Administrative appeal for EU project expense reimbursement declared null for failure to state legal grounds.

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul Inspectoratul Şcolar Judeţean Alba a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Organismul Intermediar Programul Operaţional Capital Uman Ministerul Educaţiei Naţionale, anularea Răspunsului pârâtului nr. x/11.10.2016 la contestaţia formulată împotriva Scrisorii standard de informare a beneficiarului nr. x/15.09.2016 şi emiterea unei decizii în soluţionarea contestaţiei.

2. Hotărârea primei instanţei

Curtea de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 37 din 27 februarie 2018, a respins acţiunea formulată de reclamant astfel cum a fost precizată.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul Inspectoratul Şcolar Judeţean Alba, reluând pe larg situaţia de fapt expusă în faţa primei instanţe, cu trimitere la faptul că, urmare a verificării legalităţii cheltuielilor efectuate în cadrul proiectului, actul de control încheiat de Curtea de Conturi a Judeţului Alba nu a sesizat nicio neregulă.

În concluzie, a solicitat admiterea recursului şi obligarea pârâtului să aprobe cheltuielile incluse în Cererea de rambursare nr. x

4. Apărarea intimatului-pârât

Prin întâmpinare, intimatul-pârât Ministerul Educaţiei şi Cercetării - Direcţia Organismul Intermediar pentru Programul Capital Uman a invocat excepţia nulităţii recursului, arătând că susţinerile recurentului au făcut obiectul analizei primei instanţe, motivele de casare fiind practic un rezumat al acţiunii, şi excepţia inadmisibilităţii acţiunii pentru că Scrisoarea standard de informare a beneficiarului, privind respingerea cererii de rambursare suplimentară, nu este act administrativ în sensul Legii nr. 554/2004, iar pe fond a cerut respingerea căii de atac exercitate.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

1. Regularitatea promovării căii de atac

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) raportat la art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului, invocată prin întâmpinare, Înalta Curte constată că este întemeiată.

Instanţa de control judiciar constată că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute de dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., potrivit cărora " (1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., "Recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înţelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate prevăzute în mod expres şi limitativ de dispoziţiile art. 488 din acelaşi cod.

În conformitate cu prevederile art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din acelaşi cod.

Nelegalitatea hotărârii care se atacă trebuie să îmbrace obligatoriu una din formele prevăzute la pct. 1-8 ale art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.

Textul de lege se interpretează în sensul formulării unei argumentări juridice a nelegalităţii invocate, prin indicarea dispoziţiilor legale pretins încălcate ori greşit aplicate de instanţă şi prin precizarea eventualelor greşeli săvârşite de instanţă în legătură cu aceste dispoziţii legale, în lipsa acestor menţiuni neputându-se exercita controlul judiciar.

În cauză, se constată că susţinerile recurentului-reclamant nu se pot încadra în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., aceasta nedezvoltând critici propriu-zise faţă de hotărârea atacată, ci doar şi-a exprimat nemulţumirea faţă de soluţia primei instanţe şi a reluat situaţia de fapt, susţinând că actul de control încheiat de Curtea de Conturi a Judeţului Alba nu a sesizat nicio neregulă.

Or, simpla expunere a unor succesiuni de fapte şi afirmaţii, nestructurate din punct de vedere juridic, nu este suficientă pentru a se considera îndeplinită condiţia motivării recursului, în condiţiile în care criticile formulate nu pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de lege.

Prin urmare, susţinerile recurentului nu reprezintă critici împotriva sentinţei recurate şi ca atare nu pot fi apreciate drept motive de nelegalitate pe care să se întemeieze calea de atac, în sensul exigenţelor prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va constata nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nulitatea recursului formulat de reclamantul Inspectoratul Şcolar Judeţean Alba împotriva sentinţei nr. 37 din 27 februarie 2018 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 7 septembrie 2020.