Salary equalization claim final; revision annulled for unpaid stamp fee.

Asupra cererii de completare de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei. Cererea de chemare în judecată.

Prin cererea înregistrată la data de 31 mai 2017 sub nr. x/2017 pe rolul Tribunalului Sibiu, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sibiu: obligarea pârâtei la emiterea unei dispoziţii prin care începând cu data de 21.12.2016, salariul de bază să fie stabilit la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare din cadrul aceleiaşi categorii profesionale şi funcţii ocupaţională, respectiv cel stabilit de DGASPC Olt în cuantum de 3961 RON/lună, obligarea pârâtei să emită o dispoziţie în sensul majorării cu 20% începând cu 1 februarie 2017 a cuantumului brut al salariului, respectiv suma de 4753 RON; obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale şi plata dobânzii legale asupra sumelor menţionate; obligarea pârâtei la emiterea documentelor rectificative privind obligaţiile la bugetul de stat, raportat la majorările salariale.

2. Hotărârea primei instanţe.

Prin sentinţa nr. 15/12.01.2018 pronunţată de Tribunalul Sibiu, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, îndreptată material prin încheierea din data de 07.03.2018, a fost admisă, în parte, acţiunea în contencios administrativ formulată şi precizată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sibiu, fiind obligată pârâta să stabilească şi să achite către reclamantă diferenţele de drepturi salariale după cum urmează: pentru perioada 21.12.2016 - 1.02.2017, raportat la salariul de bază lunar de 4098 RON; pentru perioada 01.02.2017 - 01.08.2017, raportat la salariul de bază lunar de 5265 RON, fiind obligată pârâta la plata dobânzii penalizatoare asupra diferenţelor salariale, pentru perioada 21.12.2016 - 01.08.2017; respinge celelalte capete de cerere; a fost obligată pârâta la plata sumei de 600 RON, cheltuieli de judecată către reclamantă.

3. Cererea de recurs.

Împotriva sentinţei nr. 15/12.01.2018 pronunţată de Tribunalul Sibiu, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs pârâta Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sibiu solicitând casarea sentinţei şi respingerea acţiunii reclamantei.

4. Hotărârea instanţei de recurs.

Prin Decizia nr. 4350/2018 din data de 05 decembrie 2018, Curtea de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis recursul declarat de pârâta Direcţia Generala de Asistenta Sociala si Protecţia Copilului Sibiu împotriva sentinţei nr. 15/12.01.2018 îndreptată material prin încheierea din data de 07.03.2018 pronunţată de Tribunalul Sibiu, a casat în tot sentinţa şi încheierea şi în rejudecarea procesului, a respins acţiunea în contencios administrativ formulata de reclamanta A., în contradictoriu cu parata Direcţia Generala de Asistenta Sociala şi Protecţia Copilului Sibiu.

Prin încheierea de şedinţă din data de 05.12.2018 Curtea de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins cererea formulată de reclamanta A., de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor tezei a II-a a art. 31 alin. (1)3 din O.U.G. nr. 57/2015 faţă de prevederile art. 16 alin. (1) şi art. 20 din Constituţie.

5. Recursul formulat în cauză şi motivele de casare invocate

Împotriva Deciziei nr. 4350/2018 din data de 05 decembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs A. solicitând admiterea căii de atac promovate şi sesizarea Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor tezei a II-a a art. 31 alin. (13) din O.U.G. nr. 57/2015.

6. Hotărârea Înaltei Curţi

Prin Decizia nr. 3973 din data de 17 septembrie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins recursul declarat de A. împotriva deciziei nr. 4350 din 5 decembrie 2018 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.

7. Cererea de revizuire.

Împotriva Deciziei nr. 3973 din data de 17 septembrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a formulat cerere de revizuire reclamanta A. invocând dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

În dezvoltarea motivelor se arată că instanţa de recurs în mod greşit a considerat că recursul priveşte fondul cauzei şi nu s-a pronunţat asupra recursului declarat împotriva soluţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale a României cu privire la neconstituţionalitatea prevederilor tezei a II-a a art. 31alin. (3)1 din O.U.G. nr. 57/2015.

8. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând cererea de revizuire formulată de reclamanta A., în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii, Înalta Curte va anula cererea ca netimbrată, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispoziţiilor art. 248 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ., "(1) Instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei. (2) În cazul în care s-au invocat simultan mai multe excepţii, instanţa va determina ordinea de soluţionare în funcţie de efectele pe care acestea le produc."

Potrivit prevederilor art. 148 alin. (6) din C. proc. civ.:

"Cererile adresate instanţelor judecătoreşti se timbrează, dacă legea nu prevede altfel", iar conform art. 197 din acelaşi act normativ:

"În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se ataşează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condiţiile legii."

Totodată, dispoziţiile art. 33 alin. (1) şi alin. (2) teza I din O.U.G. nr. 80/2013 prevăd că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepţiile prevăzute de lege, iar în cazul în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, titularului acesteia i se pune în vedere obligaţia de timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite la dosarul cauzei dovada achitării taxei judiciare de timbru.

În cauză sunt incidente şi dispoziţiile art. 26 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, potrivit cărora cererea de revizuire se taxează cu 100 RON pentru fiecare motiv de revizuire invocat.

Înalta Curte, văzând dispoziţiile legale sus-menţionate, reţine că revizuenta A. nu a ataşat la cererea de revizuire formulată dovada achitării taxei judiciare de timbru şi nici nu şi-a îndeplinit ulterior această obligaţie, deşi i-a fost adusă la cunoştinţă la data de 23 decembrie 2019, prin adresa emisă de instanţă, astfel cum rezultă din dovada de înmânare, aflată la dosar, respectiv la data de 22 ianuarie 2020, prin citaţie, astfel cum rezultă din procesul-verbal de înmânare, aflat la dosar.

Aşa fiind, Înalta Curte va face aplicarea art. 197 teza a II-a C. proc. civ., care prevede sancţiunea anulării cererii de chemare în judecată netimbrate.

9. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 197 din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va anula cererea de revizuire, ca netimbrată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează cererea de revizuire declarată de revizuenta A. împotriva deciziei nr. 3973 din data de 17 septembrie 2019, în dosarul nr. x/2017 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca netimbrată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 22 iulie 2020.