Judicial reclassification of judges' salaries following unimplemented 2007 wage increases: obligation to issue administrative orders and pay back-dated differences

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1.1. Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată adresată Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanţii A. şi B. au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Justiţiei, Ministrul Justiţiei şi Curtea de Apel Târgu Mureş, 1) obligarea pârâtului Ministrul Justiţiei la emiterea unui ordin privind reîncadrarea reclamanţilor ţinând seama de următoarele hotărâri judecătoreşti prin care le-au fost acordate creşterile salariale prevăzute de art. 1 din O.G. nr. 10/2007, cu consecinţa recalculării tuturor drepturilor ce li se cuvin:

- pentru B., sentinţa civilă nr. 1571 din 23.11.2007 a Tribunalului Mureş, pronunţată în dosarul nr. x/2007, al cărei dispozitiv a fost lămurit prin încheierea din data de 12 ianuarie 2016.

Sentinţa a devenit irevocabilă prin Decizia nr. 145/R/2008 a Curţii de Apel Târgu-Mureş, iar încheierea din data de 12 ianuarie 2016 a devenit irevocabilă prin decizia civilă nr. 211/R din 18 mai 2016 a Curţii de Apel Tg. Mureş.

- pentru A., sentinţa civilă nr. 1468 din 06 noiembrie 2007 a Tribunalului Mureş, pronunţată în dosarul nr. x/2007, îndreptată prin încheierea din 21 noiembrie 2007 şi a cărei dispozitiv a fost lămurit prin încheierea din data de 16 februarie 2016.

Sentinţa a devenit irevocabilă prin decizia nr. 147/R/15.02.2008 a Curţii de Apel Târgu-Mureş, iar încheierea din data de 16 februarie 2016 a devenit irevocabilă prin decizia civilă nr. 160/R/12.04.2016 a Curţii de Apel Tg. Mureş.

2) Obligarea pârâţilor la plata diferenţelor de drepturi salariale rezultate, respectiv dintre drepturile salariale efectiv încasate şi cele cuvenite începând cu data emiterii ordinului şi până la data plăţii efective, actualizate în funcţie de indicele de inflaţie şi în continuare, pentru viitor, precum şi dobânda legală calculată de la data scadenţei până la data plăţii efective.

1.2. Hotărârea pronunţată de instanţa de fond

Prin sentinţa civilă nr. 1782 din 17 mai 2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Justiţiei, în ceea ce priveşte capătul de cerere referitor la obligarea sa la plata diferenţelor salariale şi a fost respins acest capăt de cerere, ca fiind formulat împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

Instanţa a respins excepţia rămânerii fără obiect invocată de Ministerul Justiţiei şi a fost admisă în parte cererea reclamanţilor.

A fost admis în parte capătul de cerere formulat în contradictoriu cu Ministerul Justiţiei referitor la emiterea ordinului de salarizare pentru reclamanţi şi, a fost obligat pârâtul să emită ordinele de salarizare, începând cu data de 7.11.2016, prin care să se dispună reîncadrarea reclamanţilor ţinând seama de hotărârile judecătoreşti, sentinţa civilă nr. 1571 din 23.11.2007 a Tribunalului Mureş, pronunţată în dosarul nr. x/2007, irevocabilă prin Decizia nr. 145/R/2008 a Curţii de Apel Târgu-Mureş şi sentinţa civilă nr. 1468 din 06.11.2007 a Tribunalului Mureş, pronunţată în dosarul nr. x/2007, îndreptată prin încheierea din 21 noiembrie 2007 şi devenită irevocabilă prin decizia nr. 147/R/15.02.2008 a Curţii de Apel Târgu-Mureş.

Instanţa a obligat pârâtul Curtea de Apel Târgu Mureş să achite diferenţele salariale rezultate, actualizate în funcţie de indicele de inflaţie, precum şi dobânda legală calculată de la data scadenţei şi până la plata efectivă.

1.3. Cererea de recurs

Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond a formulat recurs Ministerul Justiţiei, fiind criticată sentinţa atacată pentru motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Recurentul a precizat că la data de 24.05.2017 a fost emis noul ordin de salarizare a intimaţilor-reclamanţi, respectiv Ordinul MJ nr. 1474/C/24.05.2017, în aplicarea dispoziţiilor Ordinului MJ nr. 4680/C/2016 şi a Ordinului MJ nr. 219/C/2017, prin care au fost stabilite noile cuantumuri ale indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi ale sporurilor aferente acestora.

Recurentul a arătat că în prezent intimaţii-reclamanţi au primit indemnizaţii majorate cu valoarea de referinţă sectorială începând cu data de 1.10.2016, astfel apreciind că nu este justificată obligarea la emiterea unor noi ordine, prin care să se stabilească indemnizaţia de încadrare prin raportare la majorările prevăzute de O.G. nr. 10/2007.

Ulterior, recurentul a depus la dosar concluzii scrise prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei şi respingerea acţiunii reclamanţilor ca rămasă fără obiect.

Recurentul a precizat că la data de 24.05.2018 ministrul justiţiei a emis OMJ nr. 2066/C/2018, iar ulterior în aplicarea ordinului indicat a fost emis OMJ nr. 95/C/2019, stabilindu-se indemnizaţia individuală a intimaţilor- reclamanţi.

II. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport cu motivele de recurs formulate, sentinţa atacată şi dispoziţiile legale incidente cauzei, instanţa de control judiciar va menţine soluţia dată de instanţa de primă jurisdicţie ca fiind legală şi, pe cale de consecinţă, recursul formulat va fi respins, pentru considerentele ce urmează.

2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.

Prin cererea introductivă, reclamanţii au solicitat instanţei de judecată obligarea pârâtului la emiterea unui ordin privind reîncadrarea reclamanţilor ţinând seama de hotărârile judecătoreşti prin care le-au fost acordate creşterile salariale prevăzute de art. 1 din O.G. nr. 10/2007, cu consecinţa recalculării tuturor drepturilor ce li se cuvin.

Instanţa de primă jurisdicţie a admis acţiunea reclamanţilor şi a obligat pârâtul Ministerul Justiţiei să emită ordinele de salarizare, începând cu data de 7.11.2016, prin care să se dispună reîncadrarea reclamanţilor ţinând seama de hotărârile judecătoreşti indicate pentru fiecare reclamant.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că în ceea ce îi priveşte pe reclamanţi, aceştia erau beneficiarii unor drepturi salariale prevăzute în cadrul unor hotărâri judecătoreşti, după cum urmează:

În ceea ce o priveşte pe reclamanta B., acesteia i s-a recunoscut dreptul la creşterile salariale pentru anul 2007, prevăzute de art. 1 din O.G. nr. 10/2007, în trei etape, cu 5 %, începând cu data de 01.01.2007, faţă de nivelul din luna decembrie 2006, cu 2% începând cu data de 01.04.2007, faţă de nivelul din luna martie 2007, şi cu 11% începând cu data de 01.10.2007, faţă de nivelul din luna septembrie 2007, astfel cum rezultă din sentinţa civilă nr. 1571 din 23.11.2007 a Tribunalului Mureş, pronunţată în dosarul nr. x/2007, irevocabilă prin Decizia nr. 145/R/2008 a Curţii de Apel Târgu-Mureş, aceste majorările salariale vizând indemnizaţia de încadrare brută lunară, astfel cum rezultă din încheierea pronunţată la data de 12 ianuarie 2016 de Tribunalul Mureş în dosarul amintit, irevocabilă prin decizia civilă nr. 211/R/18 mai 2016 a Curţii de Apel Tg. Mureş.

În ceea ce îl priveşte pe reclamantul A., acesta beneficiază conform sentinţei civile nr. 1468 din 06.11.2007 a Tribunalului Mureş, pronunţată în dosarul nr. x/2007, îndreptată prin încheierea din 21 noiembrie 2007 şi devenită irevocabilă prin decizia nr. 147/R/15.02.2008 a Curţii de Apel Târgu-Mureş, de aceleaşi creşteri salariale pentru anul 2007, prevăzute de art. 1 din O.G. nr. 10/2007.

Înalta Curte reţine că la dosarul cauzei, în calea de atac exercitată, recurentul a depus copia ordinelor nr. 2066/C/2018 şi nr. 95/C/2019, iar recurentul Ministerul Justiţiei a susţinut că a fost stabilită indemnizaţia individuală a intimaţilor- reclamanţi, motiv pentru care acţiunea reclamanţilor a rămas fără obiect.

Din analiza înscrisurilor depuse la dosarul cauzei, Înalta Curte reţine că prin OMJ nr. 2066/C/2018 s-a stabilit indemnizaţia de încadrare brută lunară, prin raportare la o valoare de referinţă sectorială, în funcţie de fiecare perioada de timp individualizată, prevăzută expres în ordin, pentru judecătorii din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, tribunalelor specializate, curţilor de apel şi asistenţii judiciari, urmând ca ulterior să fie emise ordine de stabilire a drepturilor salariale individuale.

Prin OMJ nr. 95/C/2019 s-au stabilit drepturile salariale ale judecătorilor din cadrul instanţelor de judecată din circumscripţia Curţii de Apel Târgu Mureş, prin raportare la o valoare de referinţă sectorială, în funcţie de fiecare perioada de timp individualizată, prevăzută expres în ordin.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că prin emiterea acestui ordin, recurentul-pârât a achiesat tacit la sentinţa atacată.

Înalta Curte, în acord cu cele reţinute de instanţa de fond, constată că reclamanţii sunt îndreptăţiţi la reîncadrarea ţinând seama de hotărârile judecătoreşti prin care li s-au acordat creşterile salariale prevăzute de art. 1 din O.G. nr. 10/2007.

Constatând că recurentul nu a adus o critică argumentată care să poată răsturna ceea ce a reţinut instanţa de fond, Înalta Curte va menţine ca legală hotărârea pronunţată de instanţa de primă jurisdicţie, reţinând faptul că atât situaţia de fapt a cauzei, cât şi dispoziţiile legale au fost corect stabilite de instanţa de fond.

2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Ministerul Justiţiei împotriva sentinţei civile nr. 1782 din 17 mai 2017 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 iulie 2020.