Retroactive application of maximum sectoral reference value for judicial salaries under public funding equalization laws

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea formulată reclamanta A. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Justiţiei, Tribunalul Bucureşti a solicitat anularea parţială a Ordinului nr. 1490/C/24.05.2017 în privinţa anexelor acestui ordin care privesc pe reclamantă şi modificarea corespunzătoare a acestora în sensul stabilirii începând cu data de 09.04.2015, a unui cuantum maxim al indemnizaţiei de încadrare brută lunară şi al sporurilor la nivelul maxim pentru funcţia deţinută prin raportare la o VRS de 405 RON aferent familiei ocupaţionale "Justiţie", VRS reprezentând nivel maxim în sensul legii, la care se adaugă majorarea de 10% prevăzută de Legea nr. 293/2015, majorare aplicabilă din data de 01.12.2015, cu alocarea sumelor bugetare necesare pentru plata drepturilor salariale, obligarea ambilor pârâţi la repararea prejudiciului creat prin neaplicarea O.U.G. nr. 20/2016, prin raportare la o VRS de 405 RON, începând cu 09.04.2015 şi în continuare, respectiv restituirea pentru fiecare lună, până la recunoaşterea efectivă a dreptului şi plata în consecinţă (01.02.2017), potrivit prezentei cereri, a diferenţei dintre venitul pe care l-ar fi obţinut potrivit O.U.G. nr. 20/2016 şi venitul efectiv plătit, sumă care va fi actualizată cu indicele de inflaţie şi la care se va aplica dobânda legală penalizatoare, calculată de la data exigibilităţii fiecărei obligaţii lunare de plată şi până la data plăţii efective.

2. Soluţia instanţei de fond

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 4831 din 08 decembrie 2017, a admis cererea reclamantei A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Justiţiei şi Tribunalul Bucureşti, a anulat parţial Ordinul nr. 1490/C/24.05.2017 în privinţa anexelor care fac referire la reclamanta şi a obligat pârâţii să plătească reclamantei toate diferenţele salariale prin raportare la o valoare de referinţă sectoriala de 405 RON începând cu data de 09.04.2015 pana la data recunoaşterii efective a drepturilor, cu dobânda legală din data scadenţei fiecărui venit lunar până la data plăţii efective, actualizată cu indicele de inflaţie calculat până la data plăţii efective.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva hotărârii instanţei de fond pârâţii Ministerul Justiţiei şi Tribunalul Bucureşti au declarat recurs.

1. Recurentul Ministerul Justiţiei îşi întemeiază recursul pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în motivare arătând că la data de 21.12.2016 a fost emis OMJ nr. 4680 în baza art. 1 alin. (51) din O.U.G. nr. 83/2014, precum şi în acord cu Decizia nr. 23/2016 a ÎCCJ-Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în temeiul art. 3 indice 1 alin. (1) şi (3) din O.U.G. nr. 57/2015 şi mai ales ca urmare a Deciziei nr. 794/2016 a Curţii Constituţionale privind excepţia de neconstituţionalitate a art. 3 indice 1 alin. (1) indice 2 din O.U.G. nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice pe anul 2016.

În conformitate cu dispoziţiile art. 31 alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2015, aşa cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 43/2016, începând cu luna august 2016, personalul plătit din fonduri publice care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază/indemnizaţiilor de încadrare, aferent unui program normal al timpului de muncă, mai mic decât cel stabilit în plată la nivel maxim pentru fiecare funcţie, grad/treaptă, gradaţie, vechime în funcţie sau în specialitate, după caz, va fi salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare din cadrul instituţiei sau autorităţii publice respective, dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

Potrivit art. 2 din cuprinsul OMJ nr. 4680/C/21.12.2016, s-a prevăzut că: "Indemnizaţia de încadrare brută lunară a judecătorilor din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, tribunalelor specializate şi curţilor de apel, precum şi a asistenţilor judiciari se recalculează prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 381,823 RON, care include toate majorările acordate acestei categorii de personal (deci şi 5%, 2% şi 11%), inclusiv majorarea de 10% prevăzută de Legea nr. 293/2015, în vederea stabilirii unei salarizări la nivelul maxim aflat în plată pentru aceeaşi funcţie, grad, gradaţie, vechime în funcţie, dacă personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

La emiterea OMJ nr. 4680/C/21.12.2016, s-au avut în vedere şi indemnizaţiile acordate unui număr de 5 judecători din cadrul Tribunalului Călăraşi, cărora le-au fost stabilite prin OMJ nr. 1561/2015, nr. 1562/2015 şi nr. 1563/2015, indemnizaţii într-un alt cuantum decât al celorlalţi colegi, prin aplicarea creşterilor salariale de 5%, 2% şi 11 %, însă ca efect al unor hotărâri judecătoreşti obţinute înaintea instanţei de contencios administrativ şi fiscal din cadrul Curţii de Apel Bucureşti, prin care ministrul justiţiei fusese obligat la emiterea unor noi ordine de salarizare cu luarea în considerare a majorărilor mai sus arătate.

Ca urmare a emiterii acestui ordin, în intervalul 01.08.2016-01.10.2016, indemnizaţia de încadrare brute ale intimatei-reclamante fost recalculată prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 381,823 RON, care include toate majorările acordate acestei categorii de personal (deci şi 5%, 2% şi 11%), inclusiv majorarea de 10% prevăzută de Legea nr. 293/2015.

Ulterior, prin OMJ nr. 219/C/01.02.2017, a fost modificat OMJ nr. 4680/C/21.12.2016, la art. 1 alin. (1) din cuprinsul acestuia, prevăzându-se că: "începând cu data de 1 octombrie 2016, judecătorii din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, tribunalelor specializate şi curţilor de apel, precum şi asistenţii judiciari beneficiază de o indemnizaţie-de încadrare brută lunară, stabilită prin raportare la p valoare de referinţă sectorială de 40D RON, majorată cu 10%, potrivit Legii nr. 293/2015 (...)."

În data de 24.05.2017, a fost emis noul ordin de salarizare al reclamantei, în speţă, OMJ nr. 1490/C/24.05.2017, în aplicarea dispoziţiilor OMJ nr. 4680/C/2016 şi, respectiv, a OMJ nr. 219/C/2017, prin care au fost stabilite noile cuantumuri ale indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi ale sporurilor aferente acestora. Astfel, în prezent, reclamanta a primit indemnizaţia majorată cu valoarea de referinţă sectorială de 405 RON, aşa încât este nejustificată obligarea Ministerului Justiţiei de a emite un nou ordin prin care să îi fie recalculată indemnizaţia de încadrare prin raportare la o altă valoare de referinţă sectorială, cu atât mai mult cu cât decizia Curţii Constituţionale nu are efecte retroactive.

Potrivit art. 147 alin. (4) din Constituţia României, "Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor."

Recurentul precizează că în cursul lunii decembrie 2017, intimatei-reclamante i-au fost achitate diferenţele salariale, astfel cum au fost prevăzute prin OMJ nr. 1490/C/24.05.2017, emis în aplicarea OMJ nr. 4680/C/2016 şi nr. 219/C/2017.

2. RecurentulTribunalul Bucureşti, în motivarea recursului, arată că Ministerul Justiţiei, în aplicarea Ordinelor nr. 4680/C/21.12.2016 şi nr. 219/C/2017, a emis Ordinul nr. 1490/C/24.05.2017, conform căruia judecătorii care beneficiau, în perioada 09.04.2015 - 31.07.2016, de un cuantum al indemnizaţiei de încadrare brute lunare şi al sporurilor mai mic decât cel stabilit la nivel maxim pentru fiecare funcţie, grad, gradaţie şi vechime în funcţie se recalculează la nivel maxim.

În acelaşi ordin, respectiv în anexele acestuia, sunt menţionate şi drepturile salariale de care beneficiază judecătorii începând cu data de 01.08.2016, cu precizarea că plata diferenţelor rezultate din aplicarea ordinului se efectuează după asigurarea fondurilor necesare în bugetul Ministerului Justiţiei, cu excepţia drepturilor salariale datorate începând cu data de 01.01.2017, care se plătesc corespunzător celor menţionate în anexele ordinului.

Sintagma "plata diferenţelor rezultate din aplicarea ordinului se efectuează după asigurarea fondurilor necesare în bugetul Ministerului Justiţiei" conţinută de Ordinul nr. 1490/C/24.05.2017 emis de Ministrul Justiţiei susţine, încă o dată în plus, faptul că Tribunalul Bucureşti nu poate proceda la plata sumelor indicate de instanţa de judecată, fără o repartizare de fonduri dispusă de Ministerul Justiţiei.

După cum este cunoscut, în urma Deciziei Curţii Constituţionale nr. 794/15.12.2016, ordonatorii din sistemul justiţiei au stabilit că valoarea de referinţă sectorială aplicabilă de la 01.10.2016 este de 405 RON.

La nivelul Tribunalului Bucureşti s-a procedat la stabilirea drepturilor salariale pentru judecători, începând cu data de 01.08.2016 în funcţie de o valoare de referinţă sectorială de 347,10 RON, la care s-a adăugat procentul de 10% prevăzut de Legea nr. 293/2015, respectiv o valoare de referinţă sectorială de 405 RON începând cu data de 01.10.2016.

Astfel, prin Ordinul nr. 219/C/01.02.2017, Ministerul Justiţiei a stabilit că judecătorii au o indemnizaţie de încadrare brută lunară stabilită prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 405 RON, majorată cu 10%, începând cu data de 01.10.2016.

Recurentul consideră că instanţa de fond a admis, în mod nelegal, cererea reclamantei de acordare a valorii de referinţă sectorială de 405 iei, începând cu data de 09.04.2015, câtă vreme s-a decis la nivelul tuturor ordonatorilor de credite că nivelul maxim aflat în plată, în cadrul familiei ocupaţionale de funcţii bugetare Justiţie, calculat în raport de o valoarea de referinţă sectorială de 405 RON, este aplicabil de 01.10.2016.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata A. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursurilor, ca nefondate.

5. Soluţia instanţei de recurs

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurenţi, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatei, Înalta Curte apreciază că recursurile sunt nefondate.

Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Din actele şi lucrările dosarului rezultă că la data de 09.04.2015 a intrat în vigoare Legea nr. 71/2015 pentru aprobarea O.U.G. nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice şi prin care s-a introdus alin. (5)/1 la art. 1 din O.U.G. nr. 83/2014, care prevede că "Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), personalul din aparatul de lucru al Parlamentului şi din celelalte instituţii şi autorităţi publice, salarizat la acelaşi nivel, precum şi personalul din cadrul Consiliului Concurenţei şi al Curţii de Conturi, inclusiv personalul prevăzut la art. 5 din aceste instituţii, care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază şi al sporurilor mai mici decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiaşi instituţii sau autorităţi publice pentru fiecare funcţie/grad/treaptă şi gradaţie, va fi salarizat la nivelul maxim dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii".

Potrivit art. 11 din Legea nr. 293/2015, prin excepţie de la prevederile art. 1 alin. (1), începând cu data de 1 decembrie 2015, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiilor de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare de care beneficiază personalul prevăzut în anexa nr. 1 - Familia ocupaţională de funcţii bugetare "Administraţie", capitolul II - Unităţile de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi proiectare din anexa nr. II - Familia ocupaţională de funcţii bugetare "Învăţământ", anexa nr. IV - Familia ocupaţională de funcţii bugetare "Cultură", anexa nr. V - Familia ocupaţională de funcţii bugetare "Diplomaţie", anexa nr. VI - Familia ocupaţională de funcţii bugetare "Justiţie", anexa nr. VII - Familia ocupaţională de funcţii bugetare "Apărare, ordine publică şi siguranţă naţională" şi anexa nr. VIII - Reglementări specifice personalului din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea Guvernului, ministerelor şi celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, precum şi cele aflate în coordonarea primului-ministru şi cele aflate sub controlul Parlamentului la Legea-cadru nr. 284/2010*) privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, se majorează cu 10% faţă de nivelul acordat pentru luna noiembrie 2015.

Conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 284/2010 "salariile de bază, soldele/salariile de funcţie şi indemnizaţiile lunare de încadrare se stabilesc prin înmulţirea coeficienţilor de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare cu valoarea de referinţă, rotunjindu-se din leu în leu în favoarea salariatului".

Capitolul I din Anexa VI "Familia ocupaţională de funcţii bugetare Justiţie" din Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice (abrogată prin Legea nr. 153/28.06.2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice) reglementa Coeficienţii de ierarhizare pentru judecători, procurori, magistraţi-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor.

Valoarea de referinţă sectorială de 405 RON a fost stabilită definitiv prin hotărâri judecătoreşti pentru o parte din magistraţi (exemplificativ decizia Curţii de Apel Cluj pronunţată la data de 04.07.2011 în dosarul nr. x/2008 şi decizia civilă nr. 402/02.02.2011 a Curţii de Apel Oradea; în acelaşi sens este şi punctul de vedere al Direcţiei de Contencios a CSM nr. 527/2017 însuşit de Plenul CSM în şedinţa din 17.01.2017 cu recomandarea către ordonatorii de credite, în raport de Decizia nr. 794/15.12.2016 a Curţii Constituţionale, ca în cadrul aceleiaşi categorii profesionale şi familiale ocupaţionale să nu existe o salarizare diferită, raportată la mai multe valori sectoriale, valoarea de referinţă sectorială fiind o constantă, astfel că, diferenţele de salarizare în cadrul familiei ocupaţionale "Justiţie" trebuie să rezulte exclusiv din coeficienţii de multiplicare specifici fiecărei funcţii şi grad, care se aplică valorii de referinţă sectorială maximă, aflată în plată, de 405 RON, la care se adaugă majorarea de 10% prevăzută de Legea nr. 293/2015).

Prin Decizia nr. 794/2016 a Curţii Constituţionale s-a constatat că în vederea egalizării prevăzute de art. 31 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, "nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare", care trebuie să includă şi drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile/definitive, urmează să se stabilească prin raportare la aceeaşi funcţie, grad, gradaţie, vechime în muncă şi în specialitate, aceleaşi condiţii de studii, din cadrul întregii categorii profesionale, respectiv familii ocupaţionale, indiferent de instituţie sau autoritate publică.

Având în vedere această evoluţie a legislaţiei, hotărârile judecătoreşti definitive ce se raportau la valoarea de referinţă sectorială de 405 RON încă din anul 2011, dispoziţiile Legii nr. 71/2015 care s-au raportat la aceeaşi valoare de referinţă sectorială, pentru angajaţi care aveau aceeaşi funcţie/grad/treaptă şi gradaţie începând cu data de 09.04.2015, dispoziţiile Legii nr. 293/2015 care majorau cu 10% cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiilor de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare din data de 01.12.2015, aplicabilitatea imediată a Deciziei CCR nr. 794/2016, în cauză a rezultat astfel că pârâtul Ministerul Justiţiei trebuie să emită urgent ordine legale de salarizare cu luarea în considerare a unei valori de referinţă sectorială de 405 RON, începând cu data de 09.04.2015, respectiv a unei valori de referinţă sectorială de 405 RON, majorate cu 10% începând cu data de 01.12.2015.

De asemenea, Înalta Curte constată că şi celelalte critici formulate sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect şi legal starea de fapt dedusă judecăţii, hotărârea pronunţată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispoziţiilor legale aplicabile cauzei, după cercetarea atentă a fondului şi a probatoriilor administrate.

Prin urmare, instanţa constată că susţinerile şi criticile recurenţilor sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre legală, motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., fiind nefondat.

6. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursurile, ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile declarate de recurenţii-pârâţi Ministerul Justiţiei şi Tribunalul Bucureşti, împotriva sentinţei nr. 4831 din 08 decembrie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 iunie 2020.