Prescription of monetary prize rights tied to educational distinctions under Decree-Law 167/1958

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin acţiunea înregistrată la data de 07.06.2016, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, a solicitat instanţei obligarea acestuia la eliberarea Ordinului de acordare a premiului în bani aferent distincţiei "B." (clasa I) în conformitate cu listele validate şi înaintate de Inspectoratul Şcolar Judeţean Maramureş, prin adresa nr. x/30.09.2010.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 307 din data de 12 octombrie 2016, Curtea de Apel Cluj, secţia a III -a contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice şi acţiunea formulată de reclamanta A..

3. Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 307 din data de 12 octombrie 2016 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III -a contencios administrativ şi fiscal a formulat recurs reclamanta A., invocând critici ce pot fi circumscrise motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea căii de atac exercitate, recurenta a arătat că a formulat o acţiune întemeiată pe dispoziţiile art. 113 din Legea nr. 128/1997 şi art. 11, 12 şi 13 din Regulamentul privind acordarea de distincţii şi premii personalului didactic din învăţământul preuniversitar de stat, aprobat prin Ordinul nr. 5435/2006.

Recurenta a susţinut că în mod greşit atât pârâtul, cât şi instanţa de fond au reţinut că a solicitat plata unor drepturi salariale, deoarece nu pârâtul este obligat la acordarea sumelor de bani ce însoţesc distincţia în cauză, această obligaţie revenind în sarcina Inspectoratului Şcolar Judeţean Maramureş.

Singura obligaţie a Ministerului Educaţiei este aceea de a emite ordinul de acordare a distincţiilor.

4. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului declarat în cauză

Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport de motivele de recurs formulate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantă este nefondat.

În cauză, demersul judiciar al reclamantei a vizat obligarea pârâtului Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice la eliberarea Ordinului de acordare a premiului în bani aferent distincţiei "B." (clasa I) pentru anul 2009, în conformitate cu listele validate şi înaintate de Inspectoratul Şcolar Judeţean Maramureş, prin adresa nr. x/30.09.2010.

Curtea de Apel Cluj a respins acţiunea, reţinând că dreptul pârâtei de a solicita plata sumei de bani aferente distincţiei "B." este prescris.

Înalta Curte constată că judecătorul fondului a dat o dezlegare corectă situaţiei de fapt şi de drept a cauzei.

Instanţa de control judiciar constată că reclamanta s-a adresa instanţei de contencios administrativ, la data de 07.06.2016, cu o acţiune având ca obiect obligarea pârâtului "să elibereze Ordinul de acordare a premiului în bani aferent Diplomei de excelenţă".

Înalta Curte constată că drepturile băneşti solicitate sunt aferente anului 2009.

Prin urmare, în mod corect instanţa de fond a constatat că, în conformitate cu Decretul - Lege nr. 167/1958, este prescris dreptul reclamantei de a solicita în anul 2016 plata unor drepturi baneşti aferente anului 2009.

Aşa cum rezultă din dispoziţiile Legii nr. 128/1997 şi ale Ordinului Ministrului Educaţiei Naţionale şi Cercetării nr. 5435/2006, distincţia "B." este asimilată unui premiu individual, de natură salarială, ce se acordă în legătură cu activitatea didactică, iar emiterea ordinului de acordare a distincţiilor este condiţionat de acordarea premiului care ar trebui să însoţească diploma respectivă.

Înalta Curte constată că nu pot fi primite susţinerile recurentei în sensul că nu a solicitat obligarea pârâtului la plata unor drepturi salariale, ci la emiterea ordinului de acordare a distincţiei, în condiţiile în care distincţia nu poate fi acordată în absenţa premiului în bani corespunzător.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, coroborat cu art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta A. împotriva sentinţei civile nr. 307 din 12 octombrie 2016 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 mai 2019.