Competence for administrative litigation determined by the issuing authority’s level, not by central co-defendant for ancillary compensation

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

Obiectul acţiunii şi procedura derulată în faţa primei instanţe sesizate

Prin acţiunea înregistrată iniţial pe rolul Tribunalului Cluj, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Garda Forestieră Cluj şi Ministerul Apelor Şi Pădurilor, a solicitat anularea actului administrativ nr. 2.785/20.02.2018 emis de pârâta Garda Forestieră Cluj prin care a fost refuzată documentaţia întocmită în vederea accesării ajutoarelor de stat cuvenite în perioada iulie - decembrie 2017 şi obligarea acesteia, în solidar cu pârâtul Ministerul Apelor şi Pădurilor, la plata sumei de 24.774,90 RON, reprezentând contravaloarea produselor de masă lemnoasă pe care reclamantul nu le poate recolta pentru suprafaţa de pădure de 223,58 ha., încadrată în tipul II de categorii funcţionale, cu titlu de compensaţii/ajutoare de stat, datorită funcţiilor de protecţie stabilite de a,menajamentele silvice care au determinat restricţii în recoltarea de masă lemnoasă, aferentă perioadei iulie - decembrie 2017, în conformitate cu H.G. nr. 44/2017, cu plata dobânzilor fiscale asupra debitului principal începând cu data de 03.10.2017 până la plata efectivă a debitului si cheltuieli de judecată.

Hotărârile care au generat conflictul de competenţă

Prin sentinţa civilă nr. 35 din data de 09.01.2019, Tribunalului Cluj, a admis excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale şi, în consecinţă, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei formulate de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Garda Forestieră Cluj şi Ministerul Apelor şi Pădurilor, în favoarea Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a se pronunţa astfel, Tribunalul Cluj a reţinut că pretenţiile deduse judecăţii sunt formulate în contradictoriu cu o autoritate publică centrală, respectiv Ministerul Apelor şi Pădurilor, iar criteriul care operează la stabilirea competentei materiale este cel al autoritatii publice chemate în judecată. A mai reţinutt că, în acelasi sens s-a pronuntat şi ICCJ prin Decizia nr. 2006/2017 în dosar nr. x/2015 în regulatorul de competenta.

Învestită cu soluţionarea cauzei, Curtea de Apel Cluj, prin sentinţa civilă nr. 35/2019 din 9 ianuarie 2019, a admis excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Cluj invocată de reclamantul A. şi, pe cale de consecinţă, a declinat acţiunea în contencios formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Garda Forestieră Cluj şi Ministerul Apelor şi Pădurilor, în favoarea Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Totodată, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecarea cauzei şi a dispus înaintarea dosarului ÎCCJ - SCAF în vederea pronunţării unui regulator de competenţă.

În argumentele expuse în susţinerea soluţiei, instanţa a reţint că petitul principal al acţiunii este reprezentat de cenzurarea refuzului pretins nejustificat emis de parata Garda Forestieră Cluj prin care a fost refuzată avizarea documentaţiei întocmită în vederea accesării ajutoarelor de stat cuvenite în perioada iulie - decembrie 2017 şi ca o consecinţă a recunoaşterii dreptului obligarea acesteia, în solidar cu pârâtul Ministerul Apelor Şi Pădurilor, la plata sumei de 24.774,90 RON, reprezentând contravaloarea produselor de masă lemnoasă pe care reclamantul nu le poate recolta pentru suprafaţa de pădure de 223,58 ha., încadrată în tipul II de categorii funcţionale, cu titlu de compensaţii/ajutoare de stat.

Prin urmare, reţine instanţa, raportat la obiectul acţiunii, precum şi la dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi art. 8 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, litigiul dedus judecăţii este unul de contencios administrativ generat de refuzul Gărzii Forestieră Cluj de acordare a despăgubirilor, refuz exprimat prin adresa x din 20 decembrie 2017 şi considerat de reclamant ca fiind unul nejustificat, în accepţiunea art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004.

Conchide instanţa, în sensul că litigiul dedus judecăţii vizează un act administrativ asimilat, iar competenţa materială se stabileşte după poziţionarea emitentului actului în sistemul administraţiei publice (autorităţi centrale sau locale), conform art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004.

Ivindu-se conflictul negativ de competenţă, a fost sesizată, în temeiul art. 135 din C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal pentru soluţionarea acestuia.

Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă

Înalta Curte ca instanţă competentă să soluţioneze conflictul, conform art. 135 alin. (3) şi alin. (5) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în primă instanţă în favoarea Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Obiectul cererii de chemare în judecată este reprezentat de anularea unui act administrativ emis de către autoritatea publică locală Garda Forestieră Cluj, act interpretat de către reclamantă ca fiind un refuz nejustificat al pârâtului la solicitarea reclamantei de întocmire a decontului şi de acordare a compensaţiilor aferente anului 2017.

Aşadar, reclamanta a înţeles să atace actul administrativ reprezentant de Adresa nr. x din 17 mai 2017, emisă de Garda Forestieră Suceava, act pe care l-a apreciat a fi un refuz nejustificat de acordare a unor drepturi.

Cererea de acordare a despăgubirilor reprezentând contravaloarea produselor de masă lemnoasă pe care nu le-a putut recolta în calitate de proprietar, şi care este îndreptată inclusiv împotriva Ministerului Apelor şi Pădurilor, este accesorie acţiunii ce vizează refuzul nejustificat concretizat în adresa anterior indicată, astfel încât, în aplicarea prevederilor art. 123 alin. (1) C. proc. civ., competenţa poate fi stabilită strict prin raportare la obiectul principal dedus judecăţii, respectiv anularea Adresei nr. x din 20 decembrie 2017(dosar fond -tribunalul Cluj).

În considerarea specificului cererilor în materia contenciosului administrativ, o acţiune vizând despăgubiri nu poate fi avută în vedere decât ca o cerere accesorie unei acţiuni ce vizează legalitatea unui act administrativ, fie el tipic sau asimilat, în acest sens fiind relevante dispoziţiile art. 8 alin. (1), coroborat cu art. 18 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004.

În ceea ce priveşte faptul că obligaţia acordării de despăgubiri îi revine statului, prin intermediul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, Înalta Curte are în vedere faptul că, potrivit art. 6, coroborat cu art. 12 din H.G. nr. 861/2009, sumele necesare decontării se transmit către structurile teritoriale de specialitate din subordinea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, acestea din urmă fiind cele care efectuează plăţile.

Chemarea în judecată şi a M.A.P. - organ ierarhic superior al Gărzi Forestiere Cluj şi autoritate publică centrală în materia silviculturii, nu schimbă cu nimic competenţa, întrucât actul administrativ atacat nu emană de la această autoritate. Doar urmare a admiterii cererii de anulare a actului administrativ şi, ca o consecinţă, a acestei anulări, M.A.P. ar putea fi obligat la plata sumelor solicitate în calitatea sa de ordonator principal de credite.

În aplicarea dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 554/2004, conform cărora litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, (…) se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, competenţa de soluţionare a cauzei aparţine tribunalului.

În consecinţă, având în vedere considerentele arătate şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. şi pe pârâţii Garda Forestieră Cluj şi Ministerul Apelor şi Pădurilor, în Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 22 mai 2019.