Unconstitutionality exception inadmissible where underlying dispute resolved on passive procedural standing

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1.1. Cadrul procesual

Prin sentinţa civilă nr. 202/8.05.2019 pronunţată de Tribunalul Brăila a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Sănătăţii şi a fost respinsă cererea reclamantului A. formulată în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Sănătăţii, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

In fapt, s-a retinut că reclamantul este salariatul Direcţiei de Sănătate Publică Brăila, ocupând funcţia de director executiv în baza Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. R/286/04.02.2011.

Prin Dispoziţia nr. 11/29.01.2018 şi Dispoziţia nr. 116/07.05.2018, ambele emise de Direcţia de Sănătate Publică Brăila, s-au stabilit drepturile salariale cuvenite reclamantului.

Având în vedere că obiectul cauzei constă în anularea dispoziţiilor de salarizare menţionate şi că aceste acte administrative au fost emise de Direcţia de Sănătate Publică Brăila, tribunalul a apreciat că Ministerul Sănătăţii nu este parte în raportul juridic dedus judecăţii.

Cu privire la cel de-al doilea capăt de cerere instanţa reţine că pârâtul, ca autoritate centrală, nu are atribuţii în stabilirea drepturilor salariale cuvenite reclamantului.

Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond a formulat recurs reclamantul.

1.2. Hotărârea pronunţată de Curtea de Apel Galaţi

Prin decizia nr. 1149/2019 din 21 noiembrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal a fost respinsă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 şi art. 38 alin. (3) din Legea nr. 153/2017, ca inadmisibilă.

Instanţa a respins ca nefondat recursul promovat de către recurentul-reclamant A. împotriva încheierii din data de 28.03.2019 şi a sentinţei civile nr. 202/8.05.2019 pronunţate de Tribunalul Brăila, în dosarul nr. x/2018.

1.3. Cererea de recurs

Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de recurs a formulat recurs A., fiind criticată hotărârea pentru greşita soluţionare a cererii prin care a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 şi art. 38 alin. (3) din Legea nr. 153/2017, fiind indicate motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ.

Recurentul a apreciat că sunt îndeplinite condiţiile în ceea ce priveşte sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor invocate ca fiind neconstituţionale.

Recurentul a arătat că instanţa a golit de conţinut cererea privind sesizarea Curţii Constituţionale prin faptul că a apreciat că are prioritate analizarea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive. A susţinut că, astfel, a fost prejudicat întrucât a fost lipsit de posibilitatea ca instanţa de contencios constituţional să analizeze aspectele semnalate în legătură cu normele a căror neconstituţionalitate a cerut a fi analizată.

A arătat că cererea de sesizare cu excepţia de neconstituţionalitate este admisibilă, iar o soluţie favorabilă a Curţii Constituţionale înseamnă schimbarea soluţiei din dosar.

II. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport cu motivele de recurs formulate, hotărârea atacată şi dispoziţiile legale incidente cauzei, instanţa de control judiciar va menţine soluţia dată de instanţa de recurs cu privire la cererea de sesizare a Curţii Constituţionale şi, pe cale de consecinţă, recursul formulat va fi respins, pentru considerentele ce urmează.

2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.

Prin cererea introductivă recurentul-reclamant a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Sănătăţii, anularea unor dispoziţii ce vizează raportul său de muncă cu Direcţia de Sănătate Publică Brăila, dispoziţii ce au vizat stabilirea drepturile salariale cuvenite reclamantului.

Tribunalul Brăila învestit cu soluţionarea cauzei a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Sănătăţii şi a respins cererea reclamantului A., formulată în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Sănătăţii, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Curtea de Apel Galaţi sesizată cu soluţionarea recursului declarat a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale şi a respins, de asemenea, recursul declarat împotriva hotărârilor atacate (încheiere şi sentinţă).

Instanţa de recurs a reţinut că prima instanţă nu a intrat în analiza fondului, motiv pentru care în analizarea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 153/2017 a apreciat că excepţia de neconstituţionalitate nu are legătură cu recursul.

Prin cererea de recurs formulată împotriva soluţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, recurentul a aratat că cererea sa este admisibilă, întrucât dispoziţiile invocate ca fiind neconstituţionale au legătură cu fondul cauzei dedus judecăţii, respectiv vizează stabilirea de către conducătorul instituţiei publice a salariului de bază pentru funcţiile de conducere, implicit şi a salariului său de bază.

Înalta Curte analizând criticile formulate de recurent, cu privire la soluţia dată de instanţa de recurs cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, constată că sunt nefondate, pentru argumentele ce urmează.

În conformitate cu prevederile art. 29 alin. (1) - (3) din Legea nr. 47/1992 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, "Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia.

(2) Excepţia poate fi ridicată la cererea uneia dintre părţi sau, din oficiu, de către instanţa de judecată ori de arbitraj comercial (…).

(3) Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale."

Înalta Curte reţine că nu este incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ. invocat de recurent, întrucât hotărârea instanţei este motivată, cuprinde argumentele care au stat la baza adoptării soluţiei, nu cuprinde motive contradictorii ori motive străine de natura cauzei, fiind respectate întrutotul dispoziţiile art. 425 din C. proc. civ.

Înalta Curte constată că acest motiv de casare a fost invocat de recurent pur formal, motiv pentru care va fi respins.

Cu privire la critica ce vizează motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., recurentul a apreciat că dispoziţiile invocate ca fiind neconstituţionale au legătură cu fondul cauzei dedus judecăţii, pentru că vizează stabilirea de către conducătorul instituţiei publice a salariului de bază pentru funcţiile de conducere, implicit şi a salariului său de bază.

Însă, litigiul ce vizează raportul de serviciu al recurentului a fost soluţionat de către instanţa de fond pe excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată în cauză, iar excepţia de neconstituţionalitate invocată vizează fondul cauzei, aşa cum a explicitat recurentul, respectiv stabilirea de către conducătorul instituţiei publice a salariului de bază pentru funcţiile de conducere.

Or, critica privind ordinea soluţionării excepţiilor invocate în litigiu nu poate face obiectul prezentului recurs, iar, în cazul de faţă, al recursului ce vizează exclusiv soluţia de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, Înalta Curte poate verifica motivul de casare invocat exclusiv în raport cu analizarea condiţiilor de admisibilitate ale cererii.

Condiţiile de admisibilitate desprinse din art. 29 alin. (1) - (3) din Legea nr. 47/1992, care sunt îndeplinite în cauza pendinte, sunt următoarele: - excepţia de neconstituţionalitate vizează dispoziţii care nu au fost declarate anterior ca fiind neconstituţionale; - excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată în cursul unui proces judiciar; - excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către recurentul din proces.

Înalta Curte reţine că nu este îndeplinită condiţia prevăzută de norma juridică arătată cu privire la condiţia existenţei unei legături între dispoziţiile legale ce formează obiectul excepţiei de neconstituţionalitate şi soluţionarea cauzei în care a fost invocată, aşa cum corect a reţinut Curtea de Apel Galaţi în decizia atacată.

Înalta Curte reţine că nu sunt incidente cazuri de interpretare ori aplicare greşită a dispoziţiilor legale de către instanţa care a pronunţat hotărârea atacată, motiv pentru care şi acest motiv de casare urmează a fi respins.

2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de A. împotriva deciziei nr. 1149/2019 din 21 noiembrie 2019 pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 iulie 2020.