Jurisdiction over administrative contract penalties appeal assigned to Bucharest Tribunal's commercial section

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată adresată Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, reclamanta Compania Naţională de Investiţii S.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta S.C. A. S.R.L., obligarea pârâtei la plata sumei de 130.566,29 RON, cu titlu de penalităţi de întârziere. De asemenea, a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 3930/2019 din 27 mai 2019 a Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti a fost admisă cererea principală a reclamantei, fiind respinsă cererea de acordare a cheltuielilor de judecată şi a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în garanţie a B. S.R.L..

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta S.C. A. S.R.L..

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Hotărârea Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă

Prin decizia civilă nr. 154/R din 24.10.2019 a Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă a fost admisă excepţia necompetenţei materiale şi a fost declinată competenţa de soluţionare a recursului în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că în raport de obiectul cauzei deduse judecăţii sunt incidente dispoziţiile art. 53 alin. (1)1 şi art. 55 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, în conformitate cu care hotărârea pronunţată în această materie poate fi atacată la secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti.

2.2. Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal

Prin decizia civilă nr. 499 din 27.05.2020 a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

Instanţa a constatat ivit un conflict negativ de competenţă şi a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că hotărârea atacată a fost pronunţată de Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, situaţie în care competenţa de soluţionare a căii de atac aparţine instanţei ierarhic superioare care judecă în aceeaşi materie, respectiv secţia civilă a Tribunalului Bucureşti.

Totodată, instanţa a reţinut că prin Decizia nr. 40/2020 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Completul pentru dezlegarea unor probleme de drept s-a statuat că "Hotărârea pronunţată în primă instanţă în procesele şi cererile care decurg din executarea contractelor administrative se atacă cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare la instanţa ierarhic superioară-secţia/completul specializat în litigii cu profesionişti, conform procedurii prevăzute de Legea nr. 101/2016."

II. Decizia ÎCCJ pronunţată în regulator de competenţă.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizată cu regulatorul de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă, pentru considerentele ce urmează:

1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte constată că, în cauză, ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă între cele două tribunale îl constituie problema instanţei competente material să soluţioneze recursul formulat împotriva sentinţei civile nr. 3930/2019 din 27 mai 2019 a Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, în raport cu prevederile legale incidente în materie.

Având în vedere dispoziţiile art. 483 alin. (4) din C. proc. civ. în conformitate cu care recursul se soluţionează de către instanţa ierarhic superioară celei care a pronunţat hotărârea atacată, Înalta Curte constată că aparţine competenţa competenţa de soluţionare a căii de atac secţiei civile a Tribunalului Bucureşti.

În cauza de faţă, în mod corect curtea de apel a reţinut incidenţa Deciziei nr. 40/2020 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Completul pentru dezlegarea unor probleme de drept, care a statuat cu caracter de principiu asupra regulilor de urmat în cazul în care se pune în discuţie chestiunea competenţei materiale procesuale de soluţionare a unei căi de atac formulate în cauzele având acest obiect, în sensul că "Hotărârea pronunţată în primă instanţă în procesele şi cererile care decurg din executarea contractelor administrative se atacă cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare la instanţa ierarhic superioară-secţia/completul specializat în litigii cu profesionişti, conform procedurii prevăzute de Legea nr. 101/2016."

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamanta S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta Compania Naţională de Investiţii CNI S.A. în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 24 septembrie 2020.