Territorial jurisdiction for public servant salary claims: exclusivity of plaintiff's domicile over union headquarters under Law No. 554/2004

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul acţiunii şi hotărârea primei instanţe sesizate

Prin încheierea de şedinţă din data de 13 ianuarie 2020 pronunţată în dosarul nr. x/2019, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a dispus disjungerea şi formarea unui nou dosar având ca părţi reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., prin Sindicatul Angajaţilor din Ministerul Culturii "Culturalia", în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură Gorj.

Obiectul acţiunii reclamanţilor l-a reprezentat obligarea pârâţilor la recalcularea, stabilirea salariului de bază şi la emiterea unor noi ordine de numire în funcţie pentru reclamanţi la nivelul maxim cu cel pentru funcţii similare din cadrul aceleiaşi familii ocupaţionale şi categorii profesionale aflat în plată din administraţia publică centrală, începând cu luna august 2016 şi pentru viitor; obligarea pârâţilor la recalcularea şi plata drepturilor salariale cuvenite reprezentând diferenţe salariale dintre sumele reprezentând salarii de bază/indemnizaţii de încadrare cuvenite reclamanţilor membri de sindicat, potrivit dispoziţiilor art. 3 indice 1 din O.U.G. nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene precum şi unele măsuri bugetare şi considerarea deciziei Curţii Constituţionale nr. 794/2016 şi sumele efectiv achitate de către fiecare angajator pentru fiecare reclamant membru de sindicat, începând cu luna august 2016, sume de bani actualizate cu indice de inflaţie până la data plăţii efective.

Dosarul nou format a fost înregistrat sub nr. x/2020, iar prin sentinţa nr. 263 din data de 20 ianuarie 2020 Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a prezentei cauze privind pe reclamanţii A., B., C., D., E., F. şi G. prin Sindicatul Angajaţilor din Ministerul Culturii "Culturalia", în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Culturii şi Direcţia Judeţeană Pentru Cultură Gorj, în favoarea Tribunalului Gorj şi a dispus înaintarea, de îndată, a dosarului.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a constatat că pentru stabilirea competenţei nu trebuie avut în vedere sediul sindicatului care îi reprezintă pe reclamanţi, ci domiciliul acestora din judeţul Gorj, care determină, potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 554/2004, competenţa Tribunalului Gorj de soluţionare a cauzei.

2. Hotărârea celei de-a doua instanţe

Prin sentinţa nr. 554 din data de 8 octombrie 2020 Tribunalul Gorj, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admite excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., toţi prin prin Sindicatul Angajaţilor din Ministerul Culturii "Culturalia", în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură Gorj, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, a constatat intervenit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecata cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului de competenţă.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a apreciat că a fost învestită prin declinare cu o acţiune unică, prin care reclamanţii au pretins acelaşi drept salarial, fiind vorba în speţă despre o coparticipare procesuală facultativă, reglementată de art. 59 C. proc. civ. şi, faţă de dispoziţiile art. 112 C. proc. civ., luarea măsurii disjungerii raporturilor juridice individuale nu putea să atragă şi consecinţa pierderii competenţei instanţei iniţial învestite, pentru a se justifica măsura declinării dosarului .

3. Considerentele Înaltei Curţi asupra regulatorului de competenţă

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2, 134 şi 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii:

Prin acţiunea dedusă judecăţii reclamanţii, funcţionari publici în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Gorj, au solicitat obligarea pârâţilor la calcularea şi acordarea unor drepturi salariale, prin raportare la prevederile mai multor acte normative succesive.

Având în vedere acest obiect al acţiunii şi calitatea de funcţionari publici a reclamanţilor, Înalta Curte reţine că revine secţiei de contencios administrativ a tribunalului competenţa de soluţionare a cauzei, iar din punct de vedere teritorial aceasta trebuie stabilită potrivit dispoziţiiilor art. 10 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 554/2004:

"(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului. (4) Competenţa teritorială de soluţionare a cauzei se va respecta şi atunci când acţiunea se introduce în numele reclamantului de orice persoană de drept public sau privat, indiferent de calitatea acestuia din proces."

Rezultă astfel, că instanţa competentă să soluţioneze acţiunea vizând raportul de serviciu al funcţionarului public este cea de la domiciliul reclamantului şi nu cea de la sediul sindicatului care îl reprezintă, reclamantul neavând un drept de opţiune între mai multe instanţe.

Dispoziţiile art. 10 anterior menţionate sunt de strictă interpretare, ele reglementează o competenţă teritorială exclusivă în materia contenciosului administrativ, de la care nu se poate deroga şi care nu poate fi înlăturată prin aprecieri făcute asupra legalităţii măsurii de disjungere a cererilor formulate de mai mulţi membri de sindicat reprezentaţi de Sindicatul Angajaţilor din Ministerul Culturii "Culturalia".

Pentru considerentele expuse, având în vedere domiciliul din judeţul Gorj al reclamanţilor din prezenta acţiune, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Gorj, secţia contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe Sindicatul Angajaţilor din Ministerul Culturii "Culturalia", în numele şi pentru reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură Gorj, în favoarea Tribunalului Gorj, secţia contencios administrativ şi fiscal .

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 ianuarie 2021.