Abandonment of cassation appeal and acquiescence to lower court judgment under civil disposability principles

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivelor de casare".

I. Circumstanţele cauzei

1. Hotărârea pronunţată de instanţa de fond

Prin încheierea de şedinţă publică din data de 14 iunie 2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., a dispus suspendarea judecării cauzei privind pe reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Justiţiei şi Ministrul Justiţiei Tudorel Toader.

2. Recursul exercitat în cauză

Împotriva acestei încheieri, astfel cum a precizat ulterior, a declarat recurs reclamanta A., invocând critici ce pot fi circumscrise motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

II. Derularea procedurii judiciare şi considerentele instanţei de recurs

În recurs, s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs şi de comunicare a actelor de procedură între părţi, prin intermediul grefei instanţei, în conformitate cu dispoziţiile art. 486, art. 490 C. proc. civ.

Prin cererea scrisă înregistrată la dosarul de recurs la data de 27 februarie 2020, astfel cum a fost calificată de instanţă, recurenta-reclamantă a formulat cerere de renunţare la judecată, conform art. 406 alin. (5) C. proc. civ..; cererea de renunţare la judecată a fost formulată în nume propriu, semnată.

Prin rezoluţia din 04 martie 2020, a completului învestit aleatoriu cu soluţionarea dosarului, a fost fixat termen pentru judecata cererii de renunţare la judecata recursului în data de 18.09.2020, cu citarea părţilor, în condiţiile art. 406 C. proc. civ., în şedinţă publică.

Intimaţii- pârâţi Ministerul Justiţiei şi Ministrul Justiţiei, cărora, în conformitate cu art. 406 alin. (4) C. proc. civ., li s-a comunicat o copie de pe cererea de renunţare la judecata recursului, conform dovezilor existente la filele x şi 40- 41 dosar, nu şi-au exprimat poziţia faţă de cererea de renunţare.

Înalta Curte, sesizată cu soluţionarea recursului declarat, având în vedere cererea de renunţare la recurs, va lua act de manifestarea de voinţă a recurentei- reclamante.

De principiu, renunţarea la judecată reprezintă actul procesual de dispoziţie al reclamantului, în calitatea sa de iniţiator al demersului judiciar, de a renunţa la soluţionarea unei cauze, fără a avea obligaţia de a-şi justifica manifestarea de voinţă şi fără a fi constrâns, din punct de vedere temporal, în privinţa acesteia.

Procesul civil este guvernat de principiul disponibilităţii, în conţinutul căruia intră şi dreptul părţilor de a face acte procedurale de dispoziţie cu privire la drepturile subiective deduse judecăţii sau la mijloacele procedurale prin care se pot recunoaşte ori stabili aceste drepturi.

Recurenta- reclamantă şi-a intitulat cererea, ca fiind "cerere de retragere recurs", însă, din conţinutul cererii depuse, rezultă cu certitudine că recurenta-reclamantă a renunţat la judecarea recursului formulat.

În aceste condiţii, devin aplicabile dispoziţiile art. 463 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, potrivit cărora: achiesarea la hotărâre reprezintă renunţarea unei părţi la calea de atac pe care o putea folosi ori pe care a exercitat-o deja împotriva tuturor sau a anumitor soluţii din respectiva hotărâre.

Manifestarea de voinţă, în sensul de a se renunţa la judecata căii de atac exercitate, reprezintă o desistare, un act de dispoziţie al părţii, prin care aceasta achiesează la hotărârea instanţei de fond, şi care nu este supus cenzurii Înaltei Curţi.

Respectând, astfel, principiul disponibilităţii părţilor, care guvernează procesul civil, Înalta Curte constată că, în cauză, recurenta-reclamantă A. a renunţat la judecata căii de atac a recursului, sens în care, va lua act de cererea formulată, dând eficienţă principiului dreptului părţii de a dispune asupra cererii formulate

Date fiind dispoziţiile legale arătate şi aspectele asupra cărora sunt limitate dezbaterile în ipoteza intervenirii manifestării procesuale a renunţării la judecată, când instanţa nu mai poate face acte de cercetare judecătorească asupra altor chestiuni legate de drepturile deduse judecăţii ori de calităţile părţilor implicate în litigiu, Înalta Curte, în temeiul art. 463 alin. (1) din C. proc. civ., va lua act de cererea de renunţare la judecata căii extraordinare de atac deja exercitate de către reclamantă, în condiţiile existenţei manifestării sale de voinţă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de renunţarea la judecata recursului declarat de recurenta- reclamantă A. împotriva încheierii de şedinţă publică din data de 14 iunie 2019, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 septembrie 2020.