Concurrent public and private employment in similar HR domains: Incompatibility under Art. 96(1) of Law No. 161/2003

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, la data de 9 octombrie 2017, sub nr. x/2017, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, a solicitat anularea Raportului de evaluare nr. x/22.09.2017 emis de pârâtă, ca fiind nelegal şi netemeinic.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 691 din 15 decembrie 2017, Curtea de Apel Craiova a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, a dispus anularea raportului nr. x/22.09.2017 şi a obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 1.000 RON, cheltuieli de judecată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei menţionate la pct. I.2 a declarat recurs pârâta Agenţia Naţională de Integritate, întemeiat pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi, în rejudecare, respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

În motivare, recurenta pârâtă arată că, în mod greşit prima instanţă a reţinut că în desfăşurarea activităţilor din cadrul Asociatei reclamantul nu s-a folosit de cunoştinţele şi competenţele sale profesionale în calitate de funcţionar public, neexistând vreo dovadă ca obiectul şi rezultatul activităţii sale derulate în sectorul privat au interferat sau au influenţat activitatea acestuia din sfera funcţiei publice, deoarece, între cele două domenii în cadrul cărora intimatul-reclamant A. îşi desfăşoară activitatea există o legătură directă/indirectă, aspect ce rezultă în mod evident din compararea fişelor de post pentru cele două funcţii/calităţi.

Astfel, conform documentelor aflate la dosarul cauzei, intimatul-reclamant A., începând cu data de 06.03.2007, a fost numit în funcţia publică de conducere de şef serviciu la Serviciul resurse umane din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Gorj în baza Dispoziţiei Directorului executiv nr. 231/06.03.2007.

În fişa postului acestuia nr. 243 întocmită la data de 03.01.2011 sunt cuprinse atribuţii specifice activităţii Serviciului resurse umane, salarizare şi pentru funcţia publică, printre care, la punctul 27 "derulează activităţi specifice incluziunii sociale, componenta "ocuparea forţei de muncă", în sensul sprijinirii accesului grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii".

B. şi Dezvoltare Socială Gorj, în calitate de angajator, a încheiat cu A., în calitate de salariat, având funcţia de agent orientare profesională a şomerilor/agent informare privind cariera, Contractul individual de muncă înregistrat sub nr. x/15.05.2014. Obiectul contractului este "prestarea de activităţi calificate în cadrul Proiectului "Noi şanse de ocupare pentru persoanele vulnerabile" şi o durată determinată de 17 luni, pe perioada cuprinsă între data de 16.05.2014 şi data de 16.10.2015.

În baza contractului de muncă a obţinut venituri de natură salarială, aşa cum sunt evidenţiate atât în declaraţia de avere depusă de persoana evaluată/cât şi în fişele fiscale transmise de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice.

În cadrul B., asociaţie ce are ca prim scop "promovarea incluziunii active a persoanelor dezavantajate", asociaţie în care intimatul-reclamant era şi membru fondator, acesta avea sarcini şi responsabilităţi în resurse umane, fiind evident o legătură între atribuţiile specifice funcţiei publice şi atribuţiile din sfera privată.

Astfel, conform fişei postului - referent/expert grup ţintă, intimatul-reclamant avea printre sarcinile şi responsabilităţile postului:

• Redactează contractele individuale de muncă şi actele adiţionale la contractele individuale de muncă pentru personalul angajat al AIDS. Gorj în cadrul proiectului "Noi Şanse De Ocupare Pentru Persoanele Vulnerabile";

- Verifică, pe baza condicii de prezenţă, întocmirea fişelor de pontaj de către personalul angajat;

- Întocmeşte şi păstrează dosarele complete pentru personalul angajat al C. în cadrul proiectului "Noi Şanse De Ocupare Pentru Persoanele Vulnerabile;

- Întocmeşte şi elaborează adeverinţe şi orice alte acte ce dovedesc calitatea de angajat a personalului B..

Din toate acestea, este evident că aceste responsabilităţi cuprinse în fişa postului solicită pregătire în domeniul resurselor umane iar intimatul-reclamant exercită în sfera publica, funcţia de şef serviciu la Serviciul resurse umane din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Gorj, care este, prin natura ei, o funcţie ce implică exercitarea atribuţiilor specifice activităţii Serviciului resurse umane.

Ca urmare, activităţile desfăşurate de către domnul A., atât în calitate de funcţionar public cât şi în calitate de referent/expert grup ţintă (activitate desfăşurată în mediul privat) sunt similare, ambele circumscriindu-se aceluiaşi domeniu - resurse umane.

Nu are relevanţă faptul că, din analiza rapoartelor de activitate ale reclamantului rezultă că a desfăşurat doar activităţi organizatorice privind susţinerea unor cursuri de formare profesională precum şi activităţi de secretariat, etc, atâta timp cât din analizarea fiselor posturilor exercitate de către reclamant reiese în mod clar faptul că desfăşura activităţi specifice resurselor umane.

În consecinţă, cele trei condiţii despre care se face vorbire în conţinutul art. 96 alin. (1) al Legii nr. 161/2003 respectiv: deţinerea unei funcţii publice, exercitarea simultană a unei altei funcţii în mediul privat şi existenta unei legături directe sau indirecte între cele doua domenii de activitate, sunt întrunite în mod cumulativ în speţă, starea de incompatibilitate în care s-a aflat intimatul-reclamant fiind evidentă.

Consideră că legătura indirectă între cele două activităţi exercitate de către intimatul-reclamant, în sfera publică cât şi in sfera privată, nu poate fi înlăturată, ignorată, în contextul în care prevenirea stărilor de incompatibilitate în apărarea principiilor enunţate de legiuitor: imparţialitatea, integritatea, transparenţa deciziei şi supremaţia interesului public, constituie un imperativ esenţial într-o societate democratică, legiuitorul reţinând în expunerea de motive a Legii nr. 161/2003 faptul că "unul dintre cele mai importante mijloace de apărare a intereselor publice, interese care trebuie să stea la baza exercitării oricăror demnităţi publice şi funcţii publice, este asigurată prin Titlul IV privind conflictul de interese şi Regimul incompatibilităţilor".

Având în vedere aceste aspecte, dispoziţiile art. 96 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 161/2003 se impun a fi interpretate în raport cu scopul preventiv urmărit de legiuitor, urmărindu-se ca persoana care deţine o funcţie publică să adopte o conduită preventivă de natură să conducă la excluderea exercitării oricăror activităţi care ar putea genera o stare de incompatibilitate.

Intimatul-reclamant A. a încălcat regimul juridic al incompatibilităţilor, cerinţa legală fiind îndeplinită, atâta timp cât activităţile desfăşurate în domeniul privat presupun punerea în practică a aceloraşi cunoştinţe şi competenţe profesionale şi, mai mult decât atât, obiectul şi rezultatele activităţii derulate în sectorul privat pot interfera cu sfera de activitate a funcţiei publice.

În concluzie, consideră că este dovedită starea de incompatibilitate în care s-a aflat intimatul-reclamant A. în perioada 16.05.2014 -16.10.2015, încălcând dispoziţiile şi art. 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, întrucât a deţinut simultan cu funcţia publică de conducere şi funcţia de agent orientare profesională a şomerilor/agent informare privind cariera în cadrul B., funcţie aflată în legătură directă cu atribuţiile din fişa postului.

4. Apărările formulate în cauză Prin întâmpinare, intimatul-reclamant A. a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.

Se arată astfel că, în urma evaluării, ANI a reţinut în concluziile raportului de evaluare contestat că s-a aflat într-o stare de incompatibilitate în perioada 16.05.2014 - 16.10.2015, încălcând dispoziţiile art. 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, întrucât a deţinut simultan atât funcţia publică de conducere şef-serviciu în cadrul DGASPC Gorj, cât şi funcţia de agent orientare profesională a şomerilor/agent informare privind cariera în cadrul B.. Totodată, prin raport s-a reţinut că cele două funcţii se află în legătură directă datorită atribuţiilor similare prevăzute în fişa postului, prin desfăşurarea, atât la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Gorj, cât şi la B. şi Dezvoltare Socială Gorj, de activităţi specifice incluziunii sociale, componenta "ocuparea forţei de muncă", în sensul sprijinirii accesului grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii.

Consideră că în mod corect, legal şi temeinic, prima instanţă a reţinut că raportul de evaluare ANI cu nr. x astfel încheiat este nelegal şi netemeinic.

Astfel, prima instanţă a reţinut că nu a existat nicio stare de incompatibilitate, în sensul art. 96 din Legea nr. 161/2003.

Potrivit art. 96 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 161/2003, funcţionarii publici pot exercita funcţii în alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt în legătura directa sau indirectă cu atribuţiile exercitate ca funcţionar public.

Cu toate că o perioadă determinată de timp, a exercitat simultan funcţia publică de conducere de şef-serviciu la DGASPC Gorj cu calitatea de membru în B. şi Dezvoltare Socială Gorj pentru derularea proiectului "Noi şanse de ocupare pentru persoanele vulnerabile", activităţile prestate în cadrul Asociaţiei nu au nicio legătură, directă sau indirectă, cu atribuţiile din fişa postului de şef serviciu, neexistând vreo stare de incompatibilitate, în sensul art. 96 din Legea nr. 161/2003, fapt dovedit prin compararea atribuţiilor si responsabilităţilor din fişa postului de la DGASPC Gorj, pe de o parte, cu activităţile şi responsabilităţile din rapoartele de activitate de la Asociaţie, pe de altă parte.

Reglementând raportul dintre activitatea din funcţia publică şi alte activităţi din sectorul privat aflate în legătură directă/indirectă cu atribuţiile funcţionarului public, legiuitorul a urmărit transpunerea în legislaţia internă a principiului transparenţei în exercitarea funcţiei publice, măsură ce are ca scop garantarea exercitării cu imparţialitate a funcţiei publice.

Prin urmare, legiuitorul a avut în vedere existenţa stării de incompatibilitate potrivit art. 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 doar în acele situaţii în care funcţionarul public exercită efectiv şi concret activităţi în sectorul privat care au legătura directă/indirectă cu atribuţiile funcţionarului public din cadrul instituţiei în care lucrează. Aşadar, simpla sa calitate de membru într-o asociaţie (Asociaţia, pentru Incluziune şi Dezvoltare Socială Gorj), fără a desfăşura activităţi, specific (potrivit rapoartelor de activitate anexatei, cu atât mai mult cu cât asociaţia respectiva nu are scop patrimonial) nu duce automat la existenţa stării de incompatibilitate.

Potrivit rapoartelor de activitate, intimatul reclamant arată că, a desfăşurat doar activităţi organizatorice privind susţinerea unor cursuri de formare profesională, precum şi activităţi de secretariat (arhivă, registratură, arhivare), recepţionare servicii de telefonie şi internet, participare cursuri/şedinţe, promovare proiect, amenajare-dotare spaţiu, constituire grupe cursanţi, monitorizare desfăşurare curs, participarea la şedinţe cu ceilalţi membri de implementare a proiectului, comunicare în limba engleză, participare cursuri.

Atât timp cât nu a desfăşurat în cadrul Asociaţiei nicio activitate de incluziune sau dezvoltare socială şi nicio activitate privind orientarea profesională a şomerilor sau informarea privind cariera şi a avut doar simpla calitate de membru în Asociaţie, consideră că nu a desfăşurat activităţi în sectorul privat care să aibă orice fel de legătură cu atribuţiile funcţiei sale publice din cadrul DGASPC Gorj.

Orice interpretare contrară a legislaţiei în vigoare este eronată, întrucât incompatibilităţile reprezintă o îngrădire şi o restrângere a aplicării principiului libertăţii muncii, astfel încât regimul acestora este strict prevăzut de lege, acestea fiind de strictă interpretare si aplicare, nefiind permis aplicarea regimului incompatibilităţilor prin analogie, ci doar în cazurile strict prevăzute de lege.

Din aceste motive, susţinerea recurentei în sensul ca "nu are relevanţă analiza rapoartelor de activitate" este una eronată, cu atât mai mult cu cât în cadrul B. nu există o fişă a postului în care sa fie evidenţiate atribuţiile şi responsabilităţile, ci există, în schimb, doar aceste rapoarte de activitate care ţin loc de fişă a postului, rapoarte pe care ANI recunoaşte că nu le-a luat niciodată în calcul.

Consideră că în desfăşurarea activităţilor din cadrul Asociaţiei, nu s-a folosit de cunoştinţele şi competenţele sale profesionale în calitate de funcţionar public şi, totodată, nu există nicio dovadă că obiectul şi rezultatul activităţii derulate în sectorul privat au interferat sau au influenţat activitatea mea din sfera funcţiei publice.

De asemenea, susţinerile recurentei că un asemenea pericol abstract (privind influenţarea sau interferenţa activităţilor sale) a existat tocmai datorită stării de incompatibilitate sunt eronate, raţionamentul acesteia fiind unul greşit. Tocmai faptul că, în cadrul Asociaţiei, s-a abţinut de la orice fel de activitate similară atribuţiilor sale de funcţionar public a asigurat transparenţa decizională, integritatea şi evitarea oricărui fel de interferenţă cu funcţia publică pe care a deţinut-o la DGASPC Gorj.

Este adevărat că scopul reglementării regimului incompatibilităţilor este justificat de o prezumată stare de pericol derivată din starea de incompatibilitate, însă pentru a se putea prezuma o asemenea stare de pericol este necesar să existe efectiv această stare de incompatibilitate. Deci, raportul este de la cauză la efect, şi nu invers, cum susţine intimata. Trebuie, mai întâi, demonstrată existenţa stării de incompatibilitate, pentru a se observa dacă s-a născut o stare de pericol, şi nu în sens invers.

Or, ceea ce a susţinut este faptul că nu a existat niciodată o stare de incompatibilitate în sensul art. 96 din Legea nr. 161/2003, în niciun moment nu a existat o presupusă stare de pericol referitoare la principiile legale care guvernează funcţia publică - imparţialitate, integritate, transparenţă decizională şi prioritatea interesului public şi general.

De asemenea, recurenta nu poate înlocui presupusul motiv al stării de incompatibilitate din perioada 16.05.2014 - 16.10.2015 din Raportul de evaluare nr. x/22.09.2017, respectiv acela că ar fi deţinut două funcţii care se află în legătură directă, "desfăşurând, atât la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Gorj, cât şi la B. şi Dezvoltare Socială Gorj, activităţi specifice incluziunii sociale, componenta - ocuparea forţei de muncă, în sensul sprijinirii accesului grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii" cu cel menţionat în cererea de recurs, unde motivează starea de incompatibilitate prin desfăşurarea unor activităţi similare de către el, "atât în calitate de funcţionar public, cât şi în calitate de referent/expert grup ţintă (activitate desfăşurată în mediul privat), ambele circumscriindu-se aceluiaşi domeniu - resurse umane".

Mai mult, potrivit tabelului de la art. 6 din Acord, se observă ca Asociaţia al cărui membru a fost, a desfăşurat în perioada respectivă doar activităţi organizatorice şi de secretariat (obţinere autorizaţii, informare publică, organizare cursuri şi grupe de cursanţi, management etc), fapt care corespunde în totalitate cu menţiunile din Rapoartele de activitate.

Pe de altă parte, în Regulamentul de organizare si funcţionare al DGASPC Gorj pentru perioada 2014-2015. la art. 6 pct. 18. la atribuţiile structurii pe care o conduce, Serviciul resurse umane, salarizare şi pentru funcţia publică, nu apare nicio atribuţie, sarcină sau responsabilitate privind activitatea de incluziune socială sau de consiliere şi orientare profesională a şomerilor.

Aşadar, în cadrul B., nu s-a ocupat, în niciun moment, de activităţile specifice incluziunii sociale, şi mai ales, de ocuparea forţei de muncă în sensul sprijinirii accesului grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii. Se poate observa că, în desfăşurarea activităţilor din cadrul Asociaţiei, nu s-a folosit de cunoştinţele si competentele sale profesionale în calitate de funcţionar public si, totodată, nu există nicio dovadă că obiectul si rezultatul activităţii sale derulate în sectorul privat au interferat sau au influenţat activitatea sa din sfera funcţiei publice.

5. Procedura de soluţionare a recursului

Prin Rezoluţia din 3 decembrie 2018 a fost fixat termen de judecată pentru soluţionarea recursului în şedinţă publică, la data de 23 septembrie 2020, cu citarea părţilor, fără a se mai parcurge procedura de filtrare a recursului, având în vedere Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie adoptată la data de 13 septembrie 2018, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal, precum şi Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 109 din data de 20 septembrie 2018.

II. Soluţia instanţei de recurs

Examinând recursul prin prisma motivelor invocate şi a prevederilor legale incidente, Înalta Curte reţine caracterul său fondat, pentru următoarele considerente:

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Potrivit art. 96 alin. (1) teza II din Legea nr. 161/2003, funcţionarii publici, pot exercita funcţii în alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuţiile exercitate ca funcţionar public, potrivit fişei postului.

Finalitatea urmărită de legiuitor prin adoptarea Legii nr. 161/2003 constă în asigurarea integrităţii în exercitarea demnităţilor şi funcţiilor publice, precum şi în prevenirea corupţiei, astfel cum se prevede expres în art. 8 alin. (1) din Legea nr. 176/2010. Prin urmare, obiectul care circumscrie sfera de incidenţă a incompatibilităţilor vizate de Legea nr. 161/2003 îl constituie protejarea integrităţii persoanei ce ocupă o funcţie sau demnitate publică de eventualele ingerinţe determinate de interese personale ce decurg din desfăşurarea în paralel a unor activităţi private conexe. În egală măsură, în accepţiunea legiuitorului, protejarea integrităţii se corelează în mod necesar cu evitarea faptelor de corupţie ce ar putea fi săvârşite ca urmare a îmbinării exercitării funcţiei publice cu desfăşurarea unor activităţi economice.

Înalta Curte apreciază că asigurarea acestei integrităţi şi prevenirea faptelor de corupţie se realizează doar în situaţia în care există premise reale de natură a ameninţa în mod efectiv valorile sociale apărate, respectiv atunci când există o suprapunere a exercitării efective a două funcţii vizate de legiuitor, situaţie în care există posibilitatea generării unor interese personale conflictuale cu exercitarea unei funcţii sau demnităţi publice. Doar o atare interpretare dă sens reglementărilor legale privind regimul incompatibilităţilor şi este de natură a justifică limitarea exercitării unor drepturi.

O funcţie de demnitate, o funcţie publică sau privată nu sunt caracterizate numai de actul alegerii, numirii, desemnării sau învestirii, ci şi de ansamblul atribuţiilor, prerogativelor, drepturilor şi competenţelor prevăzute de lege care intră în conţinutul lor, şi prin a căror exercitare concomitentă şi concurentă în viaţa socială, de către acelaşi subiect, se potenţează situaţiile de conflict pe care legiuitorul tinde a le evita prin instituirea incompatibilităţilor.

În speţă, intimatul-reclamant a fost numit, începând cu data de 06.03.2007, în funcţia de conducere şef serviciu în cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Gorj.

Ulterior, în perioada 16.05.2014-16.10.2015 a fost membru în cadrul B. în funcţia de referent/expert grup ţintă în cadrul proiectului "Noi şanse de ocupare pentru persoanele vulnerabile".

Prin Raportul de evaluare cu nr. x/22.09.2017, recurenta pârâtă a reţinut că intimatul reclamant s-a aflat într-o stare de incapabilitate în perioada 16.05.2014 - 16.10.2015, încălcând dispoziţiile art. 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, întrucât a deţinut simultan atât funcţia publică de conducere şef serviciu în cadrul DGASPC Gorj, cât şi funcţia de agent orientare/profesională a şomerilor/agent informare privind cariera în cadrul B.. Totodată, prin raport s-a reţinut că cele două funcţii se află în legătură directă datorită atribuţiilor similare prevăzute în fişa postului.

Instanţa de fond a apreciat că în cauză nu există vreo stare de incompatibilitate, în sensul art. 96 din Legea nr. 161/2003, întrucât activităţile prestate de reclamant în baza contractului individual de muncă nu au nicio legătură, directă sau indirectă, cu atribuţiile din fişa postului de şef serviciu deoarece nu a exercitat efectiv şi concret activităţi în sectorul privat care au legătură directă/indirectă cu atribuţiile funcţionarului public din cadrul instituţiei în care lucrează.

Contrar celor reţinute de instanţa de fond, Înalta Curte constată că, în raport de fişa postului nr. x, atribuţiile de serviciu ale intimatului reclamant, în calitatea sa de şef serviciu resurse umane, salarizare pentru funcţia publică, erau la data de referinţă, printre altele:

- derularea de activităţi specifice incluziunii sociale, componenta "ocuparea forţei de muncă", în sensul sprijinirii accesului grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii;

- întocmirea statelor de personal pe compartimente şi înaintarea spre aprobare directorului Executiv al DGASPC Gorj;

- verificarea, pe baza condicilor de prezenţă, întocmirea fişelor de pontaj a personalului din aparatul propriu.

Activităţile prestate pentru B. şi Dezvoltare Socială Gorj, în baza contractului individual de muncă, conform rapoartelor de activitate lunare întocmite în perioada respectivă şi enumerate chiar de către intimatul-reclamant în înscrisul aflat la dosar fond, au constat în:

- redactare contracte individuale de muncă, întocmire dosare de personal, completare fişe post, întocmire dosare personal . . . . . . . . . .,

- elaborare draft al procedurii de selectare a persoanelor ce ar corespunde grupului ţintă al proiectului,

- întocmire dosare preliminare pentru persoane care aparţin de grupul ţintă al proiectului,

- promovare obiective proiect,

- selectare persoane care aparţin grupului ţintă pentru cursurile "operator introducere, validare şi prelucrare date" şi "îngrijitoare bolnavi la domiciliu",

- activităţi de secretariat,

- amenajare - dotare spaţiu,

- constituire grupe de cursanţi,

- revizuire dosare persoane care aparţin grupului ţintă al proiectului, monitorizare desfăşurare curs.

Înalta Curte reţine că însăşi obiectul contractului individual de muncă nr. x/15.05.2014 îl constituia "prestarea de activităţi calificate în cadrul proiectului "Noi şanse de ocupare pentru persoanele vulnerabile", ceea ce presupune că, încă de la încheierea contractului s-a avut în vedere faptul că intimatul reclamant este o persoană calificată în derularea proiectului iar activităţile care urmau a fi desfăşurate de acesta în domeniul privat presupuneau punerea în practică a aceloraşi cunoştinţe şi competenţe profesionale.

De altfel, din activităţile enumerate a fi fost efectuate în cadrul Asociaţiei, majoritatea acestora sunt activităţi specifice incluziunii sociale, respectiv, elaborare draft al procedurii de selectare a persoanelor ce ar corespunde grupului ţintă al proiectului, întocmire dosare preliminare pentru persoane care aparţin de grupul ţintă al proiectului, promovare obiective proiect, selectare persoane care aparţin grupului ţintă pentru cursurile "operator introducere, validare şi prelucrare date" şi "îngrijitoare bolnavi la domiciliu, revizuire dosare persoane care aparţin grupului ţintă al proiectului, monitorizare desfăşurare curs, activităţi care intrau în atribuţiile sale de serviciu. derularea de activităţi specifice incluziunii sociale, De asemenea, alte activităţi, respectiv, redactare contracte individuale de muncă, întocmire dosare de personal, completare fişe post, întocmire dosare personal, pot fi subsumate celorlalte două atribuţii de serviciu enumerate mai sus, ele vizând în mod neîndoielnic legături între ele.

Aşadar, Înalta Curte nu poate achiesa la susţinerile intimatului reclamant potrivit cărora, nu a desfăşurat în cadrul Asociaţiei nicio activitate de incluziune sau dezvoltare socială şi nicio activitate privind orientarea profesională a şomerilor sau informarea privind cariera.

Este deci evidentă legătura directă/indirectă care există între atribuţiile exercitate de intimatul reclamant ca funcţionar public, potrivit fişei postului şi activităţile remunerate desfăşurate în sectorul privat, pe baza contractului de prestări servicii calificate, situaţie care se încadrează în sfera reglementată de art. 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003

În concluzie, intimatul reclamant a exercitat efectiv si concret activităţi în cadrul Asociaţiei care au legătură directă/indirectă cu atribuţiile sale în calitatea de şef serviciu resurse umane, salarizare pentru funcţia publică din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Gorj, situaţie care se încadrează în sfera reglementată de art. 96 alin. (1) teza II din Legea nr. 161/2003.

3. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Faţă de cele expuse mai sus, Curtea în baza art. 496 alin. 1 C. proc. civ. va admite recursul şi va casa sentinţa atacată şi în rejudecare, va respinge ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamant, menţinând ca legal emis raportul de evaluare nr. x/22.09.2017 emis de recurenta - pârâtă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâta Agenţia Naţională de Integritate împotriva sentinţei civile nr. 691 din data de 15 decembrie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa civilă atacată şi, rejudecând, respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 septembrie 2020.