Jurisdictional conflict over tax restitution: application of value threshold under Law 554/2004 to excise tax disputes involving central public authorities

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

Obiectul acţiunii şi procedura derulată în faţa primei instanţe sesizate

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj, reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Rutieră Română - prin Ministerul Transporturilor, a solicitat anularea în tot a Adresei nr. x din 25.05.2018 emisă de pârâtă; anularea în parte a Deciziei de aprobare a cererii de restituire a accizei nr. 2483 din 20.12.2017 (înregistrată la ARR sub nr. x/21.12.2017); obligarea pârâtei la reanalizarea cererii de restituire de accize cu nr. x/28.09.2017 înregistrată la ARR sub nr. x/28.09.2017 eferentă trimestrului IV/2016 şi emiterea unei noi decizii de aprobare a cererii de restituire a accizei.

Hotărârile care au generat conflictul de competenţă

Prin sentinţa civilă nr. 248 din data de 06 februarie 2019,Tribunalul Cluj a admis excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale şi în consecinţă, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei formulate de A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Rutieră Română - prin Ministerul Transporturilor, în favoarea Curţii de Apel Cluj.

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut, aşa cum rezultă din cuprinsul cererii de chemare în judecată care a făcut obiectul învestirii instanţei, că aceasta a fost formulată de către reclamanta în baza dispoziţiilor art. 8 şi urm. din Legea nr. 554/2004.

A susţinut că,potrivit art. 10 din Legea nr. 554/2004, în vigoare la data promovării acţiunii "(1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.(...) (3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului".

Arată instanţa că, prevederile legale mai sus redate stabilesc fără echivoc faptul că acţiunile care privesc actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, iar competenta teritorială este exclusivă.

În acest sens, a reţinut că reţine că obiectul acţiunii îl reprezintă anularea unor acte administrative emise de parata, care este o instituţie publică centrală, cu personalitate juridică, fiind organismul specializat al Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii potrivit hotărârii nr. 625 din 24 septembrie 1998 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Rutiere Române - A.R.R., care la art. 3 prevede că "A.R.R. preia toate drepturile şi obligaţiile Oficiului Rutier Central care decurg din activitatea curenta şi din contractele încheiate cu persoane fizice sau juridice, române sau străine, şi se substituie acestuia în litigiile în curs de judecată".

Învestită cu soluţionarea cauzei, Curtea de Apel Cluj, prin sentinţa civilă nr. 65/2019 din 4 martie 2019, a admis excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Cluj şi a declinat în favoarea Tribunalului Cluj competenţa de soluţionare a acţiunii formulate de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Rutieră Română - Prin Ministerul Transporturilor. Totodată, a suspendat din oficiu judecata cauzei şi sesizează Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă ivit în cauză.

În argumentele reţinute în susţinerea soluţiei, instanţa a reţinut că obiectul acţiunii îl reprezintă cererea de anulare a unei decizii de aprobare a cererii de restituire a accizei şi obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii, respectiv a unei decizii prin care să fie aprobată în totalitate suma solicitată de reclamantă cu titlu de accize.

În consecinţă, cauza priveşte o sumă achitată cu titlu de accize pe care reclamanta apreciază că trebuie să îi fie restituită, respectiv un impozit.

Acciza este inclusă expres în categoria impozitelor şi a taxelor prin art. 2 din Codul fiscal (Legea nr. 227/2015).

Prin urmare, reţine instanţa, în speţă este aplicabil criteriul valoric, competent fiind tribunalul, iar nu curtea de apel.

Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă

Înalta Curte ca instanţă competentă să soluţioneze conflictul, conform art. 135 alin. (3) şi alin. (5) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în primă instanţă în favoarea Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Obiectul cererii de chemare în judecată este reprezentat de anularea în tot a Adresei nr. x din 25.05.2018 emisă de pârâtă; anularea în parte a Deciziei de aprobare a cererii de restituire a accizei nr. 2483 din 20.12.2017 (înregistrată la ARR sub nr. x/21.12.2017); obligarea pârâtei la reanalizarea cererii de restituire de accize cu nr. x/28.09.2017 înregistrată la ARR sub nr. x/28.09.2017 eferentă trimestrului IV/2016 şi emiterea unei noi decizii de aprobare a cererii de restituire a accizei.

Cu alte cuvinte, ceea ce urmăreşte reclamanta este să i se restituie o sumă totală de 15.144 RON (din care în privinţa a 2.894 RON s-a şi aprobat restituirea).

Înalta Curte Curtea constată însă că stabilirea competenţei în prezenta speţă trebuie să se facă însă în funcţie de criteriul valoric.

Aşa cum s-a menţionat anterior obiectul acţiunii îl reprezintă cererea de anulare a unei decizii de aprobare a cererii de restituire a accizei şi obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii, respectiv a unei decizii prin care să fie aprobată în totalitate suma solicitată de reclamantă cu titlu de accize.

În consecinţă, cauza priveşte o sumă achitată cu titlu de accize pe care reclamanta apreciază că trebuie să îi fie restituită, respectiv un impozit.

Acciza este inclusă expres în categoria impozitelor şi a taxelor prin art. 2 din Codul fiscal (Legea nr. 227/2015).

Prin urmare în speţă este aplicabil criteriul valoric, competent fiind tribunalul, iar nu curtea de apel.

Din dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 care stabileşte aplicarea criteriului valoric pentru cauzele care privesc impozite mai mari sau mai mici decât pragul valoric indicat. Indiferent cum este deci formulat obiectul acţiunii, nu se poate susţine că prezenta cauză nu priveşte accizele achitate de reclamantă, respectiv un impozit.

În consecinţă, această sumă urmează regimul de drept comun reprezentat de Codul de procedură fiscală, care la art. 1 alin. (1) şi (2) stabileşte sfera de aplicare în privinţa raporturilor juridice fiscale legate de administrarea impozitelor şi taxelor, a drepturilor vamale, a creanţelor provenind din contribuţii, amenzi şi alte sume ce se constituie venituri ale bugetului general consolidat în măsura în care prin lege nu se prevede altfel. Aceasta deoarece suma stabilită prin decizia atacată reprezintă prin natura sa juridică o obligaţie (creanţă) bugetară şi ca atare controlul, constatarea, contestarea şi recuperarea sumei astfel stabilite urmează regimul Codului de procedură fiscală.

Prin urmare, instanţa competentă să analizeze în primă instanţă acţiunea având ca obiect anularea, privind restituirea sumei de de 15.144 RON, este reprezentată de Tribunalul Cluj, secţia contencios administrativ şi fiscal, pe raza teritorială a căreia îşi are stabilit sediul social reclamanta.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta S.C. A. S.R.L. şi pârâta Autoritatea Rutieră Română - prin Ministerul Transporturilor, în favoarea Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 22 mai 2019.