Refusal to appoint professor as residency coordinator due to unlisted medical specialty: no discrimination absent comparable situation

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată, la data de 05.12.2017, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" Bucureşti a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi A., anularea Hotărârii nr. 613/18.10.2017 emise de CNCD prin care s-a reţinut săvârşirea unor fapte discriminatorii şi a fost sancţionată cu amendă contravenţională de 1.000 RON.

2. Soluţia primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 2848 din 18 iunie 2018, Curtea a respins acţiunea reclamantei, ca nefondată.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei hotărâri, reclamanta Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" Bucureşti a formulat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii recurate şi, rejudecând, admiterea cererii de chemare în judecată, cu consecinţa anulării Hotărârii nr. 613/18.10.2017 a CNCD, constatându-se că nu există fapta de discriminare prevăzută de art. 2 alin. (1) coroborat cu art. 7 lit. b) din O.G. nr. 137/2000, şi a înlăturării sancţiunii aplicate.

Recurenta-reclamantă susţine că hotărârea recurată a fost pronunţată cu aplicarea şi interpretarea greşită a prevederilor art. 2 şi art. 20 alin. (6) din O.G. nr. 137/2000, precum şi art. 1, 2 şi 3 din Anexa 1 la Ordinul nr. 1141/1386/2007 şi art. 1 din O.G. nr. 18/2009.

Se arată că recurenta-reclamantă a aprobat înfiinţarea Compartimentului Clinic Dermatologic Copii şi numirea intimatei-reclamante în calitatea de şef compartiment clinic.

Intimata-pârâtă era coordonator de rezidenţi în Centrul Universitar Bucureşti la nr. 100 - Dermatologie, în cadrul Spitalului Clinic Colentina, iar ulterior, având în vedere Decizia nr. 29502/01.10.2015, prin care intimata-pârâtă a trecut pe funcţia de conferenţiar universitar la Disciplina Dermatologie Copii, specialitate ce nu se regăseşte în Nomenclatorul Specialităţilor Medicale, nu i-a mai putut fi acordată calitatea de coordonator de rezidenţiat în specialitatea de Dermatologie Copii.

Recurenta-reclamantă consideră că a respectat dispoziţiile legale şi nu poate fi vorba de discriminare, cum în mod greşit a reţinut prima instanţă.

În ceea ce priveşte existenţa altor cadre universitare din Universitatea de Medicină şi Farmacie, ce deţin calitatea de îndrumători/coordonatori de rezidenţi, fără ca respectivele specialităţi să se regăsească în listă, fapt preluat şi de prima instanţă, recurenta-reclamantă susţine că afirmaţiile sunt nereale.

Astfel, dl. Prof. B. este coordonator de rezidenţiat în specialitatea dermatologie, specialitate care se regăseşte în Nomenclatorul specialităţilor medicale.

De asemenea, în domeniul Medicinii, specialitatea Endocrinologie, în cadrul Institutului Naţional de Endocrinologie "C.I. Parhon", figurează coordonatori de rezidenţiat conferenţiar C. - în cadrul secţiei Clinice V infertilitate şi patologie gonadică; prof. D. - în cadrul secţiei Clinice VI patologie Hipofizară şi neuroendocrină, acestea fiind coordonatori de rezidenţiat în specialitatea Endocrinologie şi nu în cea de infertilitate şi patologie gonadică, respectiv patologie hipofizară şi neuroendocrină.

Dna profesor universitar dr. E. este coordonator de rezidenţiat în specialitatea Boli Infecţioase, în cadrul Institutului Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş", în cadrul secţiei Clinice X Boli Infecţioase Copii şi secţiei Clinice XII - Terapie Intensivă Copii.

Intimata-pârâtă nu s-a aflat într-o situaţie comparabilă cu cea a celorlalte cadre didactice coordonatori de rezidenţi, pentru a fi considerată discriminată.

Intimata-pârâtă doreşte să fie coordonator de rezidenţiat într-o specialitate care nu este prevăzută în Nomenclatorul specialităţilor medicale, astfel instanţa de fond a apreciat greşit că celelalte persoane se află în situaţii similare cu a acesteia.

Recurenta-reclamantă susţine că nu există fapta de discriminare prevăzută de art. 2 alin. (1) coroborat cu art. 7 lit. b) din O.G. nr. 137/2000.

4. Apărările formulate de intimata-pârâtă A.

Prin întâmpinare, intimata-pârâtă invocă excepţia nulităţii recursului formulat de reclamantă, avându-se în vedere că deşi se susţine interpretarea şi aplicarea greşită a legii, nu se indică în concret care este presupusa normă de drept material încălcată, iar criticile se circumscriu ideii de netemeinicie a sentinţei şi de apreciere greşită a probatoriului.

Pe fondul cererii de recurs, intimata-pârâtă solicită respingerea ca nefondată şi arată că este singurul cadru didactic cu titlu de profesor universitar ce nu are nici calitatea de îndrumător de rezidenţi şi nici calitatea de coordonator de rezidenţi.

Intimata-pârâtă consideră că este îndeplinită cerinţa existenţei unui tratament diferenţiat, este singurul profesor universitar căruia i-a fost interzisă efectuarea de ore de pregătire a rezidenţilor, prin modificarea arbitrară a listei coordonatorilor de rezidenţi.

De asemenea, nu există o justificare a măsurii adoptate de către UMF "Carol Davila", iar intimata-pârâtă este discriminată în baza unor criterii subiective.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

1. Cu privire la excepţia nulităţii recursului formulat de recurenta-reclamantă UMF "Carol Davila"

Înalta Curte urmează să respingă excepţia invocată, observând că în cuprinsul cererii de recurs au fost indicate normele de drept material interpretate şi aplicate greşit de prima instanţă, iar acestea se încadrează în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

2. Analiza motivelor de casare

Înalta Curte reţine că prin Hotărârea nr. 613/18.10.2017, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a stabilit că după numirea în funcţia de coordonator al Compartimentului Clinic de Dermatologie Copii din cadrul Spitalului Clinic Colentina, intimata-pârâtă nu a mai primit atribuţii de serviciu ca îndrumător de rezidenţi, respectiv coordonator de rezidenţi, aceasta reprezentând o deosebire, excludere, restricţie pe baza statutului care a avut ca efect restrângerea exercitării în continuare a atribuţiilor de serviciu în condiţii de egalitate şi se încadrează în prevederile art. 2 alin. (1) coroborat cu art. 7 lit. b) din O.G. nr. 137/2000.

Instanţa de fond, respingând acţiunea reclamantei UMF "Carol Davila" Bucureşti, a susţinut că pârâta a fost supusă unui tratament diferenţiat, deşi se afla în situaţii analoage cu alte persoane, care activează în secţii/compartimente cu specialităţi nerecunoscute expres în Nomenclator, dar le-a fost recunoscută posibilitatea de a coordona/îndruma rezidenţi în specializarea în care sunt confirmaţi ca medici primari, iar nu în specializarea în care aceştia activează.

În ceea ce priveşte "criteriul protejat", prima instanţă a reţinut că acesta este promovarea în funcţie, respectiv apartenenţa la o anumită categorie echivalentă deţinerii "unui grad" - coordonator compartiment clinic dermatologic copii şi că reclamanta nu a justificat refuzul de acordare a acestei calităţi.

Înalta Curte apreciază că îndeplinirea condiţiilor impuse de disp. art. 2 alin. (1) coroborat cu art. 7 lit. b) din O.G. nr. 137/2000 presupune identificarea a "orice alt criteriu" care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoaşterii folosinţei sau exercitării, în condiţii de egalitate a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieţii publice, precum şi faptul că discriminarea pe criteriul ales, se manifestă la stabilirea şi modificarea atribuţiilor de serviciu, locului de muncă sau a salariului.

Discriminarea reprezintă astfel o diferenţiere bazată pe un criteriu şi care atinge un drept.

Diferenţierea, în prezenta cauză o reprezintă, în opinia instanţei de fond, diferenţa de tratament a pârâtei faţă de colegii acesteia nominalizaţi în cuprinsul cererii adresate CNCD, criteriul de diferenţiere/excludere/restricţie este primirea/promovarea pe o funcţie în cadrul Spitalului Clinic Colentina, acestea conducând la modificarea atribuţiilor de serviciu ale acesteia.

În ceea ce priveşte existenţa unei diferenţe de tratament între intimata-pârâtă şi colegii săi aflaţi în situaţii identice, respectiv prof. B., prof. E., prof. F., conf. C., prof. D. şi conf. G., Înalta Curte observă neîndeplinirea acestui criteriu.

Intimata-pârâtă, anterior Deciziei nr. 29501/2015 era coordonator de rezidenţi în Centrul Universitar Bucureşti, fiind cuprinsă în Anexa 4, nr. 100, disciplina Dermatologie în cadrul Spitalului Clinic Colentina Bucureşti.

Ulterior s-a înfiinţat disciplina Dermatologie Copii, iar intimata-pârâtă a trecut de la disciplina Dermatologie II la disciplina Dermatologie Copii, iar această din urmă specialitate nu se regăseşte în Nomenclatorul Specialităţilor Medicale pentru a-şi continua calitatea de coordonator de rezidenţiat în specialitatea Dermatologie Copii.

Prof. B. este titularul specialităţii Dermatologie, care se regăseşte în Anexa 3, în Nomenclatorul specialităţilor medicale şi este coordonator în această specialitate.

Pentru specialitatea Endocrinologie sunt cuprinşi în Anexa 3, conf. C., prof. D. şi în această specialitate sunt coordonatori de rezidenţiat.

În Anexa 3 figurează şi specialitatea Boli Infecţioase, coordonatori de rezidenţiat fiind prof. E. şi prof. F., în această specialitate, iar conf. G. figurează ca fiind coordonator de rezidenţiat în specialitatea Pneumologie Pediatrică.

Din analiza situaţiei prezentate mai sus, reiese faptul că relevant pentru numirea în calitatea de coordonator de rezidenţiat este ca specialitatea predată să se regăsească în Nomenclatorul specialităţilor medicale, neavând relevanţă dacă persoanele în cauză activează într-o secţie clinică sau un compartiment clinic, ori sunt şefi de lucrări, conferenţiari sau profesori universitari.

Înalta Curte reţine că nu s-a confirmat că persoanele sus-menţionate sunt coordonatoare de rezidenţiat în alte discipline decât cele care se regăsesc în Nomenclator, în timp ce intimata-pârâtă doreşte să obţină calitatea de coordonator de rezidenţiat la disciplina Dermatologie Copii, care într-adevăr nu se regăseşte în Nomenclator.

Aşadar, în cauză, nu este întrunită prima condiţie, cea a diferenţierii de tratament în raport cu alte persoane aflate în aceeaşi situaţie, în realitate demonstrându-se că există situaţii diferite.

În legătură cu criteriul de discriminare, identificat ca fiind cel al modificării atribuţiilor de muncă, promovarea intimatei-reclamante, Înalta Curte observă că, în speţă, nu este îndeplinit, deoarece nu locul de muncă şi calitatea la acest loc (şef de compartiment clinic) au condus la neacordarea calităţii de coordonator de rezidenţiat, ci disciplina Dermatologie Copii, în cadrul căreia activează intimata-pârâtă, prin modificarea intervenită ca urmare a Deciziei nr. 2950/01.10.2015, prin care aceasta a părăsit disciplina "Dermatologie II" care se regăseşte în Nomenclator.

În fine, se constată că inexistenţa unei diferenţieri, bazată pe un criteriu conduce la neîndeplinirea condiţiei ca discriminarea să atingă un drept al intimatei-pârâte legat de exercitarea atribuţiilor de serviciu.

În concluzie, Înalta Curte reţine întrunirea motivelor de nelegalitate întemeiate pe disp. art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., respectiv interpretarea şi aplicarea greşită a disp. art. 2 alin. (1) coroborat cu art. 7 lit. b) din O.G. nr. 137/2000, dar şi a dispoziţiilor referitoare la rezidenţiat şi coordonatorul de rezidenţiat, ce se regăsesc în cuprinsul O.G. nr. 18/2009 şi în Ordinul nr. 1141/1386/2007 şi anexele sale.

În temeiul art. 496 C. proc. civ., coroborat cu art. 20 din Legea nr. 554/2004, modificată şi completată, se va admite recursul formulat, se va casa sentinţa şi, în rejudecare, se va admite acţiunea, sub consecinţa anulării Hotărârii nr. 613/18.10.2017 a CNCD.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia nulităţii recursului.

Admite recursul formulat de recurenta-reclamantă Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" Bucureşti împotriva sentinţei nr. 2848 din 18 iunie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi, rejudecând, admite acţiunea reclamantei Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila".

Anulează Hotărârea nr. 613/18.10.2017 a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 28 ianuarie 2021.