Jurisdictional conflict over section allocation for cassation appeals in duplicate administrative divisions
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice definitively resolved a negative conflict of jurisdiction by assigning the case to the Ninth Section of the Bucharest Court of Appeal, effectively allowing that section to proceed despite the Eighth Section's declination. The dispute arose when the Ninth Section accepted a plea of illegal composition and referred a cassation appeal for annulment to the Eighth Section, arguing that the appeal must be filed with the specific section that issued the challenged decision, while the Eighth Section declined material jurisdiction citing the lack of differentiated competence between the two specialized administrative and tax sections. Relying on Article 505(1) of the Code of Civil Procedure, the High Court clarified that this provision governs territorial and functional jurisdiction based on instance level rather than specific specialized sections within the same court, and since both sections handle identical administrative and tax matters with cases assigned via random allocation, the original section where the case was initially registered retains competence.
Legislator headnote
AI generatedart. 505 alin. (1) C. proc. civ, art. 505 alin. (1) din C. proc. civ, art. 135 alin. (4) C. proc. civ; Jurisdictional conflict over section allocation for cassation appeals in duplicate administrative divisions: Secţiei a IX-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia nelegalei compuneri a completului şi a trimis cauza la registratura secţiei a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, în vederea repartizării aleatorii în cadrul acestei secţii, în considerarea dispoziţiilor art. 505 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora contestaţia în anulare se introduce la instanţa a cărei hotărâre se atacă.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Obiectul acţiunii şi hotărârea primei instanţe sesizate
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal la data de 29.03.2019, sub nr. x/2019, reclamanţii A. şi B. au formulat în contradictoriu cu pârâţii Gurvernul României şi Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, contestaţie în anulare împotriva încheierii de şedinţă din 06.02.2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul nr. x/2019.
Prin încheierea de şedinţă din data de 14.05.2019 pronunţată în dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia nelegalei compuneri a completului, a dispus scoaterea cauzei de pe rolul secţiei a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi a trimis cauza la Registratura secţiei a VIII-a (nouă) contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, în vederea repartizării aleatorii în cadrul secţiei a VIII-a (nouă).
Instanţa a apreciat excepţia nelegalei compuneri a completului de judecată întemeiată întrucât încheierea din data de 06.02.2019 a fost pronunţată în dosarul nr. x/2019 al secţiei a VIII-a (nouă) a Curţii de Apel Bucureşti, iar potrivit dispoziţiilor art. 505 alin. (1) C. proc. civ., contestaţia în anulare se introduce la instanţa a cărei hotărâre se atacă.
Cauza a fost înregistrată la secţia a VIII-a sub nr. x/2019*.
2. Hotărârea celei de-a doua instanţe
Prin încheierea de şedinţă din data de 21.06.2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII -a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale procesuale a secţiei a VIII-a şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea secţiei a IX -a.
Totodată, constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a dispus suspendarea judecăţii cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a apreciat că norma de procedură civilă pe care s-a întemeiat soluţia de scoatere a cauzei de pe rolul secţiei a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi de trimitere a cauzei la Registratura secţiei a VIII-a (nouă) contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, în vederea repartizării aleatorii în cadrul secţiei a VIII-a (nouă), nu poate constitui temei juridic pentru soluţia dispusă, în realitate fiind aplicate dispoziţii de organizare judiciară.
Totodată, dispoziţiile de organizare judiciară nu pot constitui temei juridic al soluţiei dispuse, câtă vreme cele două secţii nu au competenţa materială procesuală diferită, judecând acelaşi tip de cauze, respectiv cauze de contencios administrativ şi fiscal.
3. Considerentele Înaltei Curţi asupra regulatorului de competenţă
Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2, 134 şi 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii:
Instanţa de contencios administrativ a fost îvestită cu o contestaţie în anularea împotriva unei încheieri de şedinţă pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII -a contencios administrativ şi fiscal.
În urma repartizării aleatorii realizate între cele două secţii specializate în materie de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, cauza a fost repartizată secţiei a IX -a.
Secţiei a IX-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia nelegalei compuneri a completului şi a trimis cauza la registratura secţiei a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, în vederea repartizării aleatorii în cadrul acestei secţii, în considerarea dispoziţiilor art. 505 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora contestaţia în anulare se introduce la instanţa a cărei hotărâre se atacă.
Înalta Curte constată că încheierea împotriva căreia s-a formulat contestaţia în anulare dedusă judecăţii a fost pronunţată de secţia a VIII -a contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti.
Potrivit dispoziţţilor art. 505 alin. (1) din C. proc. civ., "Contestaţia în anulare se introduce la instanţa a cărei hotărâre se atacă".
Astfel, împărtăşind opinia secţiei a VIII -a contencios administrativ şi fiscal, Înalta Curte reţine că dispoziţiile art. 505 alin. (1) C. proc. civ. se referă la competenţa teritorială şi la competenţa materială funcţională de soluţionare a contestaţiei în anulare, stabilită după felul atribuţiilor jurisdicţionale ce revin fiecărei categorii de instanţe (judecata în primă instanţă, judecata în apel, judecata în recurs).
Chiar dacă la nivelul Curţii de Apel Bucureşti funcţionează două secţii specializate în materie de contencios administrativ şi fiscal, acesteaa nu au competenţă materială procesuală diferită, astfel că, dispoziţiile art. 505 alin. (1) din C. proc. civ., nu pot fi interpretate în sensul că se referă la secţia care a pronunţat hotărârea atacată.
Având în vedere că celel două secţii ale Curţii de Apel Bucureşti nu au competenţa materială procesuală diferită, judecând acelaşi tip de cauze, respectiv cauze de contencios administrativ şi fiscal, iar cauza dedusă judecăţii a fost repartizată aleatoriu la secţia a IX -a, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX -a contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe contestatorii - reclamanţi A. şi B., în contradictoriu cu pârâţii Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi Guvernul României prin Premier, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX -a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 iulie 2020.