Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 3613/2020 AI generated

Administrative nature of railway accident investigation reports under special railway safety legislation

Case Number Decizia nr. 3613/2020
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The Supreme Court of Cassation and Justice admitted the appeal, quashed the lower court's judgment, and remanded the case for re-judgment, effectively ruling in favor of the railway company complainant on procedural grounds. The dispute involved an administrative challenge against a decision by a railway investigation agency refusing a prior complaint concerning a derailment investigation report; the lower court had dismissed the initial action as inadmissible, determining that the challenged report did not constitute an administrative act subject to judicial review. The appellate court held that the lower court committed an error of law by failing to recognize the explicitly administrative character of the investigation proceedings as defined by the Railway Safety Law, which supersedes the general definition in the Administrative Litigation Law, thereby violating the constitutional right to justice; consequently, the court ordered that the act is subject to judicial control and the merits must be examined upon remand.

Legislator headnote

AI generated

art. 233 din C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ, art. 20 alin. (1) din Legea nr. 55/2006, art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004, art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ, art. 496 alin. (1) din C. proc. civ; Administrative nature of railway accident investigation reports under special railway safety legislation: Recurenta a arătat că încheierea de şedinţă din data de 30.062017 a fost dată cu încălcarea condiţiilor impuse de art. 233 din C. proc. civ.

Keywords

AI generated
administrative investigation judicial review violation of procedural rights challenge of administrative decisions grounds for cassation ground for review

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1.1. Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată adresată Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta Compania Naţională de Căi Ferate CFR - S.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia de Investigare Feroviară Română, anularea Actului nr. 1020/23/2016 emis de AGIFER, prin care a fost respinsă plângerea prealabilă formulată de reclamantă împotriva Raportului de investigare nr. x/23.05.2016 întocmit de pârât, cu cheltuieli de judecată.

1.2. Hotărârea pronunţată de instanţa de fond

Prin sentinţa nr. 2883 din 07 iulie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a fost respinsă cererea reclamantei ca inadmisibilă.

1.3. Cererea de recurs

Împotriva încheierii de şedinţă din data de 30.06.2017 şi a sentinţei pronunţate de instanţa de fond a formulat recurs Compania Naţională de Căi Ferate C.F.R. S.A., fiind invocate motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ.

Recurenta a arătat că atât considerentele referitoare la lipsa caracterului administrativ al Raportului de investigare nr. x/23.05.2016 întocmit de pârâtă, cât şi soluţia de respingere ca inadmisibilă a cererii sunt nelegale, întrucât instanţa de fond nu a analizat argumentele de fapt şi de drept invocate de reclamantă în acţiunea introductivă şi probatoriul administrat.

Recurenta a precizat că hotărârea atacată nu cuprinde motivele de fapt şi de drept care au format convingerea instanţei să pronunţe soluţia de respingere a contestaţiei deduse judecăţii şi nici motivele pentru care au fost înlăturate cererile/susţinerile/apărările CFR S.A..

De asemenea, recurenta a susţinut că soluţia de respingere a cererii ca inadmisibilă şi considerentele referitoare la lipsa caracterului administrativ al Raportului de investigare sunt nelegale, întrucât instanţa nu a analizat argumentele de fapt şi de drept invocate de CFR S.A. prin acţiunea dedusă judecăţii şi probatoriul administrat.

Recurenta a arătat că încheierea de şedinţă din data de 30.062017 a fost dată cu încălcarea condiţiilor impuse de art. 233 din C. proc. civ.

Recurenta a arătat că prima instanţă nu a efectuat o analiză temeinică a dispoziţiilor legale incidente în cauză şi nici a probatoriului administrat, în condiţiile în care recurenta a solicitat proba cu înscrisuri şi expertiză tehnică cu obiective complexe, ceea ce echivalează cu o nemotivare a sentinţei pronunţate în cauză.

În susţinerea motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., recurenta a arătat că prima instanţă a reţinut în mod greşit că actul atacat nu este un act administrativ individual sau normativ în sensul art. 2 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 554/2004.

Recurenta a susţinut că rezultă în mod evident caracterul de act administrativ al actului atacat din prevederile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 55/2006 privind siguranţa feroviară. De asemenea, a arătat recurenta că rezultă caracterul de act administrativ al actului şi din dispoziţiile art. 6 lit. g) şi art. 45 din Anexa la H.G. nr. 117/2010 pentru aprobarea Regulamentului de investigare a accidentelor şi a incidentelor, de dezvoltare şi îmbunătăţire a siguranţei feroviare pe căile ferate şi pe reţeaua de transport cu metroul din România.

Astfel, recurenta a susţinut că hotărârea instanţei de fond este nelegală, având în vedere că din interpretarea dispoziţiilor legale mai sus artate rezultă că instituia pârâtă este o instituţie publică aflată în subordinea Ministerului Transporturilor, iar actele emise de aceasta sunt acte administrative unilaterale supuse cenzurii instanei de contencios administrativ şi fiscal.

1.4. Apărările intimatei

Prin întâmpinarea depusă la dosar de către intimata Agenţia de Investigare Feroviară Română s-a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

II. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa de control judiciar va admite recursul, constatând că este incident cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., pentru considerentele ce urmează.

2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată întemeiate criticile formulate de recurenta-reclamantă Compania Naţională de Căi Ferate CFR - S.A. cu privire la greşita aplicare a prevederilor legale de către instanţa de fond, în legătură cu aprecierea actului ce face obiectul litigiului dedus judecăţii.

Reclamanta a supus controlului judiciar actul emis de pârâta Agenţia de Investigare Feroviară Română, prin care a fost respinsă plângerea prealabilă formulată de reclamantă împotriva Raportului de investigare nr. x/23.05.2016 întocmit de pârâtă, ca urmare a acţiunii de investigare privind accidentul feroviar produs la data de 26.05.2015 în staţia Vânători, Km 288+300, în circulaţia trenului de marfă nr. 50428, prin deraierea a 7 vagoane aflate în compunerea trenului în poziţiile 23-29.

Instanţa de primă jurisdicţie a respins ca inadmisibilă cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă, apreciind că actul supus judecăţii nu este un act administrativ, care să poată fi cenzurat de instanţa de contencios administrativ.

Înalta Curte constată că dispoziţiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 55/2006 privind siguranţa feroviară stabilesc expres caracterul administrativ al investigaţiei, astfel încât instanţa de primă jurisdicţie în mod greşit a reţinut că actul atacat nu este un act administrativ, fiind încălcat dreptul constituţional la justiţie al reclamantei.

Conform dispoziţiei prevăzute de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 55/2006, investigaţia are statutul juridic de act administrativ, permiţând investigatorilor principali să îşi îndeplinească sarcinile în modul cel mai eficient şi în timpul cel mai scurt cu putinţă.

Înalta Curte reţine că în condiţiile în care legea specială stabileşte expres natura actului emis în urma investigaţiei, instanţa nu poate stabili un alt regim juridic al actului şi nici nu este datoare să analizeze actul emis de pârât şi supus controlului judiciar din perspectiva prevederilor art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004, respectiv a definiţiei actului administrativ conform Legii contenciosului administrativ.

Astfel, instanţa de control judiciar reţine că actul ce face obiectul cauzei este un act administrativ individual emis în aplicarea în concret a dispoziţiilor H.G. nr. 117/2010, act care poate fi supus controlului judiciar, iar instanţa de fond este datoare să analizeze cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă.

De asemenea, instanţa de recurs constată că motivele invocate de recurentă subsumate cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., nu sunt incidente în cauză, întrucât soluţia instanţei de fond vizează neîncadrarea actului în categoria actelor administrative care pot fi cenzurate de instanţa de contencios administrativ, iar pe acest aspect instanţa şi-a motivat soluţia dată.

Având în vedere considerentele care au determinat soluţia recursului de faţă şi pentru respectarea principiului dublului grad de jurisdicţie, Înalta Curte va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond, pentru asigurarea respectării principiilor fundamentale ale procesului civil.

2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa senţinţa atacată şi va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Compania Naţională de Căi Ferate C.F.R. S.A. împotriva încheierii din 30 iunie 2017 şi a sentinţei nr. 2883 din 07 iulie 2017 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 iulie 2020.