Competence for fixing penalty sums in enforcement of an obligation to do: continuation of general law forced execution procedure before the court that imposed the penalties
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by assigning competence to the Sector 5 Bucharest District Court, which will determine the lump-sum amount of penalties for the delay in fulfilling an obligation to do, thereby overturning the lower tribunal's declination of jurisdiction. The dispute arose from a forced execution procedure under general law where the claimant sought to fix the total sum of daily penalties previously imposed for the defendant parliament's failure to issue a specific revolutionary combatant certificate, with two courts reciprocally declaring themselves materially incompetent regarding the calculation phase of this enforcement measure. The Court based its decision on Article 133(2) of the Civil Procedure Code defining negative conflicts and Article 906(4) of the Civil Procedure Code, establishing that the procedure for fixing the sum of penalties must continue before the same court that initially imposed the periodic penalty, as it represents a continuation of the specific forced execution procedure chosen by the claimant.
Legislator headnote
AI generatedart. 133 pct. 2 din C. proc. civ, art. 906 C. proc. civ, art. 906 alin. (4) C. proc. civ; Competence for fixing penalty sums in enforcement of an obligation to do: continuation of general law forced execution procedure before the court that imposed the penalties: Înalta Curte constată că în cauză ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanţele cauzei
Obiectul litigiului dedus judecăţii
Prin cererea de chemare în judecată, iniţial înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, la data de 29.07.2019, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Parlamentul României - Camera Deputaţilor - Comisia pentru Problemele Revoluţionarilor din decembrie 1989, a solicitat să se dispună fixarea sumei ce i se datorează cu titlu de penalităţi, astfel cum au fost stabilite prin încheierea din 12.09.2019, pronunţată de Judecătoria Sectorului 5 în Dosar nr. x/2018, urmare a neexecutării de către pârât a obligaţiei de a face prevăzută în titlul executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 160 din 09 februarie 2018 pronunţată de Tribunalul Argeş în Dosarul nr. x/2017.
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
Prin sentinţa civilă nr. 9147 din 17 decembrie 2019, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată din oficiu, declinând competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeş, ca instanţă de contencios administrativ.
Prin sentinţa nr. 148 din 12 iunie 2020, Tribunalul Argeş, secţia Civilă a admis excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Argeş Argeş, secţia Civilă, Complet specializat de contencios administrativ şi fiscal, invocată din oficiu, a declinat, în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect "fixarea sumei datorate cu titlu de penalităţi", privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Parlamentul României Camera Deputaţilor Comisia pentru Problemele Revoluţionarilor din decembrie 1989, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a trimis dosarul către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului.
Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra regulatorului de competenţă
Înalta Curte constată că în cauză ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.
Problema de drept care a generat conflictul negativ de competenţă priveşte norma de drept aplicabilă situaţiei deduse judecăţii, din perspectiva competenţei teritoriale de soluţionare a cauzei.
Astfel, pentru executarea sentinţei civile nr. 160 din 9 februarie 2018 a Tribunalului Argeş, pronunţată în Dosarul nr. x/2017, reclamantul a recurs la procedura executării silite de drept comun, învestind cu cererea de executare un executor judecătoresc.
Prin sentinţa anterior menţionată, s-a dispus obligarea pârâtului Parlamentul României-Camera Deputaţilor-Comisia pentru Problemele Revoluţionarilor din decembrie 1989 la eliberarea certificatului de revoluţionar - Luptător cu Rol Determinant.
La data de 01.11.2018, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Parlamentul României Camera Deputaţilor Comisia pentru Problemele Revoluţionarilor din decembrie 1989, a solicitat Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti să stabilească în sarcina pârâtului penalităţile prevăzute de art. 906 C. proc. civ.
Cererea a constituit obiectul Dosarului nr. x/2018
Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, prin încheierea din 26 februarie 2019, pronunţată în Dosarul x/2018, a admis cererea reclamantului, dispunând obligarea pârâtului să plătească în favoarea reclamantului penalităţi de 500 RON pe fiecare zi de întârziere, de la data de 26.02.2019 şi până la data executării obligaţiei de a face prevăzute în titlul executoriu anterior amintit.
La data de 29.07.2019, reclamantul a învestit aceeaşi instanţă - Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, cu cererea de fixare a sumei ce i se datorează cu titlu de penalităţi, astfel cum au fost stabilite prin încheierea din 12.09.2019, pronunţată de Judecătoria Sectorului 5 în Dosar nr. x/2018, urmare a neexecutării de către pârât a obligaţiei de a face prevăzută în titlul executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 160 din 09 februarie 2018 pronunţată de Tribunalul Argeş în Dosarul nr. x/2017.
Aşa cum rezultă din actele şi lucrările dosarului, reclamantul a ales să recurgă la procedura executării silite prevăzută de dreptul comun, învestind Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti cu o cerere întemeiată pe art. 906 C. proc. civ.
Dispoziţiile art. 906 alin. (4) C. proc. civ. reglementează continuarea procedurii alese de reclamant.
Având în vedere dispoziţiile legale anterior menţionate, procedura la care a recurs reclamantul nu poate continua decât tot în faţa instanţei care a aplicat penalitatea.
Pentru aceste motive, se apreciază că instanţa care are competenţa materială de a continua procedura de executare silită începută de reclamant este Judecătoria Sector 5 Bucureşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Parlamentul României - Camera Deputaţilor - Comisia pentru Problemele Revoluţionarilor din decembrie 1989 în favoarea Judecătoriei Sector 5 Bucureşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 17 septembrie 2020.