Police officer’s bid to compel honorary sign award fails as placement at disposal and fault-based termination bar distinction.

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, la data de 06.05.2016, reclamantul A. în contradictoriu cu Ministerul Afacerilor Externe, Inspectoratul General al poliţiei Române a solicitat instanţei a fi obligaţi pârâţii la acordarea semenului onorific "În serviciul Poliţiei" pentru 20 de ani în activitate respectiv la îndeplinirea atribuţiilor legale în vederea conferirii şi acordării acestui semn şi obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

1.2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 218 din 6 iulie 2016 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal s-a respins acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Afacerilor Interne şi Inspectoratul General Al Poliţiei Române, având ca obiect - litigiu privind funcţionarii publici statutari acordare distincţii pentru vechime în activitate.

1.3. Cererea de recurs:

Împotriva sentinţei nr. 218 din 6 iulie 2016 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a formulat recurs, criticând soluţia instanţei de fond.

În primul rând, recurentul citează dispoziţiile legale ce au incidenţă în prezenta speţă, respectiv- art. 1 alin. (2); 4 alin. (1) din Legea nr. 573/2004 şi art. 7 din Anexa 1 a aceluiaşi act normativ, dispoziţii care, în opinia sa, au fost încălcate de instanţa de fond.

Apreciază că probatoriul administrat în cauză relevă îndeplinirea cumulativă a condiţiilor, conform prevederilor legale la data de 01.04.2014, atât vechimea de 20 ani în activitate cât şi existenţa unor rezultate meritorii în îndeplinirea atribuţiilor şi în pregătirea profesională, evidenţiate prin calificative de cel puţin "bun" în aprecierile de serviciu din ultimii 4 ani premergători anului în care urmează să se confere semnul onorific, obţinute de către recurent în desfăşurarea activităţii şi care nu pot fi contestate de către pârâte. Au fost depuse în probaţiune un număr mare de înscrisuri care atestă îndeplinirea ireproşabilă a atribuţiilor de serviciu care reveneau în sarcina sa. De asemenea, adeverinţa eliberată de către pârât sub nr. x din 08.06.2016 atestă faptul că evaluarea activităţii sale profesionale a fost apreciată cu calificativul "Foarte bun" în perioada 2001 - 2010, "Bun" în anul 2011 şi "Foarte bine" în perioada 2012 -2014, fiind aşadar îndeplinită indubitabil condiţia rezultatelor meritorii prin prisma criteriului necesar a fi avut în vedere potrivit dispoziţiilor art. 7 din Anexa nr. 1 la Legea nr. 573/2004.

Consideră că la soluţionarea cauzei instanţa de fond trebuia să aibă în vedere şi prevederile art. 8 din Anexa nr. 1 la Legea nr. 573/2004, prin care sunt stabilite în mod expres şi limitativ excepţiile privind îndeplinirea celor două condiţii necesare acordării semnului onorific, atât în ceea ce priveşte modul de calcul al perioadei de vechime în activitate, precum şi în ceea ce priveşte activitatea desfăşurată, şi în care se precizează, că nu vor fi avute în vedere perioadele în care ofiţerii în activitate au fost condamnaţi cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei ori au fost condamnaţi cu executarea acestora.

Având în vedere prevederile exprese ale acestui text legal, este evident faptul că singura sancţiune pentru existenţa uneori condamnări penale este aceea că perioada aferentă termenului de condamnare nu este luată în considerare la calculul termenului de 20 de ani şi nicidecum faptul că o astfel de condamnare ar împiedica acordarea Semnului onorific în Serviciul Patriei.

Critică astfel aserţiunea instanţei de fond conform căreia nu s-a procedat la propunerea recurentului pentru acordarea Semnului onorific întrucât ar fi fost sancţionat, instanţa interpretând textul legal în sensul în care "nu vor fi propuşi cei care au săvârşit abateri fiind sancţionaţi".

De asemenea, consideră eronată şi menţiunea instanţei de fond conform căreia în cauză ar fi aplicabile şi normele de drept material ale art. 10 alin. (2) din Regulamentul privind descrierea şi modul de acordare a Semnului Onorific în Serviciul Patriei pentru ofiţeri şi funcţionari publici,

În opinia recurentului, aceste prevederi legale nu sunt aplicabile în cauză întrucât dreptul său la conferirea semnului onorific a devenit unul actual la momentul împlinirii celor 20 de ani de activitate în cadrul pârâtei, perioadă în care rezultatele obţinute au fost remarcate prin calificative "Foarte bun" sau "bun" şi nu a existat nicio sancţiune disciplinară aplicată de către angajator. Astfel, condiţiile necesare în vederea acordării Semnului Onorific în favoarea recurentului erau îndeplinite la data de 01.04.2014, conform prevederilor legale mai sus menţionate, iar pârâta avea obligaţia de a face propunerea în vederea eliberării acestei distincţii.

Astfel, pârâtul intimat nu şi-a îndeplinit în termenul prevăzut de lege propria obligaţie de a efectua propunerea recurentului în vederea conferirii semnului onorific până la data de 31 august a anului în care acesta a împlinit 20 de ani de activitate, respectiv anul 2014, şi procedând în acest mod a împiedicat conferirea brevetului înainte de încetarea raporturilor de muncă.

Mai mult, textul art. 10 alin. (2) din Regulamentul privind descrierea şi modul de acordare a Semnului Onorific "în Serviciul Patriei" pentru ofiţeri şi funcţionari publici, "fac obiectul propunerii de acordare a Semnului Onorific în Serviciul Patriei "se referă în mod expres la propunerea de acordare a acestui semn onorific, propunere care, astfel cum am arătat deja trebuia făcută de către pârât până la data de 31.08.2014, înainte de încetarea raporturilor sale de muncă.

Apreciază că dispoziţiile art. 10 alin. (2) din Anexa nr. 1 la Legea nr. 573/2004 nu pot fi interpretate în sensul că statuează asupra unor condiţii suplimentare care se impun a fi îndeplinite pentru acordarea ordinului, acestea fiind exhaustiv prevăzute de dispoziţiile art. 7 din acelaşi act normativ (excepţiile fiind indicate în cuprinsul art. 8). Dispoziţiile art. 10 alin. (2) nu fac altceva decât să recunoască şi celor care îşi încetează activitatea (până la momentul acordării efective a ordinului) dreptul de a fi propuşi pentru conferirea brevetului.

Totodată, solicită să se constatate că această normă legală confirmă interpretarea firească potrivit căreia condiţiile necesare pentru acordarea brevetului trebuie verificate la momentul propunerii şi nu ulterior, aşa cum în mod eronat a procedat Inspectoratul General al Poliţiei Române.

În final, arată că această condiţie privind încetarea raporturilor de serviciu, deşi avută în vedere de către instanţa de fond, nu este prevăzută în mod expres de lege nici în categoria condiţiilor, nici în categoria excepţiilor, fiind de altfel în vădită contradicţie cu prevederile art. 8, mai sus analizate.

1.4 Apărările formulate în cauză:

Intimatul pârât Ministerul Afacerilor Interne a formulat întâmpinare în cauză, solicitând respingerea recursului ca nefondat.

Susţine că reclamantul a împlinit 20 de ani de activitate în structurile Ministerului Afacerilor Interne la data de 01.04.2014.

Având în vedere împrejurările de fapt şi data la care reclamantul a împlinit 20 de ani de activitate, trebuie distinse două situaţii:

a) Până la 18.12.2014 (data încetării raporturilor de serviciu):

Conform art. 5 alin. (5) din Ordinul MAI nr. 561/2005 interzice spre a fi propuşi, pentru acordarea Semnului onorific în Serviciul Patriei, ofiţerii care, la data întocmirii propunerilor, sunt puşi la dispoziţie.

Prin Dispoziţia I.G.P.R. nr. 1158/06.02.2013, reclamantul se afla pus la dispoziţie, astfel că nu erau întrunite condiţiile legale spre a fi propus pentru acordarea distincţiei.

b) După 18.12.2014 (data încetării raporturilor de serviciu):

În conformitate cu prevederile art. 10 alin. (2) din Anexa nr. 1 la Legea nr. 573/2014 "fac obiectul propunerilor de acordare a Semnului onorific în Serviciul Patriei inclusiv ofiţerii şi funcţionarii publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de ofiţeri, care au îndeplinit condiţiile de primire a însemnului şi au fost trecuţi în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raportul de serviciu pentru motive neimputabile lor până la data emiterii ordinului sau deciziei prin care se acordă Semnul onorific în Serviciul Patriei ".

Încetarea raporturilor de serviciu ale reclamantului a fost din motive imputabile acestuia, conform art. 69 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 360/2002, respectiv în urma condamnării prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, astfel că nu erau aplicabile prevederile art. 10 alin. (2) din Anexa nr. 1 la Legea nr. 573/2014.

2. Soluţia instanţei de recurs:

Analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa recurată în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat în cauză este nefondat.

2.1 Argumentele de fapt şi de drept relevante:

Pentru soluţionarea prezentului recurs, Înalta Curte va porni analiza de la dispoziţiile legale incidente în cauză.

Astfel, potrivit disp. art. 1 din Legea nr. 573/2004:

"Semnul onorific In Serviciul Patriei se confera ofiterilor si functionarilor publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de ofiteri, din Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Justitiei, Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protectie si Paza si Serviciul de Telecomunicatii Speciale, care au 15, 20 si 25 de ani de activitate in domeniile apararii, ordinii publice si sigurantei nationale".

Totodată, art. 6 se stipulează că: "semnul onorific In Serviciul Patriei pentru ofiteri si functionari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de ofiteri, se confera pentru:

a) 15 ani de activitate in domeniile apararii, ordinii publice si sigurantei nationale;

b) 20 de ani de activitate in domeniile apararii, ordinii publice si sigurantei nationale;

c) 25 de ani de activitate in domeniile apararii, ordinii publice si sigurantei nationale."

În anexa 1 a aceluiaşi act normativ care stabileşte Regulamentul privind descrierea şi modul de acordare a semnului onorific, se statuează în art. 7 că "ofiterii si functionarii publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de ofiteri, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

a) sa aiba o vechime in domeniile apararii, ordinii publice si sigurantei nationale de 15, 20 sau 25 de ani de activitate;

b) sa aiba rezultate meritorii in indeplinirea atributiilor si in pregatirea profesionala, evidentiate prin calificative de cel putin «bun» in aprecierile de serviciu din ultimii 4 ani premergatori anului in care urmeaza sa li se confere semnul onorific."

Prin art. 8 din acelaşi regulament se prevede că "pentru conferirea Semnului onorific In Serviciul Patriei nu se iau in calcul:

a) la vechimea in activitate, timpul in care ofiterii in activitate si functionarii publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de ofiteri, au fost condamnati cu suspendare conditionata a executarii pedepsei ori au fost condamnati cu executarea acesteia, cu exceptia cazurilor in care, in urma rejudecarii cauzei, instanta competenta a pronuntat achitarea."

De asemenea, prin art. 9 se prevede că "ofiţerii sancţionaţi pentru comiterea de abateri grave de la prevederile regulamentelor militare sau de la alte dispoziţii legale în perioada de la ultima apreciere de serviciu şi până la data de 31 august a anului când se conferă Semnul onorific În Serviciul Patriei nu mai sunt propuşi, iar dacă abaterile au fost săvârşite în perioada 31 august-1 decembrie, miniştrii, respectiv conducătorii instituţiilor centrale autonome ale statului dispun radierea acestora din tabelele cu propuneri."

Iar la art. 10 legiuitorul a statuat că "fac obiectul propunerilor de acordare a Semnului onorific In Serviciul Patriei inclusiv ofiterii si functionarii publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de ofiteri, care au indeplinit conditiile de primire a insemnului si au fost trecuti in rezerva sau direct in retragere ori au incetat raportul de serviciu pentru motive neimputabile lor pana la data emiterii ordinului sau deciziei prin care se acorda Semnului onorific In Serviciul Patriei."

Din analiza prevederilor legale menţionate mai sus, instanţa de control judiciar concluzionează că, în mod legal autoritatea şi instanţa de fond au statuat că recurentul reclamant nu era îndreptăţit la acordarea semnului onorific reglementat mai sus.

Astfel, din documentele dosarului rezultă că prin Dispoziţia I.G.P.R. nr. 1158/06.02.2013, recurentul reclamant se afla pus la dispoziţie, astfel că la data la care se susţine că erau îndeplinite condiţiile legale pentru efectuarea propunerii - 01.04.2014 - acesta nu se mai afla în activitate pentru a se putea face propunerea în privinţa sa.

Aşadar, fiind pus la dispoziţie, aspect ce nu este contestat de recurent, este evident că nu erau întrunite condiţiile legale spre a fi propus pentru acordarea distincţiei, cu atât mai mult cu cât această procedură este reglementată şi de Ordinul MAI nr. 561/2005 care interzice spre a fi propuşi, pentru acordarea Semnului onorific în Serviciul Patriei, ofiţerii care, la data întocmirii propunerilor, sunt puşi la dispoziţie.

Ulterior, la data de 18.12.2014 când au încetat raporturile de serviciu ale recurentului au devenit incidente prevederile art. 10 din Anexa 1 citate mai sus, respectiv nu a putut fi acordată distincţia, deoarece recurentului i-au încetat raporturile de serviciu din motive imputabile acestuia, aspect care de asemenea nu a fost contestat.

Prin urmare, nu pot fi primite susţinerile recurentului că la data de 01.04.2014 erau îndeplinite condiţiile legale pentru efectuarea propunerii şi acordarea semnului onorific, de vreme ce la acea dată acesta nu se afla în activitate, ci era pus la dispoziţie prin actul administrativ amintit mai sus.

Pe de altă parte, este adevărat că la momentul împlinirii vechimii de 20 de ani de activitate, acesta nu a fost sancţionat disciplinar şi a avut rezultate meritorii, însă pentru acordarea distincţiei se opun prevederile art. 10 din acelaşi regulament, care interzic acordarea unor persoane ale căror raporturi de serviciu au încetat din motive imputabile acestora.

Din această perspectivă, nu pot fi primite aprecierile recurentului că propunerea trebuia făcută anterior încetării raporturilor de muncă, la data îndeplinirii condiţiilor legale, deoarece la acel moment acesta era pus la dispoziţie, aşa cum s-a arătat anterior.

Or, pentru persoanele puse la dispoziţie nu era legală efectuarea propunerii datorită prevederilor Ordinului MAI nr. 561/2005, în vigoare la data de referinţă.

Pentru toate aceste considerente, este evident că actul administrativ atacat, de refuz al acordării distincţiei solicitate de reclamant, nu poate fi caracterizat ca unul abuziv, fiind respectate dispoziţiile legale incidente la momentul refuzului.

2.2 Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Raportat la toate considerentele expuse mai sus, Înalta Curte apreciază că recursul declarat este nefondat, motiv pentru care în temeiul prevederilor art. 20 din Legea 544/2004 şi disp. art. 497 C. proc. civ., va dispune respingerea acestuia, cu consecinţa menţinerii sentinţei pronunţate de instanţa de fond ca fiind legală.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 218 din 6 iulie 2016 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 2 iulie 2019.