Annulment of appeal for non-payment of judicial stamp duty in information access dispute

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti la data de 31.10.2017, reclamanţii A. şi B. au formulat în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Naţională de Reglemenare în Domeniul Energiei cerere de obligare comunicare informaţii de interes public, conform Legii nr. 544/2001.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 563 din 13 februarie 2018 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanţii A. şi B. în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Naţională de Reglemenare în Domeniul Energiei, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

3. Recursul exercitat în cauză

Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs reclamanţii A. şi B., criticând-o pentru nelegalitate şi, în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) C. proc. civ., au solicitat casarea hotărârii pronunţate cu ignorarea probelor din dosar şi a cuantumului prejudiciului solicitat a fi acoperit (2.000.000 RON), care atrăgeau competenţa curţii de apel şi nu a tribunalului.

4. Apărările formulate de intimată

Intimata-pârâtă Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei a depus întâmpinare, în cuprinsul căreia a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului, prin prisma dispoziţiilor art. 132 alin. (3) C. proc. civ.

5. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând excepţia netimbrării recursului, invocată din oficiu în şedinţa publică din data de 10.09.2020, asupra căreia trebuie să se pronunţe cu prioritate, astfel cum impun dispoziţiile art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 80/2013, "(1)Recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 C. proc. civ. (2) În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, pentru cereri şi acţiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puţin de 100 RON; în aceeaşi ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON.", iar dispoziţiile art. 33 alin. (1) din acelaşi act normativ statuează în mod expres că "taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepţiile prevăzute de lege".

În acest sens sunt şi dispoziţiile art. 148 alin. (6) C. proc. civ., conform cărora:

"Cererile adresate instanţelor judecătoreşti se timbrează, dacă legea nu prevede altfel", precum şi dispoziţiile art. 197 din acelaşi cod care prevăd în mod expres că "în cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se ataşează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condiţiile legii."

Din analiza textelor de lege sus citate, rezultă obligaţia recurenţilor de a depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul datorat, astfel încât prin rezoluţia din data de 28.11.2018 s-a dispus citarea acestora cu menţiunea de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 RON.

De asemenea, conform art. 39 din O.U.G. nr. 80/2013, împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, partea obligată poate formula cerere de reexaminare, la aceeaşi instanţă, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate, însă recurenţii nu au folosit acest mijloc procesual reglementat de norma specială menţionată.

Înalta Curte constată că până la termenul de judecată acordat, deşi au fost legal citaţi cu menţiunea de a achita taxa judiciară aferentă recursului promovat, astfel cum rezultă din dovezile/procesele-verbale de înmânare a actelor de procedură de la filele x, recurenţii A. şi B. nu au respectat cerinţa prevăzută de dispoziţiile art. 24 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 80/2013, ceea ce impune aplicarea sancţiunii anulării căii de atac.

Pentru considerentele expuse şi temeiurile de drept indicate, Înalta Curte va dispune anularea recursului ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează ca netimbrat recursul declarat de reclamanţii A. şi B. împotriva sentinţei nr. 563 din 13 februarie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 septembrie 2020.