Exclusive territorial jurisdiction of claimant’s domicile in administrative litigation against local government entities
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by definitively assigning the case to the Bucharest Court of Appeal, Second Section of Administrative and Fiscal Contentious Matters, ruling that the initial declination by the Harghita Court of Appeal was erroneous. The underlying dispute involved a private legal entity, based in Bucharest, suing a local mayor to compel the removal of a specific inscription from the city hall facade, a claim initiated after a prior administrative complaint was refused. The jurisdictional clash arose because the Harghita Court of Appeal declined competence based on the plaintiff's domicile, but upon referral, the Bucharest Court of Appeal claimed it lacked territorial jurisdiction due to procedural defects in the exception raising and procedural timelines, thereby creating a negative conflict. The Supreme Court determined that under Article 10(3) of Law No. 554/2004, claims filed by private legal entities in administrative litigation are subject to the exclusive territorial jurisdiction of the court at the claimant's domicile or seat, thereby overriding the lower court's procedural arguments and establishing that the Bucharest court was the competent forum for the merits.
Legislator headnote
AI generatedart. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, art. 131 alin. (2) din C. proc. civ, art. 131 alin. (2) C. proc. civ, art. 130 alin. (2) din C. proc. civ, art. 132 alin. (1) C. proc. civ, art. 135 alin. (2) din C. proc. civ; Exclusive territorial jurisdiction of claimant’s domicile in administrative litigation against local government entities: Pentru a hotărî astfel, a reţinut că excepţia necompetenţei a fost pusă în discuţia părţilor de către prima instanţă învestită abia la al doilea termen de judecată, fără a fi fost făcută, în prealabil, aplicarea dispoziţiilor art. 131 alin. (2) din C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra conflictului negativ de competenţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanţele cauzei
Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată iniţial pe rolul Tribunalului Harghita, secţia Civilă, sub nr. x/2018 la 28 august 2018, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâtul Primarul Municipiului Gheorgheni, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună următoarele:
- obligarea pârâtului la îndepărtarea inscripţiei "B." de pe sediul Primăriei;
- obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În argumentele expuse în susţinerea acţiunii, reclamanta a arătat că prin plângerea prealabilă din data de 25 iulie 2018 a solicitat primarului municipiului Gheorgheni îndepărtarea de pe sediul Primăriei Gheorgheni a inscripţiei în limba maghiară "B.", inscripţie amplasată pe faţada sediului în cauză, întrucât aceasta este nelegală.
Arată în continuare că la plângerea prealabilă din data de 25 iulie 2018, primarul municipiului Gheorgheni a transmis adresa nr. x/22.08.2018 prin care a comunicat reclamantei refuzul de a intra în legalitate.
În drept, reclamanta a invocat Legea nr. 554/2004, Legea nr. 215/2001, H.G. nr. 1206/2001, Legea nr. 74/1994, H.G. nr. 1157/2001.
Hotărârile care au generat conflictul de competenţă
Tribunalul Harghita, secţia Civilă, prin sentinţa civilă nr. 148 din 30 ianuarie 2019, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea de şedinţă din data de 13.02.2019, a admis excepţia de necompetenţă materială a Tribunalului Harghita, invocată de pârât şi a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii în favoarea Tribunalului Bucureşti.
În considerentele expuse în susţinerea soluţiei, instanţa a reţinut că excepţia este întemeiată, având în vedere că potrivit art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 "Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său."
Or, reclamanta A. are sediul în municipiul Bucureşti, B-dul x nr. 68, astfel că în cauză, competenţa teritorială exclusivă de soluţionare a cauzei aparţine Tribunalului Bucureşti.
Învestit cu soluţionarea cauzei, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 2132 din 28 martie 2019, a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu şi, în consecinţă, şi-a declinat competenţa în favoarea Tribunalului Harghita.
Totodată, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecarea cauzei şi a înaintat dosarul privind pe reclamanta A. şi pe pârâtul Primarul Municipiului Gheorgheni instanţei supreme, pentru soluţionarea conflictului.
Pentru a hotărî astfel, a reţinut că excepţia necompetenţei a fost pusă în discuţia părţilor de către prima instanţă învestită abia la al doilea termen de judecată, fără a fi fost făcută, în prealabil, aplicarea dispoziţiilor art. 131 alin. (2) din C. proc. civ.
Aşa fiind, în cauză nefiind incidente nici prevederile art. 131 alin. (2) C. proc. civ., tribunalul a apreciat că invocarea acestei excepţii după primul termen de judecată s-a realizat cu încălcarea termenului imperativ stabilit de art. 130 alin. (2) din C. proc. civ., competenţa teritorială a Tribunalului Harghita fiind deja dobândită de această primă instanţă la momentul în care s-a invocat excepţia prin faptul neinvocării în termenul legal a necompetenţei sale.
Ca urmare, Tribunalul Bucureşti, în temeiul art. 132 alin. (1) C. proc. civ., a dispus declinarea competenţei de soluţionare a prezentei cauze în favoarea Tribunalului Harghita.
Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă
Înalta Curte, ca instanţă competentă legal să soluţioneze conflictul negativ de competenţă, conform art. 135 alin. (3) şi alin. (5) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în primă instanţă în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal.
Cu prioritate, Înalta Curte reaminteşte că hotărârea de stabilire a competenţei pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este obligatorie pentru instanţa de trimitere, conform art. 135 alin. (2) din C. proc. civ.
Hotărârea instanţei fiind definitivă, este obligatorie pentru părţi şi instanţa căreia i-a fost atribuită competenţa după soluţionarea conflictului pozitiv sau negativ de competenţă, având autoritate de lucru judecat în ceea ce priveşte dezlegarea problemei de drept referitoare la competenţă.
Din actele dosarului, Înalta Curte reţine că, prin cererea de chemare in judecată înregistrată iniţial pe rolul Tribunalului Harghita, la data de 28.08.2018, reclamanta A., a solicitat - în contradictoriu cu pârâtul Primarul Municipiului Gheorgheni - obligarea acestuia la îndepărtarea inscripţiei "B." de pe sediul Primăriei, precum şi obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată.
Regula în materie de competenţă este aceea că ea se determină prin raportare la normele incidente la data învestirii instanţei, stabilite în funcţie de obiectul cauzei deduse judecăţii.
Potrivit art. 10 alin. (3) din Legea 554/2004, astfel cum a fost modificată prin art. I pct. 10 din Legea nr. 212/2018, reclamantul, persoana fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său.
Competenţa stabilită de textul de lege mai sus-menţionat este una teritorială exclusivă, ceea ce înseamnă că reclamantul trebuie să se adreseze instanţei de la domiciliul sau sediul său, neavând un drept de opţiune între mai multe instanţe.
Având în vedere faptul că reclamanta A. are sediul în mun. Bucureşti, B-dul x nr. 68, competenţa teritorială exclusivă de soluţionare a cauzei aparţine Tribunalului Bucureşti.
În acest context, Înalta Curte constată că, Tribunalul Bucureşti nici nu a motivat hotărârea sa de declinare pe aspecte de necompetenţă, putându-se pune inclusiv problema inexistenţei conflictului negativ de competenţă în sensul legii.
Astfel, fără a avea calitatea de instanţă de control judiciar faţă de Tribunalul Harghita, Tribunalul Bucureşti s-a comportat totuşi ca atare, nelimitându-se la verificarea propriei competenţe în raport cu dispoziţiile legale şi criticând considerentele hotărârii de declinare a competenţei.
În consecinţă, având în vedere considerentele arătate şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A. şi pe pârâtul Primarul Municipiului Gheorgheni în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 11 septembrie 2019.