Prison staff salary recalculation: time bar of revision petition based on final judgment contradiction
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the revision petition filed by three plaintiffs against an appellate administrative court decision, holding it to be time-barred, thereby leaving the lower court's dismissal of their salary recalculation claims in force. The dispute concerned the recalculating of base salaries and allowances for prison staff starting from April 2015; the plaintiffs sought revision under Article 509(1)(8) of the Code of Civil Procedure, arguing that the appealed decision contradicted a final judgment from another court of appeals regarding the same subject matter. The decisive legal basis was Article 511(1)(8) of the Code of Civil Procedure, under which the court determined that the one-month revision period ran from the date of the decision's pronouncement (May 13, 2019) rather than its notification, meaning the petition filed in July 2019 was late, resulting in dismissal pursuant to Article 185(1).
Legislator headnote
AI generatedart. 509 pct. 8 din C. proc. civ, art. 431 alin. (2) din C. proc. civ, art. 509 din C. proc. civ, art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ, art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 509 pct. 8 C. proc. civ; Prison staff salary recalculation: time bar of revision petition based on final judgment contradiction: , cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin, (1) pct. 8 şi alin. (2), art. 431 alin. (2) din C. proc. civ., art. 21 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004, art. 20, art. 16 şi art. 148 alin. (2) din Constituţie, Decizia I. C. civ..J nr. 45 din 12 decembrie 2016 şi Jurisprudenţa CEDO în materie.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra cererii de revizuire de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanţele cauzei.
Prin cererea inregistrată la data de 23 octombrie 2019 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2019, prin declinare de competenţă de la Curtea de Apel Piteşti, secţia a II a civilă, de contencios administrativ şi fiscal (sentinţa nr. 1205 din 27 septembrie 2019) revizuenţii A., B. şi C. au solicitat revizuirea Deciziei nr. 634 din 13 mai 2019 a Curţi de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2018.
Cererea de revizuire a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 509 pct. 8 din C. proc. civ., apreciind că hotărârea atacată este contrară deciziei civile nr. 3944 din 10 octombrie 2017 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal în dosarul civil nr. x/2017, prin care a fost respins recursul declarat de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cuj - Napoca împotriva sentinţei civile nr. 3204 din 23.05.2017 a Tribunalului Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal, prin care instanţa de fond a stabilit în favoarea reclamanţilor, (membri ai D.), recalcularea salariului de bază şi a sporurilor de care beneficiază fiecare reclamant, la nivel maxim al acestor drepturi salariale existente în cadrul categoriei profesionale, respectiv familiei ocupaţionale pentru fiecare funcţie, grad, treaptă, clasă şi gradaţie începând cu data de 9.04.2015.
S-a arătat că decizia civilă nr. 634/R-C, pronunţată de către Curtea de Apel Piteşti în dosarul nr. x/2018, este contradictorie hotărârii prezentate ca fiind pronunţată anterior, asupra aceluiaşi litigiu, respectiv având acelaşi obiect şi cauză, nu doar sub aspectul dispozitivului ci şi al considerentelor deciziei.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin, (1) pct. 8 şi alin. (2), art. 431 alin. (2) din C. proc. civ., art. 21 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004, art. 20, art. 16 şi art. 148 alin. (2) din Constituţie, Decizia I. C. civ..J nr. 45 din 12 decembrie 2016 şi Jurisprudenţa CEDO în materie.
Hotărârea atacată.
Prin Decizia nr. 634 din 13 mai 2019 a Curţi de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2018 s-a admis recursul declarat de pârâtul Penitenciarul - Spital Mioveni, împotriva sentinţei civile nr. 1096 din 3 decembrie 2018, pronunţată de Tribunalul Argeş, secţia civilă, complet specializat contencios administrativ şi fiscal în dosar nr. x/2018, intimaţi fiind reclamanţii A., B. şi C. şi pârâta Administraţia Naţională A Penitenciarelor.
S-a dispus casarea sentinţei şi, în rejudecare, s-a respins cererea de chemare în judecată, aşa cum a fost completată, ca neîntemeiată.
Apărările intimaţilor.
Prin întâmpinarea depusă în faţa Curţii de Apel Piteşti, intimatul Penitenciarul-Spital Mioveni a invocat excepţia tardivităţii cererii formulate de revizuenţi, prin raportare la art. 511 alin. (1), pct. 8, corob. cu art. 509 din C. proc. civ.
De asemenea, a invocat excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire, arătându-se că potrivit art. 509, alin. (1), pct. 8 din C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acilaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.
Astfel, faţă de speţa invocată de către revizuenţi ca şi autoritate de lucru judecat, se poate constata, fără echivoc, faptul că nu sunt întrunite, în mod cumulativ cerinţele impuse de dispoziţiile art. 509 alin. (1), pct. 8 din C. proc. civ., neexistând identitate de părţi şi nici de obiect.
Intimata Administraţia Naţională a Penitenciarelor a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă.
Prin notele de şedinţă depus la data de 4 decembrie 2019 în faţa Inaltei Curţi, intimatul Penitenciarul - Spital Mioveni a solicitat respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă, motivele invocate neîncadrându-se în cel prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
Revizuenţii au formulat note scrise la data de 5 martie 2020 prin care au invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a intimatei Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Au depus la dosar, în copie, plicul de corespondenţă al Curţii de Apel Piteşti prin care a fost comunicată Hotărârea civilă nr. 634/2019 din data de 13 mai 2019, care dovedeşte că cererea de revizuire a fost formulată în termenul legal, fiind primită hotărârea la data de 13.06.2019 şi depusă cererea de revizuire la data de 3.07.2019.
Considerentele Înaltei Curţi asupra revizuirii
Înalta Curte, analizând în conformitate cu dispoziţiile art. 248 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ., excepţiile de procedură, precum şi cele de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei, constată că excepţia tardivităţii, invocată în cauză, este întemeiată, motiv pentru care o va admite şi va respinge cererea de revizuire ca tardivă.
Pentru a ajunge la această soluţie, instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate:
Cererea de revizuire este o cale de atac de retractare, reglementată de dispoziţiile art. 509-513 C. proc. civ., care poate fi exercitată în cazurile şi în condiţiile expres prevăzute de art. 509-511 C. proc. civ.
Conform art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., "Termenul de revizuire este de o lună şi se va socoti […] în cazul prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8, de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri"
În raport de conţinutul normei de drept citată, pe deplin justificată prin prisma principiul siguranţei raporturilor juridice, legat de interesul general al asigurării stabilităţii hotărârilor judecătoreşti definitive, Înalta Curte constată că există un singur termen atât pentru introducerea revizuirii cât şi pentru motivarea acestuia, respectiv o lună de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri, în cazul prevăzut de art. 509 pct. 8 C. proc. civ.
Astfel fiind, cererea de revizuire a Deciziei nr. 634 din 13 mai 2019 a Curţi de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2018, în considerarea motivului de revizuire reglementat prin dispoziţiile art. 509 pct. 8 C. proc. civ., trebuia atât introdusă la instanţă cât şi motivată în termen de o lună de la data de 13 mai 2019, indiferent de momentul comunicării deciziei, pe considerentul că, în momentul cunoaşterii soluţiei pronunţate de instanţa de recurs, partea interesată putea aprecia în concret dacă este sau nu cazul să formuleze o cerere de revizuire.
Astfel, Înalta Curte constată că, deşi decizia atacată a fost pronunţată la data de 13 mai 2019, revizuentul a formulat cererea de revizuire la data 3 iulie 2019, cu depăşirea termenului prevăzut de art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., ceea ce atrage sancţiunea prevăzută de art. 185 alin. (1) C. proc. civ.
În ceea ce priveşte invocarea dispoziţiilor art. 21 din Legea nr. 554/2004 ca temei de drept al cererii, Înalta Curte observă că cererea de revizuire nu cuprinde niciun motiv care să fie subsumat acestui caz de revizuire. Revizuenţii au invocat cu caracter de principiu obligativitatea de a da prioritate dreptului Uniunii Europene, în sensul de a se lua în considerare, în verificarea încălcării autorităţii de lucru judecat, jurisprudenţa comunitară, care nu limitează puterea lucrului judecat la dispozitivul hotărârii, extinzându-se şi asupra considerentelor.
Temeiul de drept al soluţiei adoptate în revizuire
Având în vedere toate considerentele expuse şi ţinând seama de prevederile art. 513 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire ca tardiv formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenţii A., B. şi C. împotriva Deciziei nr. 634 din 13 mai 2019 a Curţi de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2018, ca tardiv formulată.
Cu recurs la Completul de 5 judecători din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 7 iulie 2020.