CNCD decision review: mandatory joinder of original discrimination complainant to challenge administrative sanction

Asupra cauzei de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului dedus judecăţii

Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2015, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, solicitând anularea Hotărârii nr. 159/18.03.2015 a C.N.C.D. pronunţată în dosarul nr. x/2014 ca neîntemeiată şi anularea Hotărârii nr. 263/10.06.2013 a C.N.C.D. ca neîntemeiată cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 5/2015 pronunţată în şedinţa publică de la 29 octombrie 2015 Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal:

- a admis cererea formulată de reclamantul A. cu domiciliul în Cluj-Napoca, str. x, apt. 14, jud. Cluj în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării cu sediul în Bucureşti, str. x, sector 1;

- a anulat hotărârile 159/18.03.2015 şi 263/10.06.2015, pronunţate de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi a obligat pârâtul la plata, în favoarea reclamantului, a sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 5/2015 pronunţată în şedinţa publică de la 29 octombrie 2015 de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a formulat recurs pârâtul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, în termen legal, la data de 27 ianuarie 2015 solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei nr. 5/2015 şi reţinerea cauzei spre rejudecare cu consecinţa respingerea cererii de chemare în judecată.

În susţinerea cererii de recurs, recurentul-pârât a criticat hotărârea instanţei de fond invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ.

În dezvoltarea motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., recurenta-pârâtă a invocat următoarele critici:

- instanţa de fond a respins problema de inadmisibilitate a acţiunii introductive, în măsura în care reclamantul-intimat nu a înţeles să întregească cadrul procesual prin chemarea în judecată şi a petentului care iniţiase litigiul în cauză;

- acest aspect este per se de natură a atrage casarea hotărârii judecătoreşti recurate, sub consecinţa juridico-procesuală a respingerii ca inadmisibile a acţiunii introductive şi, subsecvent, a celei modificatoare, având în vedere faptul că reclamantul-intimat a refuzat expres întregirea cadrului procesual prin chemarea în judecată şi a petentului B. care iniţiase litigiul în cauză;

- cercetarea temeiniciei şi legalităţii actului contestat trebuie făcută cu participarea procesuală a tuturor părţilor litigiului, implicit a celui care a iniţiat demersul litigios, cel care a petiţionat fapta de discriminare în cauză, pentru respectarea dreptului la apărare şi a principiului contradictorialităţii, precepte indispensabile procedurii jurisdicţionale;

- este indubitabil că petentul B. înaintase petiţia în interes personal, acesta resimţind in personam efectele discriminatorii ale afirmaţiei împricinate şi fiind beneficiarul hotărârii prin care se soluţionase însăşi petiţia sa;

- instanţa de fond, dând eficienţă dispoziţiilor art. 161 din Legea nr. 554/2004, în sensul punerii în vederea reclamantului să se achite de obligaţia complinirii cadrului procesual pasiv, ar fi trebuit, având în vedere refuzul explicit al reclamantului-intimat de a întregii acest cadru, să respingă de plano ca inadmisibilă acţiunea introductivă, iar subsecvent şi acţiunea modificatoare.

- reţinerea celor invocate anterior este de natură a atrage casarea hotărârii judecătoreşti recurate, cu consecinţa respingerii ca inadmisibile a acţiunii introductive şi, subsecvent, a celei modificatoare, având în vedere faptul că reclamantul-intimat a refuzat expres întregirea cadrului procesual prin chemarea în judecată şi a petentului care iniţiase litigiul în cauză.

În dezvoltarea motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta-pârâtă a invocat următoarele critici:

- îndreptarea erorii care face obiectul Hotărârii CNCD nr. 263/10.06.2015 s-a întemeiat pe dispoziţiile art. 81 din "Procedura internă de soluţionare a petiţiilor si sesizărilor", publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 348 din 6 mai 2008;

- dispoziţiile art. 81 din "Procedura internă de soluţionare a petiţiilor si sesizărilor" ar trebui interpretate în sensul că acestea permit inclusiv corectarea redării insuficiente şi inexacte a susţinerilor părţilor, inclusiv cu privire la descrierea exactă şi integrală a faptei într-un anumit pasaj al actului, atât timp cât analiza juridică s-a realizat în concret în raport exclusiv de fapta astfel cum a fost aceasta descrisă de părţi si săvârşită şi, de asemenea, atât timp cât corectura în cauză nu influenţează soluţia actului;

- instanţa de fond produce o greşeală fundamentală atunci când reţine că, prin adoptarea hotărârii de îndreptare s-ar fi schimbat, practic, întreg dispozitivul Hotărârii CNCD nr. 159/18.03.2015, reţinând o altă faptă care a determinat aplicarea sancţiunii contravenţionale;

- prin adoptarea Hotărârii nr. 263/10.06.2015 nu s-a "reconsiderat" fapta sancţionată, ci doar s-a îndreptat eroarea constând în descrierea faptei redate în dispozitiv, astfel încât, prin îndreptare, descrierea faptei din dispozitiv să concorde textual cu descrierea regăsită în atât în petiţia analizată, cât şi în conţinutul Hotărârii nr. 159/2015 (pct. 5.1.), adică exact cu fapta pe care CNCD a avut-o în vedere atunci când a adoptat hotărârea în cauză.

- din economia afirmaţiilor reclamantului, analizate contextualizat, rezultă dubiu că sensul acestora, adecvat voinţei şi intenţiei autorului afirmaţiilor, era acela de a asimila limba maghiară cu "limba cailor", având ca scop intimidarea, umilirea şi ofensarea partenerului de platou de naţionalitate maghiară pe motivul apartenenţei acestuia la o minoritate naţională;

- din conţinutul logic al afirmaţiilor sancţionate, raportat la limbajul utilizat în formularea acestora, reţinând atât sintagmele componente, cât şi ansamblul întregului comentariu, rezultă fără dubiu că autorul urmăreşte, în esenţă, intenţia promovării unei interdicţii de a se utiliza limba maghiară nu doar în contextul jurnalistic respectiv sau la televiziunea română, dar chiar pe teritoriul României, în general.

4. Apărările formulate în cauză

În speţă, intimatul-reclamant nu a depus întâmpinare.

5. Procedura de soluţionare a recursului

În cauză s-a întocmit raport asupra admisibilităţii în principiu a recursului şi s-a dispus comunicarea acestuia părţilor, prin încheierea din 05 iunie 2018.

Înalta Curte, constatând că nu mai subzistă motivele care au determinat fixarea termenului de judecată pentru examinarea recursului, prin prisma exigenţelor dispoziţiilor art. 493 alin. (5) - (7) din C. proc. civ. a stabilit termen pentru judecata pe fond a recursului, prin rezoluţia din 31 octombrie 2018.

În motivarea acestei rezoluţii s-au avut în vedere Hotărârea Colegiului de Conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 106 din 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de Hotărârea Plenului Judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, adoptată la data de 13 septembrie 2018, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispoziţiile art. 493 din C. proc. civ. este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivele de casare invocate de pârâtul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, Înalta Curte constată că recursul declarat de este fondat, urmând a-l admite, pentru următoarele considerente:

În conformitate cu dispoziţiile art. 22 alin. (3) C. proc. civ., judecătorul poate dispune introducerea în cauză a altor persoane, în condiţiile legii iar, potrivit dispoziţiilor art. 78 alin. (2) C. proc. civ., în materie contencioasă, când raportul juridic dedus judecăţii o impune, judecătorul va pune în discuţia părţilor necesitatea introducerii în cauză a altor persoane.

Dacă niciuna dintre părţi nu solicită introducerea în cauză a terţului, iar judecătorul apreciază că pricina nu poate fi soluţionată fără participarea terţului, va respinge cererea, fără a se pronunţa pe fond.

În baza dispoziţiile art. 161 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, în forma în vigoare la data înregistrării acţiunii, instanţa de contencios administrativ poate introduce în cauză, la cerere, organismele sociale interesate sau poate pune în discuţie, din oficiu, necesitatea introducerii în cauză a acestora, precum şi a altor subiecte de drept.

Instanţa de fond a statuat în fond asupra deciziei emise de pârâtul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, fără introducerea în cauză a petentului B. care a sesizat pârâtul cu privire la caracterul discriminatoriu al afirmaţiilor intimatului A..

De altfel, obiectul sesizării, reţinut de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, este "utilizarea unor cuvinte jignitoare privind apartenenţa lingvistică şi etnică maghiară a petentului".

Verificarea legalităţii şi temeiniciei unei decizii emise de către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, fără introducerea în cauză, prin mijloacele prevăzute de lege, a persoanei care a sesizat presupusa faptă de discriminare, este un procedeu nelegal.

În cauza dedusă judecăţii, pârâtul a solicitat, prin întâmpinare, introducerea în cauză a petentului B., dar instanţa de fond, în mod greşit, a apreciat că reclamantul a indicat în mod corect cadrul procesual şi că nu se impune introducerea în cauză a petentului, această persoană nefiind un beneficiar, direct sau indirect, al deciziei emise de pârât, astfel încât să fie necesar să formuleze apărări .

În realitate, procedura în faţa Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării s-a declanşat la sesizarea pârâtului care a apreciat că declaraţiile intimatului au adus atingere demnităţii sale şi au creat o atmosferă ostilă împotriva sa, pe criteriul lingvistic şi etnic.

Având în vedere cererea pârâtului de introducere în cauză a petentului B., instanţa de fond avea obligaţia de a dispune, în baza dispoziţiilor art. 78 alin. (2) C. proc. civ., introducerea în cauză a acestuia, chiar dacă reprezentantul intimatului-reclamant A. a considerat că nu este necesară introducerea în cauză a persoanei care a sesizat instituţia pârâtă.

Pentru stabilirea cadrului procesual adecvat, prin prisma obiectului acţiunii, în vederea pronunţării unei hotărâri legale şi temeinice, cu respectarea tuturor principiilor de drept care guvernează procesul civil, se impune casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei la instanţa de fond pentru a se relua judecata, cu introducerea în cauză a petentului B. care a sesizat Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării cu privire la caracterul discriminatoriu al afirmaţiilor intimatului-reclamant A..

Pentru aceste considerente, reţinând că sentinţa a fost dată cu încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în baza dispoziţiilor art. 497 raportat la art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. şi art. 20 alin. (3) teza a II-a din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, va admite recursul declarat de pârât, va casa în tot hotărârea atacată şi va trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Cu ocazia rejudecării, instanţa de fond va avea în vedere şi celelalte motive invocate in cererea de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâtul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării împotriva sentinţei civile nr. 5/2015 din 29 octombrie 2015 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi trimite cauza spre rejudecarea aceleiaşi instanţe.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 11 iunie 2019.