şi patrimoniul unităţilor de cercetare-dezvoltare, art. 27 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 45/2009 "Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, responsabil cu politicile de guvernare în domeniul agricol, are următoarele atribuţii privind activitatea de cercetare-dezvoltare-inovare în domeniul agricol: (...) c) asigură prin alocare directă din bugetul de stat, prin bugetul ASAS, fondurile necesare pentru proiecte de interes naţional strategic de lungă durată şi pentru conservarea şi valorificarea resurselor genetice vegetale şi animale; (...) e) aprobă şi finanţează planul sectorial de cercetare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală, care conţine programe şi proiecte de interes prioritar, avizate de Ministerul Educaţiei Naţionale".
32. În ceea ce priveşte finanţarea, conform Capitolului IV Finanţarea activităţii de cercetare-dezvoltare-inovare, art. 35 alin. (1) teza I din Legea nr. 45/2009, "Finanţarea activităţilor unităţilor şi instituţiilor de cercetare-dezvoltare de drept public şi de utilitate publică din domeniul agricol din subordinea ASAS se realizează din venituri proprii şi din subvenţii acordate de la bugetul de stat", iar art. 36 din Legea nr. 45/2009 prevede că, "(1) Veniturile salariale ale personalului din cercetarea ştiinţifică agricolă şi ale personalului aferent acestei activităţi se asigură de la bugetul de stat şi din venituri proprii. (2) Personalul ASAS şi al unităţilor şi instituţiilor de cercetare-dezvoltare subordonate ASAS beneficiază de salariul de bază şi de alte drepturi de personal, potrivit legii. (3) Finanţarea de la bugetul de stat a unităţilor şi instituţiilor de cercetare-dezvoltare de drept public şi de utilitate publică din subordinea ASAS, prevăzută la art. 35, nu este condiţionată de reorganizarea acestora prin hotărâre a Guvernului".
33. Potrivit acestor dispoziţii, aşadar, pentru proiecte de interes naţional strategic de lungă durată şi pentru conservarea şi valorificarea resurselor genetice vegetale şi animale, se asigură de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, prin bugetul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" fonduri necesare prin alocare directă din bugetul de stat.
34. În ceea ce priveşte finanţarea activităţilor institutului recurent, Legea nr. 45/2009 prevede că se realizează din venituri proprii şi din subvenţii acordate de la bugetul de stat, această finanţare nefiind condiţionată de reorganizarea prin hotărâre a Guvernului.
35. Instanţa de fond a observat, însă, în mod corect, incidenţa dispoziţiilor art. 31 din Legea nr. 186/2014 a bugetului de stat pe anul 2015, în vigoare la data introducerii acţiunii, conform cărora "În anul 2015, activităţile unităţilor şi instituţiilor de cercetare-dezvoltare de drept public şi de utilitate publică din domeniul agricol din subordinea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti", care nu au fost reorganizate conform art. 28 din Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, cu modificările şi completările ulterioare, pot beneficia de sume alocate de la bugetul de stat numai după parcurgerea procedurilor în domeniul ajutorului de stat, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996". Aceste dispoziţii au fost prevăzute şi în legile privind bugetul de stat pentru anii 2013, 2014 şi 2016.
36. Potrivit acestora, reclamanta nefiind la acea dată reorganizată, astfel cum s-a reţinut anterior, putea beneficia de sume alocate de la bugetul de stat numai după parcurgerea procedurilor în domeniul ajutorului de stat, în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996.
37. Având în vedere aceste dispoziţii, în mod corect instanţa de fond a reţinut că reclamantul recurent nu se poate prevala de dispoziţiile art. 35 şi art. 36 din Legea nr. 45/2009, fiind irelevant că O.G. nr. 22/2002 şi Legea nr. 45/2009 nu fac referire la ajutorul de stat, iar dispoziţiile art. 31 din Legea nr. 186/2014, care se referă la "sume alocate de la bugetul de stat" nu disting în funcţie de destinaţia sumelor.
38. Legea bugetului de stat este cea care stabileşte principiile, cadrul general şi procedurile privind formarea, administrarea, angajarea şi utilizarea fondurilor publice, precum şi responsabilităţile instituţiilor publice implicate în procesul bugetar. Potrivit art. 4 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, "(1) Legea bugetară anuală prevede şi autorizează, pentru anul bugetar, veniturile şi cheltuielile bugetare, precum şi reglementări specifice exerciţiului bugetar".
39. Deşi dispoziţiile art. 4 din O.G. nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii, invocate de recurentă, prevăd că ordonatorii principali de credite bugetare au obligaţia să dispună toate măsurile ce se impun, pentru asigurarea în bugetele proprii şi ale instituţiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plăţii sumelor stabilite prin titluri executorii, aceasta se realizează " în condiţiile legii", şi chiar prin dispoziţiile art. 1 alin (2) din acelaşi act normativ se prevede "(1) Creanţele stabilite prin titluri executorii în sarcina instituţiilor şi autorităţilor publice se achită din sumele aprobate cu această destinaţie prin bugetele acestora sau, după caz, de la titlurile de cheltuieli la care se încadrează obligaţia de plată respectivă. (2) Creanţele stabilite prin titluri executorii în sarcina instituţiilor şi autorităţilor publice nu se pot achita din sumele destinate potrivit bugetului aprobat pentru acoperirea cheltuielilor de organizare şi funcţionare, inclusiv a celor de personal, în scopul îndeplinirii atribuţiilor şi obiectivelor legale, pentru care au fost înfiinţate".
40. Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice prevede imperativ, prin dispoziţiile art. 21, faptul că "(1) Ordonatorii principali de credite repartizează creditele de angajament şi creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice din subordine sau coordonare, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terţiari de credite, după caz, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii. (...) (3) Ordonatorii secundari de credite repartizează creditele de angajament şi bugetare aprobate, potrivit alin. (1), pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice subordonate, ai căror conducători sunt ordonatori terţiari de credite, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii.(...) (8) Ordonatorii de credite prevăzuţi la alin. (1) şi (3) au obligaţia de a fundamenta, justifica şi utiliza, în condiţii de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate, creditele bugetare repartizate din bugetele lor instituţiilor subordonate şi altor beneficiari ai acestor fonduri".
41. De asemenea, potrivit art. 22, "(1) Ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja cheltuieli în limita creditelor de angajament şi de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor publice respective şi cu respectarea dispoziţiilor legale. (2) Ordonatorii de credite răspund, potrivit legii, de: a) angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor în limita creditelor de angajament şi creditelor bugetare repartizate şi aprobate potrivit prevederilor art. 21; (...) c) angajarea şi utilizarea cheltuielilor în limita creditelor de angajament şi creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni financiare; (...)".
42. În ceea ce priveşte adresa nr. x/02.10.2014 emisă de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi adresa nr. x/03.05.2015 emisă de Ministerul Finanţelor Publice, invocate de recurentul reclamant, cuprind puncte de vedere care nu sunt de natură să producă efecte juridice în sensul invocat prin cererea de recurs. Mai mult, la dosar sunt depuse şi adresa nr. x/5.05.2015 şi adresa nr. x/5.05.2015 emise de Ministerul Finanţelor Publice, care conţin puncte de vedere în sens contrar. Potrivit Codul fiscal, Ministerul Finanţelor Publice are atribuţia elaborării normelor necesare pentru aplicarea unitară a Codul fiscal, prin norme metodologice, instrucţiuni şi ordine publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I (art. 5 din Legea nr. 571/2003 şi din Legea nr. 227/2015), iar adresele invocate nu fac parte din acestea.
43. Pentru aceste motive, instanţa de fond a aplicat în mod corect dispoziţiile legale incidente, şi a apreciat în mod întemeiat, având în vedere că recurentul reclamant nu a făcut dovada că a recurs la procedura acordării ajutorului de stat, reglementată prin O.U.G. nr. 77/2014, că nu există un refuz nejustificat de soluţionare a cererii, în sensul dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. i) şi art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, nefiind incident motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 pct. 8) C. proc. civ.
44. În ceea ce priveşte recursul incident formulat de Ministerul Finanţelor Publice, Înalta Curte constată că este fondat.
45. Instanţa de fond a reţinut, în ceea ce priveşte pârâtul Ministerul Finanţelor Publice, că, potrivit art. 19 din Legea nr. 500/2002, acesta are legitimare procesuală pasivă, conform art. 36 din C. proc. civ., întrucât are atribuţii în etapa de elaborare a proiectului de buget, cum ar fi coordonarea acţiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, şi anume: pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum şi ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuţie, analizarea propunerile de buget în etapele de elaborare a bugetelor etc.
46. Calitatea procesuală pasivă, condiţie de exercitare a acţiunii civile, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 32 din C. proc. civ., rezultă, potrivit art. 36 din acelaşi act normativ, din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii.
47. Calitatea procesuală pasivă presupune existenţa unei identităţi între persoana chemată în judecată (pârâtul) şi cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecăţii (calitate procesuală pasivă), iar determinarea calităţii procesuale pasive presupune identificarea subiectului pasiv al raportului juridic dedus judecăţii.
48. Raportat la obiectul cererii de chemare în judecată, motivele de recurs invocate de recurent privind faptul că Ministerul Finanţelor Publice nu are calitatea de ordonator de credite faţă de reclamanţi, între acesta şi reclamanţii din prezenta cauză neexistând niciun fel de raporturi juridice, sunt fondate.
49. Finanţarea activităţilor instituţiilor de cercetare-dezvoltare de drept public şi de utilitate publică din domeniul agricol din subordinea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" se realizează din venituri proprii şi din subvenţii acordate de la bugetul de stat, potrivit art. 35 din Legea nr. 45/2009.
50. Recurentul reclamant se află în subordinea pârâtei Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti", ordonator secundar de credite potrivit art. 18 alin. (5) din Legea nr. 45/2009, iar pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale este ordonator principal de credite.
51. Ministerul Finanţelor Publice, în domeniul finanţelor publice, potrivit art. 19 din Legea nr. 500/2002, nu are calitate de ordonator principal de credite în ceea ce o priveşte pe reclamantă. Acesta coordonează acţiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, prin pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum şi ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuţie; analizează propunerile de buget în etapele de elaborare a bugetelor; asigură monitorizarea execuţiei bugetare, iar în cazul în care se constată abateri ale veniturilor şi cheltuielilor de la nivelurile autorizate, propune Guvernului măsuri pentru reglementarea situaţiei. Parlamentul este cel care adoptă legile bugetare anuale şi legile de rectificare, elaborate de Guvern în contextul strategiei macroeconomice asumate de acesta.
52. Potrivit aceluiaşi act normativ, prin legile bugetare anuale se prevăd şi se aprobă creditele bugetare pentru cheltuielile fiecărui exerciţiu bugetar, precum şi structura funcţională şi economică a acestor (art. 47), ordonatorii principali de credite sunt cei care repartizează creditele de angajament şi creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice din subordine sau coordonare, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terţiari de credite, după caz, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii, iar ordonatorii secundari de credite repartizează creditele de angajament şi bugetare aprobate pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice subordonate, ai căror conducători sunt ordonatori terţiari de credite, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii (art. 21).
53. În mod corect a invocat recurentul pârât Decizia nr. 10/2011 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie si Justiţie în soluţionarea unui recurs în interesul legii, prin care s-a reţinut că "în cadrul procesului bugetar, Ministerul Finanţelor Publice repartizează ordonatorilor principali de credite sumele alocate acestora prin bugetul de stat, îndeplinind un rol de administrator al acestui buget, dar nu are atribuţia de a vira acestora alte sume decât cele prevăzute în legea bugetului de stat şi cu respectarea acesteia", precum şi faptul că "are rolul de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum şi de a elabora proiectele de rectificare a acestor bugete, rol care se realizează prin atribuţiile prevăzute de art. 19 lit. a), g), h) şi i) din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv de art. 3 alin. (1) pct. 6-8, 11 şi 13 din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009, cu modificările şi completările ulterioare".
54. Pentru aceste motive, recursul incident este fondat, în mod greşit instanţa de fond a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive şi a reţinut că recurentul pârât Ministerul Finanţelor Publice are calitate procesuală pasivă în cererea de chemare în judecată formulată de reclamant, cu aplicarea eronată a dispoziţiilor legale menţionate.
VI Soluţia Înaltei Curţi asupra recursurilor
55. Pentru toate aceste considerente, Înalta Curte va respinge excepţia nulităţii recursului, invocată de intimatul pârât Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, iar în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ şi art. 496 din C. proc. civ. va respinge ca nefondat recursul formulat de reclamant, nefiind incident motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 pct. 8) din C. proc. civ.. În temeiul aceloraşi dispoziţii, fiind incident motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 pct. 8) din C. proc. civ. invocat de pârâtul Ministerul Finanţelor Publice, va admite recursul incident formulat, va casa în parte sentinţa recurată şi în rejudecare va admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive şi va respinge acţiunea formulată împotriva acestuia pentru lipsa calităţii procesuale pasive. Va menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge excepţia nulităţii recursului invocată de intimatul pârât Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Respinge recursul formulat de reclamantul Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti-Mărăcineni împotriva sentinţei civile nr. 7/F-C din 21 ianuarie 2019 a Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Admite recursul incident formulat de recurentul-pârât Ministerul Finanţelor Publice împotriva sentinţei civile nr. 7/F-C din 21 ianuarie 2019 a Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Casează în parte sentinţa recurată şi în rejudecare admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, invocată de pârâtul Ministerul Finanţelor Publice şi respinge acţiunea formulată împotriva acestuia, pentru lipsa calităţii procesuale pasive.
Menţine restul dispoziţiilor sentinţei recurate.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 28 ianuarie 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.