Scope of "ethnic persecution" under Law No. 189/2000: Relocation within Hungarian-occupied territory vs. flight to unoccupied Romania
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's appeal, upholding the lower court’s decision to reject the administrative claim, thereby ruling in favor of the pension authority. The dispute concerned the appellant's challenge to a commission decision denying recognition as a "person persecuted for ethnic reasons" under Law No. 189/2000, specifically arguing that his relocation from a localities in Northern Transylvania to another location within the Hungarian-occupied territory qualified for the associated benefits. The court determined the appeal was unfounded because the statutory definition requires individuals who were forced to move to free Romanian territory to escape ethnic persecution by the Hungarian regime; since the appellant moved only to another part of the occupied zone for security reasons rather than to the unoccupied zone, he did not meet the conditions of Article 1, paragraph c) of Law No. 189/2000.
Legislator headnote
AI generatedart. 1 din Legea nr. 189/2000, art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, art. 3041 C. proc. civ, art. 312 alin. (1) C. proc. civ; Scope of "ethnic persecution" under Law No. 189/2000: Relocation within Hungarian-occupied territory vs. flight to unoccupied Romania: The dispute concerned the appellant's challenge to a commission decision denying recognition as a "person persecuted for ethnic reasons" under Law No. 189/2000, specifically arguing that his relocation from a localities in Northern Transylvania to another location within the Hungarian-occupied territory qualified for the associated benefits. The court determined the appeal was unfounded because the statutory definition requires individuals who were forced to move to free Romanian territory to escape ethnic persecution by the Hungarian regime; since the appellant moved only to another part of the occupied zone for security reasons rather than to the unoccupied zone, he did not meet the conditions of Article 1, paragraph c) of Law No. 189/2000.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis cited to dismiss the appeal as unfounded.
Full text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la 23 septembrie 2003, reclamantul M.G. a solicitat să se dispună anularea hotărârii nr. 5.708 din 13 august 2003, a Comisiei constituită în cadrul Casei Județene de Pensii Neamț, să se constate calitatea sa de persoană persecutată din motive etnice și acordarea drepturilor prevăzute de art. 1 din Legea nr. 189/2000.
Curtea de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 204 din 25 noiembrie 2003, a respins ca nefondată, acțiunea, reținând că situația reclamantului nu se încadrează în noțiunea de „persecutat din motive etnice”, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000.
Împotriva sus-menționatei sentințe a declarat recurs, reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate, potrivit art. 3041 C. proc. civ., susținând în esență că în mod greșit instanța a respins acțiunea, deși erau îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000.
Recursul este nefondat.
Potrivit art. 1 din Legea nr. 189/2000, beneficiază de drepturile prevăzute de ea, persoana, cetățean român, care a fost strămutată în altă localitate, decât cea de domiciliu.
Prin „persoană strămutată” în sensul legii, se înțelege acea persoană care a fost obligată din motive etnice, să-și schimbe domiciliul, în această categorie de persoane incluzându-se și cele născute pe teritoriul Ardealului de Nord, care au fost expulzate ori s-au refugiat, ca urmare a Dictatului de la Viena din 30 august 1940, și ca o consecință a persecuției etnice exercitate de regimul maghiar, instaurat după semnarea acestui act.
În speță, comunele Bicazu Ardelean, Bicaz-Chei și Dămuc, care la acea dată (30 august 1940) aparțineau județului Ciuc, au fost cedate Ungariei, iar locuitorii - cetățeni români, care voiau să-și păstreze cetățenia, erau obligați ca într-un termen de un an, să treacă în teritoriul liber, românesc (neocupat), să se refugieze, astfel, pentru a scăpa de persecuția etnică a regimului maghiar.
Recurentul-reclamant a părăsit localitatea de domiciliu - Bicazu Ardelean, aflată sub regim maghiar, mutându-se într-o localitate tot din teritoriul ocupat de Ungaria - Praid, motivul autorităților, de a muta populația, fiind de asigurare a frontierelor și de protecție a populației, într-o zonă în care se desfășurau operațiuni de război.
Ca atare, se constată că recurentul nu a fost persoană persecutată din motive etnice, în sensul art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, încât în mod legal instanța a respins acțiunea.
Așa fiind, recursul declarat de reclamant este nefondat și urmează să fie respins, potrivit art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de M.G. împotriva sentinței civile nr. 204 din 25 noiembrie 2003 a Curții de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 decembrie 2004.