Improper division of contract to circumvent EU fund procurement transparency rules and validation of 25% financial correction

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată la data de 08.11.2016 pe rolul Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2016 reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Fondurilor Europene - Direcţia Generala Programe Competitivitate şi Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru - Alba Iulia, anularea adresei nr. x/5.04.2016 emisă de primul pârât şi a adresei nr. x/5.04.2016 emisă de a doua pârâtă, anularea Raportului Comisiei de Soluţionarea Contestaţiei f.n./6.06.2016 emis de primul pârât.

Prin sentinţa nr. 175/2017 pronunţată în data de 13 noiembrie 2017, Curtea de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru - Alba Iulia, respingând, deopotrivă şi acţiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene - Direcţia Generala Programe Competitivitate (fost Ministerul Fondurilor Europene), reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice şi Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru - Alba Iulia.

Împotriva sentinţei nr. 175/2017 din data de 13 noiembrie 2017 a Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal a formulat cerere de recurs reclamanta S.C. A. S.R.L., încadrând în drept criticile sale în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Împotriva recursului promovat de reclamanta S.C. A. S.R.L. a formulat întâmpinare doar intimata AGENŢIA PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ CENTRU (ADR CENTRU), în cadrul căreia solicită respingerea recursului, ca neîntemeiat şi pe cale de consecinţă menţinerea sentinţei de fond, ca fiind temeinică şi legală.

A susţinut în esenţă intimata - pârâtă că

Intimatul Ministerul Fondurilor Europene a depus Note scrise la recursul promovat de reclamantă, solicitând la rându-i respingerea recursului, ca neîntemeiat şj menţinerea ca atare a hotărârii atacate.

În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal, precum şi măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal.

Faţă de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) şi art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispoziţiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. şi dispoziţiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, prin Rezoluţie s-a fixat termen de judecată la data de 15 septembrie 2020, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

Recursul declarat de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L.,

Aspectele de nelegalitate invocate au fost încadrate de recurenta-reclamantă în cadrul motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. invocându-se greşita interpretare şi aplicare a normelor de drept material, respectiv a dispoziţiilor O.U.G. nr. 34/2006, de către instanţa de fond.

Se arată că instanţa de fond a interpretat şi aplicat greşit dispoziţiile art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006 în aprecierea legalităţii actelor contestate, primul vizând identificarea pretinselor nereguli şi stabilirea corecţiei de 25% şi al doilea vizând soluţionarea contestaţiei administrative.

Recurenta-reclamantă arată că în mod nelegal prima instanţă deşi a reţinut ca probă raportul de expertiză judiciară a apreciat contrar concluzii tehnice în sensul că utilajele în cauză nu sunt similare sau asimilabile în procesul de producţie de prelucrare a pietrei naturale Utilajele achiziţionate ca parte a proiectului aprobat nu pot fi grupate pe loturi deoarece execută operaţii diferite şi nu sunt similare sau asimilabile, nefiind depăşit pragul valoric de 30.000 Ero prevăzut de art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006.

Se apreciază că în cauză nu se aplică procedura simplificată prevăzută de Ordinul nr. 1191/2015.

În cadrul recursului se formulează critici şi în ceea ce priveşte cuantumul corecţiei financiare aplicată de 25% recurenta criticând ca nelegal modul în care prima instanţă a soluţionat cererea de micşorare a corecţiei în raport de dispoziţiile art. 17 din O.U.G. nr. 66/2011.

Recurenta-reclamantă solicită admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi rejudecarea în sensul admiterii acţiunii astfel cum a fost formulată.

La dosar intimata-pârâtă a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Analizând recursul declarat în raport de motivele invocate, Curtea îl apreciază pentru următoarele considerente ca nefondat, în cauză nefiind îndeplinite condiţiile motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ.

Curtea apreciază că sentinţa atacată prin care a fost respinsă acţiunea recurentei-reclamante este dată cu interpretarea şi aplicarea corectă a dispoziţiilor O.U.G. nr. 34/2006 şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 66/2011 în ceea ce priveşte stabilirea neregulilor în cauză nefiind îndeplinite condiţiile aplicării procedurii de achiziţie directă şi în ceea ce aplicarea corecţiei de 25%.

Recurenta-reclamantă solicită respingerea situaţiei de fapt reţinută de prima instanţă invocând în apărare raportul de expertiză extrajudiciară şi concluziile acestui raport în sensul că utilajele în cauză nu sunt similare sau asimilabile în procesul de producţie a pietrei naturale.

Curtea apreciază ca fiind corectă concluzia primei instanţe care a înlăturat motivat concluzia raportului în sensul că estimarea valorii unui contract se analizează si se realizează in funcţie de scopul atribuirii acelui contract raportat la proiectul în cauză, respectiv în funcţie de necesităţile pe care urmează sa le acopere efectuarea achiziţiei in cadrul proiectului. Cu alte cuvinte, în cazul in care pentru derularea unui proiect este necesară achiziţionarea mai multor produse, servicii si/sau lucrări similare a căror furnizare/prestare/executare răspunde aceleaşi necesitaţi rezultate din indeplinirea proiectului, valoarea estimată se va stabili prin cumularea valorilor tuturor acelor astfel de produse, servicii si/sau lucrări.

Astfel, s-a constatat că procedura de achiziţie directă nu a fost corect aleasă, cele 8 echipamente fiind similare (toate sunt folosite în procesul de producţie al pietrei) putând fi grupate în loturi şi demarată procedura simplificată cu publicarea anunţului de intenţie pe www.x.ro. Astfel, ca urmare a încheierii unor contracte în mod direct cu furnizorul, a fost încălcat în mod deliberat respectat principiul transparenţei prin nerespectarea etapelor din procedura prevăzută de Ordinul 1120/2013 si 1191/2014 valabilă la data desfăşurării achiziţiei, respectiv publicarea anunţului de participare pe site-ul Ministerul Fondurilor Europene, contractele fiind atribuite fără lansarea adecvată a unei proceduri competitive ne-respectându-se principiul transparenţei, prin publicarea anunţului de participare pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene".

În ceea ce priveşte aspectul de nelegalitate privind individualizarea sancţiunii aplicate de 25% acesta a fost stabilit corect conform Ordinului nr. 1191/2014 luând în calcul faptul că contractul a fost divizat fiind achiziţionat direct produsele fapt care a determinat eludarea procedurii simplificate. Iar în raport de dispoziţiile speciale s-a impus pentru divizarea contractului direct o sancţiune de 25% din valoarea eligibilă.

Faţă de cele expuse mai sus, Curtea în baza art. 496-497 C. proc. civ. va respinge recursul ca nefondat menţinând ca legală şi temeinică sentinţa pronunţată de instanţa de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamanta S.C. A. S.R.L. împotriva sentinţei nr. 175/2017 din 13 noiembrie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 15 septembrie 2020.