Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 8909/2004 AI generated

Recognition of refugee status under Law 189/2000 limited by statutory temporal boundaries

Case Number Decizia nr. 8909/2004
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The Supreme Court of Cassation and Justice admitted the appeal filed by the respondent pension house, modifying the Court of Appeal’s judgment to restrict the recognized refugee period to September 6, 1940–June 1942, while maintaining the obligation to issue a new decision granting the statutory rights. The dispute centered on a pensioner’s challenge to an administrative decision denying benefits under Law No. 189/2000 for the period June 1940–June 1942, where the lower court had erroneously extended the qualifying timeframe beyond the statutory limit despite evidence of refugee status. The Court held that Article 1 of Law No. 189/2000 expressly defines the eligibility period for ethnic persecution benefits as September 6, 1940–March 6, 1945, rendering the lower court’s inclusion of the period from June to September 1940 illegal.

Legislator headnote

AI generated

art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, art. 1 din Legea nr. 189/2000, art. 312 alin. (3) C. proc. civ; Recognition of refugee status under Law 189/2000 limited by statutory temporal boundaries: În conformitate cu prevederile art. 1 din Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, beneficiază de prevederile acestui act normativ, persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții din motive etnice.

Keywords

AI generated
recognition of refugee status persecution administrative status statutory benefit pension rights revision of asylum decision

Cited Legislation

AI generated
art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000
8108/7160 din 24 septembrie 2003 și a obligat pârâta Casa de Pensii a municipiului București, să emită o nouă hotărâre, prin care să recunoască reclamantului, drepturile prevăzute de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, pentru perioada iunie 1940 - iunie 1942.
art. 1 din Legea nr. 189/2000
8108/7160 din 24 septembrie 2003 și a obligat pârâta Casa de Pensii a municipiului București, să emită o nouă hotărâre, prin care să recunoască reclamantului, drepturile prevăzute de art. 1 lit.
art. 312 alin. (3) C. proc. civ
Înalta Curte de Casație, în raport cu această constatare, urmează să admită recursul și să modifice sentința atacată, în temeiul art. 312 alin. (3) C. proc. civ., în sensul că perioada de refugiu este cuprinsă între 6 septembrie 1940 - iunie 1942, fiind menținute celelalte dispoziții ale sentințe nr.
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Reclamantul P.A. a formulat acțiune la Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, înregistrată sub nr. 3598 din 7 noiembrie 2003, solicitând ca în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a municipiului București, să se anuleze hotărârea pârâtei, nr. 8108/7160 din 24 septembrie 2003, în sensul de a fi obligată pârâta, să emită o nouă hotărâre și să îi recunoască calitatea și drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, pentru perioada iunie 1940 - iunie 1942, când a fost refugiat.

Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, prin sentința nr. 1998 din 26 noiembrie 2003, a admis acțiunea reclamantului, a anulat hotărârea nr. 8108/7160 din 24 septembrie 2003 și a obligat pârâta Casa de Pensii a municipiului București, să emită o nouă hotărâre, prin care să recunoască reclamantului, drepturile prevăzute de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, pentru perioada iunie 1940 - iunie 1942.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că cererea reclamantului a fost dovedită cu actele depuse, și anume, foile matricole, astfel că urmează a se reține că în perioada iunie 1940 - iunie 1942, acesta a fost refugiat.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, pârâta Casa de Pensii a municipiului București și a criticat hotărârea, în sensul că este nelegală, fiind stabilită o perioadă în contradicție cu Legea nr. 189/2000.

Recursul este fondat.

În conformitate cu prevederile art. 1 din Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, beneficiază de prevederile acestui act normativ, persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții din motive etnice.

Este de reținut că legea a prevăzut corect și expres, o anume perioadă de timp, limitată între 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945.

În raport cu această prevedere clară a Legii nr. 189/2000, se constată că instanța de fond sesizată, cu nesocotirea acestei dispoziții, a recunoscut reclamantului, calitatea de refugiat, pe o perioadă începând cu luna iunie 1940, ceea ce este nelegal.

Înalta Curte de Casație, în raport cu această constatare, urmează să admită recursul și să modifice sentința atacată, în temeiul art. 312 alin. (3) C. proc. civ., în sensul că perioada de refugiu este cuprinsă între 6 septembrie 1940 - iunie 1942, fiind menținute celelalte dispoziții ale sentințe nr. 1998 din 26 noiembrie 2003, pronunțată de Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Casa de Pensii a municipiului București împotriva sentinței civile nr. 1998 din 26 noiembrie 2003, pronunțată de Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ.

Modifică sentința atacată, în sensul că perioada este cuprinsă între 6 septembrie 1940 - iunie 1942.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 decembrie 2004.