Negative jurisdictional conflict resolved: Cluj Tribunal competent to hear county’s annulment of funding correction.

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

Obiectul litigiului dedus judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II a contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2019, reclamantul JUDEŢUL CLUJ a solicitat în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL DEZVOLTARII REGIONALE SI ADMINISTRATIEI PUBLICE: anularea Deciziei nr. 65/21.03.2019, emise de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei publice - Direcţia Generală Programul Operaţional Regional; anularea Notei de neconformitate nr. x/11.12.2018 comunicate prin adresa nr. x/27.12.2018 a Direcţiei Generale Programul Operaţional Regional din cadrul MDRAP, înlăturarea reducerilor procentuale, reduceri aplicate din sumele solicitate la plată de către reclamant, respectiv 5% din valoarea Acordului-cadru nr. 16124/29.11.2011 (contractul subsecvent de lucrări nr. x/20.01.2012), cu consecinţa admiterii Ia plată şi a sumei de 724.141,72 RON.

La data de 24.10.2019, pârâtul MINISTERUL DEZVOLTARII REGIONALE SI ADMINISTRATIEI PUBLICE a depus întâmpinare, prin care a invocat excepţia conexităţii cu dosarul nr. x/2019 pe rolul Tribunalului Bucureşti, iar pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acţiunii, ca neîntemeiată.

La termenul de judecată din 03.12.2019, în cadrul verificării competenţei, în temeiul art. 131 noul C. proc. civ. coroborat cu art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 actualizată, Tribunalul, din oficiu, a invocat excepţia necompetenţei teritoriale.

Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

Prin sentinţa nr. 8424 din 4 decembrie 2019, Tribunalul Bucureşti, secţia a II a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul JUDEŢUL CLUJ în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE, în favoarea Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ, conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Prin sentinţa nr. 1019 din 30 iunie 2020, Tribunalul Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Cluj, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului.

Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra regulatorului de competenţă

Înalta Curte constată că în cauză ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Problema de drept care a generat conflictul negativ de competenţă priveşte norma de drept aplicabilă situaţiei deduse judecăţii, din perspectiva competenţei teritoriale de soluţionare a cauzei.

Înalta Curte reţine că prin Nota de neconformitate nr. x/11.12.2018, emisă de autoritatea publică pârâtă a fost stabilită măsura aplicării corecţiei financiare de 5% la valoarea Acordului cadru nr. 16124/29.11.2011 (respectiv contractele subsecvente şi actele adiţionale aferente celor 4 loturi), încheiat între U.A.T. Judeţul Cluj şi Asocierea A. S.A., B. S.R.L., C. S.R.L..

Reclamantul a formulat contestaţie împotriva acestei note, iar prin Decizia nr. 25/21.03.2019, contestaţia a fost respinsă ca neîntemeiată.

Din actele şi lucrările dosarului şi potrivit contractului încheiat între reclamant şi autoritatea publică pârâtă, reiese că reclamantul Municipiul Bistriţa are calitatea de beneficiar.

Din economia dispoziţiilor legale aplicabile speţei, O.U.G. nr. 66/2011, rezultă astfel că în raportul de drept administrativ dedus judecăţii, nu UAT Judeţul Cluj are calitatea de autoritate publică în accepţiunea art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004, acesta fiind beneficiarul contractului de finanţare, ci pârâtul este organul de stat care acţionează în regim de putere publică,

În prezenta cauză, reclamantul are calitatea de persoană vătămată şi acţionează ca subiect de sezină pentru protejarea propriilor drepturi sau interese legitime invocate în contradictoriu cu autoritatea publică emitentă a actelor administrative contestate.

Or, în raport de prevederile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, devin incidente prevederile art. 10 alin. (3) teza I, respectiv competentă teritorial este instanţa de la sediul reclamantului, întrucât potrivit prevederilor art. 2 alin. (1) lit. g) din O.U.G. nr. 66/2011, beneficiar poate fi atât o persoană de drept public, cât şi o persoană de drept privat.

Prin urmare, având în vedere că prin Legea nr. 212/2018, care a modificat Legea nr. 554/2004, a fost instituită o competenţă teritorială exclusivă de la care părţile nu pot deroga, Tribunalul Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ, conflicte de muncă şi asigurări sociale, este instanţa competentă să soluţioneze cauza în primă instanţă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul Judeţul Cluj în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei în favoarea Tribunalului Cluj, secţia mixtă, de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 17 septembrie 2020.