Mayor’s school board membership upheld as incompatible; ANI report reinstated.

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului dedus judecăţii

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 19.05.2016 sub nr. x/2016 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a formulat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate (ANI), contestaţie împotriva Raportului de evaluare ANI nr. x/28.04.2016, solicitând anularea acestuia, ca nelegal.

Prin Raportul de evaluare nr. x/28.04.2016, pârâta Agenţia Naţională de Integritate a reţinut că reclamantul A. a încălcat regimul juridic al incompatibilităţilor în perioada 20.09.2010 - 23.01.2014, întrucât a deţinut atât funcţia de primar al comunei B., judeţul Ilfov, cât şi funcţia de membru în Consiliul de administraţie al Şcolii gimnaziale nr. 1 B., încălcând astfel dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa nr. 3504 pronunţată în data de 14 noiembrie 2016, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate şi a anulat Raportul de evaluare ANI nr. x/28.04.2016.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei menţionate la pct. 2 a declarat recurs pârâta Agenţia Naţională de Integritate, care invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei şi pe fond respingerea acţiunii ca netemeinice.

Susţine că motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. este fondat, întrucât instanţa de fond a pronunţat sentinţa cu încălcarea şi aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 şi, respectiv, a dispoziţiilor art. 96 alin. (2) din Legea nr. 1/2011, în forma în vigoare în perioada în care s-a reţinut starea de incompatibilitate a reclamantului 20.09.2010 - 23.01.2014.

Prin instituirea obligaţiei unui primar de a-şi desemna un reprezentant în consiliul de administraţie al unităţilor de învăţământ, respectiv la art. 96 alin. (2) din Legea nr. 1/2011 în vigoare în perioada evaluării, legiuitorul a urmărit respectarea prevederilor legale referitoare la incompatibilităţile funcţiei de primar şi evitarea apariţiei unor astfel de situaţii.

Intimatul-reclamant, în calitate de primar, avea obligaţia de a respecta prevederile legale privind incompatibilităţile şi să nu încalce legislaţia aplicabilă, dar conform deciziilor nr. 121/20.09.2010, nr. 145/08.09.2011, nr. 195/14.09.2012, nr. 1/13.09.2013 şi nr. 44/23.01.2014 emise de directorul Şcolii Gimnaziale nr. 1 B., A. a fost desemnat ca membru în Consiliul de Adminstraţie al acestei unităţi de învăţământ pentru anii şcolari respectivi. Conform proceselor-verbale încheiate în data de 2.10.2012, 01.02.2013, 27.03.2013, 23.04.2013, 23.05.2013, 12.07.2013, 17.12.2013, reclamantul A. personal a participat în calitate de membru şi a semnat în acestă calitate procesele-verbale anterior menţionate, deşi avea obligaţia de a desemna un reprezentant al primarului în Consiliul de administraţie şi să nu accepte să participe în calitate de membru.

Menţionează că starea de incompatibilitate reţinută de inspectorul de integritate pentru perioada 20.09.2010 - 23.01.2014, privind pe A. nu poate fi înlăturată de adoptarea O.U.G. nr. 49/26.06.2014, act normativ care modifică textul art. 96 din Legea nr. 1/2011, în sensul că s-a prevăzut expres că primarul poate face parte din membrii consiliului de administraţie al unei şcoli, întrucât ordonanţa a intrat în vigoare ulterior perioadei în care s-a reţinut starea de incompatibilitate fiind incidente dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţia României.

4. Apărări formulate în cauză

Intimatul-reclamant a depus întâmpinare şi, fără a invoca excepţii, a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca legală a soluţiei instanţei de fond.

5. Procedura de soluţionare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererilor de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 22 noiembrie 2018, s-a fixat termen de judecată la data de 11 februarie 2020, în şedinţă publică, cu citarea părţilor. Ulterior, termenul de judecată a fost preschimbat pentru data de 28 ianuarie 2020, prin încheierea de şedinţă din data de 17 aprilie 2019.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând hotărârea atacată în raport cu criticile formulate şi cadrul normativ aplicabil, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că recursul declarat în cauză este fondat, pentru considerentele ce urmează.

Prin raportul de evaluare nr. x/28.04.2016 întocmit de recurenta Agenţia Naţională de Integritate, s-a constatat starea de incompatibilitate a intimatului-reclamant pentru că în perioada 20.09.2010 (momentul emiterii deciziei de constituire a Consiliului de Administraţie) - 23.01.2014 (data când s-a luat act de renunţarea la calitatea de membru a reclamantului A.) a deţinut calitatea de membru în Consiliul de Administraţie al Şcolii Gimnaziale nr. 1 B., încălcând în acest fel prevederile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, în forma în vigoare în perioada de referinţă a evaluării, şi anume 20.09.2010 - 23.01.2014.

Raportat la această stare de fapt Înalta Curte reţine că potrivit art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, "Funcţia de primar, viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu: (...) d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice altă funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes naţional sau local, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile publice."

De asemenea, conform art. 96 alin. (2) lit. a) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, în forma în vigoare a dispoziţiilor până la data de 30.06.2014 "În unităţile de învăţământ de stat, consiliul de administraţie este organ de conducere şi este constituit din 7, 9 sau 13 membri, astfel: a) în cazul unităţilor de învăţământ de nivel gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de administraţie este format din 7 membri, cu următoarea componenţă: 3 cadre didactice, inclusiv directorul; 2 reprezentanţi ai părinţilor; un reprezentant al primarului; un reprezentant al consiliului local. Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător şi pentru învăţământul preşcolar şi primar."

În raport de conţinutul clar şi precis determinat al acestor dispoziţii legale, se constată că starea de incompatibilitate există în prezenţa îndeplinirii simultane a funcţiei de primar cu calitatea de membru în consiliul de administraţie al unei instituţii publice.

Trebuie avut în vedere domeniul diferit de reglementare al dispoziţiilor în examinare, art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 stabilind incompatibilităţile specifice aleşilor locali, iar art. 96 alin. (2) lit. a) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 referindu-se la constituirea consiliilor de administraţie în cazul unităţilor de învăţământ de stat de nivel gimnazial, preşcolar şi primar.

Dispoziţiile art. 96 alin. (2) lit. a) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 nu obligă primarul să fie membru în consiliul de administraţie al şcolii, ci prevede numai că, în cazul unităţilor de învăţământ de nivel gimnazial, consiliul de administraţie include şi un reprezentant al primarului, dispoziţia normei fiind precis determinată sub aspectul obligaţiei prevăzute în sarcina primarului, aceea privind desemnarea unui astfel de reprezentant în consiliul de administraţie.

Nu există, aşadar, niciun conflict/necorelare între dispoziţiile de lege incidente cauzei, intenţia legiuitorului fiind clară şi neechivoc exprimată, în sensul stabilirii unei incompatibilităţi între funcţia de primar şi cea de membru în consiliul de administraţie al unei instituţii publice.

Dispoziţiile art. 96 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 1/2011 nu intră în conflict cu prevederea de la art. 87 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 161/2003, dimpotrivă, face posibilă evitarea/înlăturarea situaţiei de incompatibilitate, prin obligaţia de numire a unui reprezentant al primarului în consiliul de administraţiei al unităţii de învăţământ.

Această obligaţie nu se consideră îndeplinită şi nu produce efecte sub aspectul inexistenţei incompatibilităţii, în cazul în care calitatea de reprezentant al primarului în consiliul de administraţie al unităţii şcolare este transferată tot în persoana primarului, acesta fiind cel care participă la şedinţele consiliului de administraţie, deţinând astfel calitatea de membru în consiliul de administraţie al unei instituţii publice, adică tocmai ceea ce se interzice primarului în exercitarea mandatului său de ales local.

Aşa fiind, numirea primarului în consiliul de administraţie nu a avut loc în temeiul şi cu respectarea legii, persoana desemnată/numită în calitate de reprezentant al primarului în consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ având obligaţia de a nu încălca ea însăşi regimul juridic al incompatibilităţilor.

Faptul că prin O.U.G. nr. 49/2014 au fost modificate dispoziţiile art. 96 alin. (2) din Legea nr. 1/2011, prevăzându-se că însuşi primarul poate face parte din consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ nu înseamnă că în reglementarea anterioară primarul putea deţine valabil calitatea de reprezentant al primarului.

Dimpotrivă, tocmai pentru că, în perioada de referinţă, participarea primarului în consiliul de administraţie al unei instituţii publice era sancţionată pe temeiul art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, a fost prevăzută obligaţia de desemnare a unui reprezentant al primarului în consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ de nivel gimnazial, învăţământ preşcolar şi primar.

Reglementarea incompatibilităţilor, din punct de vedere al existenţei şi efectelor pe care le generează, se raportează la legea în vigoare la momentul cumulării funcţiilor incompatibile, fără a avea relevanţă modificările legislative intervenite ulterior, în cursul sau după finalizarea activităţii de evaluare.

Această interpretare a fost confirmată şi de soluţia de unificare a practicii judiciare adoptată de judecătorii secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în şedinţa din 21 iunie 2018, în sensul "constatării stării de incompatibilitate prevăzută de art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, pentru situaţii ivite anterior modificării textului de lege şi a intrării în vigoare a O.U.G. nr. 49 din 26.06.2014."

În consecinţă, Înalta Curte constată că intimatul-reclamant, în calitate de primar, avea obligaţia, conform textelor de lege menţionate, să desemneze un reprezentant al primarului în Consiliul de administraţie ale Şcolii Gimnaziale Nr. 1 B. - Dâmboviţa, iar nu să accepte această calitate în nume propriu şi să o exercite în mod efectiv participând la şedinţele consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ în calitate de membru.

Procedându-se astfel au fost încălcate prevederile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003.

Nu pot fi reţinute considerentele instanţei de fond potrivit cărora participarea intimatului-reclamant la şedinţele consiliilor de administraţie ar fi reprezentat doar o simplă exercitare a prerogativelor conferite de art. 63 din Legea nr. 215/2001, deoarece, raportat şi la materialul probator administrat în cauză, intimatul-reclamant a acceptat desemnarea sa şi a exercitat funcţia de membru în consiliul de administraţie ale şcolii, dovadă fiind deciziile directorului Şcolii cu clasele I-VIII nr. 1 B. privind constituirea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ şi procesele-verbale ale şedinţelor consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ din perioada relevantă, care nu au fost contestate.

Împrejurarea că nu ar exista un act al autorităţii administrative locale pentru perioada respectivă, prin care intimatul reclamant să fie nominalizat în această calitate nu poate duce în contextul anterior prezentat la concluzia că nu ar fi avut calitatea de membru în consiliul de administraţie. Materialul probator administrat în cauză dovedeşte faptul că intimatul reclamant a fost nominalizat ca membru în consiliul de administraţie al şcolii şi, mai mult, a participat efectiv la şedinţele acestuia, semnând procesele-verbale, în acest context participând la deliberarea şi adoptarea hotărârilor Consiliului de administraţie, acţiuni ce nu puteau fi realizate decât în calitate de membru al acestora, întrucât conform art. 96 alin. (8) din Legea nr. 1/2001 "Hotărârile consiliului de administraţie se adoptă cu majoritatea voturilor celor prezenţi, mai puţin cele prevăzute la art. 93." Se are în vedere că doar calitatea de membru al respectivului consiliu conferea dreptul de a participa la deliberări şi la adoptarea de hotărâri, calitate pe care şi intimatul-reclamant a deţinut-o.

Prin urmare, Înalta Curte constată că starea de incompatibilitate reţinută în sarcina intimatului-reclamant a fost constatată pentru perioada 20.09.2010 -23.01.2014, când, potrivit dispoziţiilor art. 96 alin. (2) - în forma în vigoare la acea dată, primarul avea obligaţia să îşi desemneze un reprezentant în consiliile de administraţie ale instituţiilor de învăţământ, neîndeplinirea acestei obligaţii atrăgând incidenţa prevederilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, în forma în vigoare intervalului temporal pentru care se constatase incidentul de integritate.

Pentru toate considerentele mai sus expuse, în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat în cauză, va casa sentinţa recurată şi, pe fond, va respinge contestaţia ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE CONSIDERENTE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâta Agenţia Naţională de Integritate împotriva sentinţei civile nr. 3504 din 14 noiembrie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa şi rejudecând cauza:

Respinge acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 28 ianuarie 2020.