Negative jurisdictional conflict over public servant salary recalculation: territorial competence based on plaintiff’s domicile under amended Law no. 554/2004

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, la data de 20.11.2019 sub nr. x/2019, reclamantul Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din MAI a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul General al Poliţiei Române, în numele membrilor de sindicat (conform împuternicirilor) obligarea pârâtei să emită documentele prin care să recalculeze salariul de bază şi sporurile de care beneficiază fiecare dintre reclamanţi la nivelul maxim al acestor drepturi acordat în cadrul categoriei profesionale, respectiv familiei ocupaţionale, începând cu 22.04.2016 şi pentru viitor, pentru fiecare funcţie, grad/treaptă, gradaţie, în funcţie de vechimea în specialitatea sau studii proporţional cu perioada lucrată, conform art. 1 alin. (5)1, art. 5 alin. (1)1 şi 12 din O.U.G. nr. 83/2014 aprobată prin Legea 71/2015 precum şi art. 31 alin. (1) din O.U.G. nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr. 57/2015, decizia 23/2016, Decizia CCR 794/2016; obligarea pârâtei să plătească reclamanţilor diferenţele de drepturi salariale dintre sumele primite şi sumele rezultate în urma recalculării, începând cu 22.04.2016, actualizate cu indicele de inflaţie la care se adaugă dobânda legală, până la data plăţii efective.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Hotărârea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal

Prin sentinţa civilă nr. 616/18.02.2020 pronunţată în dosarul nr. x/2019, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Prahova.

Pentru a dispune astfel, Tribunalul Bucureşti a reţinut că membrii de sindicat au domiciliul în judeţul Prahova.

2.2. Hotărârea Tribunalului Prahova, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal

Prin sentinţa civilă nr. 531 din data de 26.06.2020, Tribunalul Prahova, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal. A constatat existenţa conflictului negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia.

În considerentele acestei sentinţe s-a reţinut, în esenţă, că, potrivit actului de identitate anexat de reclamantă cererii de chemare în judecată, aceasta are domiciliul în Mun. Bucureşti.

II. Decizia ÎCCJ pronunţată în regulator de competenţă.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal, pentru considerentele ce urmează:

1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte constată că în cauză ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Problema de drept care a generat conflictul negativ de competenţă priveşte norma de drept aplicabilă situaţiei deduse judecăţii, din perspectiva competenţei teritoriale de soluţionare a cauzei.

Reclamanta A., prin Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din MAI a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul General al Poliţiei Române, obligarea acestuia să emită documentele prin care să recalculeze salariul de bază şi sporurile de care beneficiază la nivelul maxim al acestor drepturi acordat în cadrul categoriei profesionale, respectiv familiei ocupaţionale, începând cu 22.04.2016 şi pentru viitor, pentru fiecare funcţie, grad/treaptă, gradaţie, în funcţie de vechimea în specialitatea sau studii proporţional cu perioada lucrată, conform art. 1 alin. (5)1, art. 5 alin. (1)1 şi 12 din O.U.G. nr. 83/2014 aprobată prin Legea 71/2015 precum şi art. 31 alin. (1) din O.U.G. nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr. 57/2015, decizia 23/2016, Decizia CCR 794/2016; obligarea pârâtei să plătească reclamantei diferenţele de drepturi salariale dintre sumele primite şi sumele rezultate în urma recalculării, începând cu 22.04.2016, actualizate cu indicele de inflaţie la care se adaugă dobânda legală, până la data plăţii efective.

Reclamanta este funcţionar public în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române.

Conform art. 109 din Legea nr. 188/1999, "Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe."

Cererea de chemare în judecată fiind înregistrată la data de 20.11.2019, se va avea în vedere că la data de 02.08.2018 a intrat în vigoare Legea nr. 212/2018 pentru modificarea şi completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi a altor acte normative, care a modificat art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004; potrivit noii forme a textului de lege în discuţie, "reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său".

Potrivit înscrisurilor aflate la dosarul cauzei, respectiv copia cărţii de identitate a reclamantei aflate la fila x verso din dosarul Tribunalului Prahova, aceasta are domiciliul în Mun. Bucureşti, astfel că, în cauză, competenţa de soluţionare aparţine Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamanta A. prin Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din MAI în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul General al Poliţiei Române în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 septembrie 2020.