Retroactive application of statutory salary equalization and constitutional interpretation of maximum base allowance reference values

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea formulată, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună obligarea pârâtului la anularea ordinului nr. 332 din 27 ianuarie 2017 si emiterea unui alt ordin în sensul luării în considerare a unei valori de referinţă sectoriale de 405 RON, începând cu data de 09.04.2015 (data intrării în vigoare a Legii nr. 71/2015 şi a O.U.G. nr. 20/2016) şi pentru viitor; la repararea prejudiciului creat prin neaplicarea Legii nr. 71/2015 şi a O.U.G. nr. 20/2015, reprezentând diferenţa dintre venitul pe care l-ar fi obţinut reclamanţii potrivit acestor reglementări cu indemnizaţia calculată prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 405 RON şi venitul efectiv plătit începând cu data de 09.04.2015 de la scadenţa fiecărui venit lunar până la data plăţii efective, în funcţie de perioada în care fiecare dintre aceştia a desfăşurat această activitate şi acordarea dobânzii legale calculată de la data exigibilităţii fiecărei obligaţii lunare de plată şi până la data plăţii efective, precum şi a ratei inflaţiei la sumele cuvenite.

2. Soluţia instanţei de fond

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 4274 din 10 noiembrie 2017, a admis cererea formulată de reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a anulat ordinul atacat şi a obligat pârâtul să emită un alt ordin cu luarea în considerare a valorii de referinţă sectorială de 405 RON începând cu data de 09.04.2015 şi pentru viitor şi a obligat pârâtul să plătească reclamanţilor toate diferenţele rezultate prin raportare la valoarea de referinţă sectorială de 405 RON de la data de 09.04.2015 până la plata efectivă, actualizată cu rata inflaţiei şi cu dobânda legală aplicabilă de la scadenţa fiecărei sume până la plata efectivă.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva hotărârii instanţei de fond pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a declarat recurs.

Recursul este întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

După o amplă prezentare a situaţiei de fapt, în motivarea recursului se arată că instanţa de fond în mod greşit a admis cererea, acţiunea fiind inadmisibilă, deoarece reclamanţii nu au contestat Ordinul nr. 1702 din data de 30 iulie 2015, emis de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, potrivit cu care s-au stabilit, începând cu data de 9 aprilie 2015, indemnizaţiile majorate ale procurorilor şi personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Ministerului Public.

Drepturile salariale ale reclamanţilor au fost acordate în conformitate cu dispoziţiile legale aplicabile, prin acte administrative emise în executarea legii şi a deciziei Curţii Constituţionale.

Din aceste considerente, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 71/2015 (9 aprilie 2015), s-a creat posibilitatea ca personalul încadrat în instituţiile şi autorităţile publice, care avea un nivel al salariului de bază şi al sporurilor mai mic decât cel stabilit la nivel maxim în cadrul aceleiaşi instituţii sau autorităţi publice pentru fiecare funcţie/grad/treaptă şi gradaţie, să fie salarizat la nivelul maxim dacă îndeplineşte aceleaşi condiţii de studii (medii, superioare, postuniversitare, doctorale), de vechime şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

În acest context legislativ a fost emis Ordinul nr. 1702 din data de 30 iulie 2015, prin care s-a realizat o aliniere a indemnizaţiilor şi care nu a fost contestat de reclamanţii din prezenta cauză.

În opinia sa, prin admiterea acţiunii se încalcă principiul neretroactivităţii legii.

Cu privire la data de la care se acordă drepturilor salariale pretinse prin cererea de chemare în judecată, aceasta se raportează la Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016 a Curţii Constituţionale.

Având în vedere Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016 a Curţii Constituţionale referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. (11) - (l4) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal -bugetare, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a emis Ordinul nr. 2536 din data de 21 decembrie 2016, potrivit cu care, începând cu data de 1 august 2016, procurorii şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul parchetelor de pe lângă curţile de apel şi din parchetele din subordine au beneficiat de drepturile salariale prevăzute în anexele ordinului, trecute în dreptul fiecăruia.

Prin Ordinul nr. 304 din data de 19 ianuarie 2017 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a dispus recalcularea drepturilor salariale prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 405 RON, majorată cu 10%, potrivit Legii nr. 293/2015 privind aprobarea O.U.G. nr. 35/2015 pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte masuri în domeniul cheltuielilor publice, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe.

În temeiul ordinului anterior menţionat a fost emis Ordinul nr. 332 din data de 27 ianuarie 2017, potrivit cu care procurorii şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul parchetelor de pe lângă curţile de apel şi din parchetele din subordine li s-au stabilit drepturile salariale începând cu data de octombrie 2016.

În raport de Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016 a Curţii Constituţionale, decizie prin care s-a statuat ca nivelul maxim al salariului de baza/indemnizaţiei de încadrare trebuie să se stabilească prin raportare la întreaga categorie profesională, respectiv familie ocupaţională, indiferent de instituţie sau autoritate publică, ţinând cont de valoarea de referinţă sectorială aplicată la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi justiţie, s-a apreciat că valoarea de referinţă sectoriala trebuie să fie unică pentru întreaga familie ocupaţională justiţie.

Şi aceste drepturi salariale au fost plătite integral, retroactiv, în cursul lunii februarie 2017.

Solicitarea acordării drepturilor salariale începând cu 9 aprilie 2015 este vădit neîntemeiată, de vreme ce la acea dată nu exista un salariu la care să te raportezi, acesta fiind statuat prin Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016 a Curţii Constituţionale.

4. Soluţia instanţei de recurs

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, a dispoziţiilor legale incidente pricinii, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.

Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Din actele şi lucrările dosarului rezultă că reclamanţii au solicitat obligarea pârâtului la anularea ordinului nr. 332 din 27 ianuarie 2017 şi emiterea unui alt ordin în sensul luării în considerare a unei valori de referinţă sectoriale de 405 RON, începând cu data de 09.04.2015 (data intrării în vigoare a Legii nr. 71/2015 şi a O.U.G. nr. 20/2016) şi pentru viitor; la repararea prejudiciului creat prin neaplicarea Legii nr. 71/2015 şi a O.U.G. nr. 20/2015, reprezentând diferenţa dintre venitul pe care l-ar fi obţinut reclamanţii potrivit acestor reglementări cu indemnizaţia calculată prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 405 RON şi venitul efectiv plătit începând cu data de 09.04.2015 de la scadenţa fiecărui venit lunar până la data plăţii efective, în funcţie de perioada în care fiecare dintre aceştia a desfăşurat această activitate şi acordarea dobânzii legale calculată de la data exigibilităţii fiecărei obligaţii lunare de plată şi până la data plăţii efective, precum şi a ratei inflaţiei la sumele cuvenite.

La data de 09.04.2015 a intrat în vigoare Legea nr. 71/2015 pentru aprobarea O.U.G. nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice şi prin care s-a introdus alin. (5)/1 la art. 1 din O.U.G. nr. 83/2014, care prevede că "Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), personalul din aparatul de lucru al Parlamentului şi din celelalte instituţii şi autorităţi publice, salarizat la acelaşi nivel, precum şi personalul din cadrul Consiliului Concurenţei şi al Curţii de Conturi, inclusiv personalul prevăzut la art. 5 din aceste instituţii, care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază şi al sporurilor mai mici decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiaşi instituţii sau autorităţi publice pentru fiecare funcţie/grad/treaptă şi gradaţie, va fi salarizat la nivelul maxim dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii".

Potrivit art. 11 din Legea nr. 293/2015, prin excepţie de la prevederile art. 1 alin. (1), începând cu data de 1 decembrie 2015, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiilor de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare de care beneficiază personalul prevăzut în anexa nr. 1 - Familia ocupaţională de funcţii bugetare "Administraţie", capitolul II - Unităţile de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi proiectare din anexa nr. II - Familia ocupaţională de funcţii bugetare "Învăţământ", anexa nr. IV - Familia ocupaţională de funcţii bugetare "Cultură", anexa nr. V - Familia ocupaţională de funcţii bugetare "Diplomaţie", anexa nr. VI - Familia ocupaţională de funcţii bugetare "Justiţie", anexa nr. VII - Familia ocupaţională de funcţii bugetare "Apărare, ordine publică şi siguranţă naţională" şi anexa nr. VIII - Reglementări specifice personalului din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea Guvernului, ministerelor şi celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, precum şi cele aflate în coordonarea primului-ministru şi cele aflate sub controlul Parlamentului la Legea-cadru nr. 284/2010*) privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, se majorează cu 10% faţă de nivelul acordat pentru luna noiembrie 2015.

Conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 284/2010 "salariile de bază, soldele/salariile de funcţie şi indemnizaţiile lunare de încadrare se stabilesc prin înmulţirea coeficienţilor de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare cu valoarea de referinţă, rotunjindu-se din leu în leu în favoarea salariatului".

Prin Decizia nr. 794/2016 a Curţii Constituţionale s-a constatat că în vederea egalizării prevăzute de art. 31 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, "nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare", care trebuie să includă şi drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile/definitive, urmează să se stabilească prin raportare la aceeaşi funcţie, grad, gradaţie, vechime în muncă şi în specialitate, aceleaşi condiţii de studii, din cadrul întregii categorii profesionale, respectiv familii ocupaţionale, indiferent de instituţie sau autoritate publică.

Având în vedere această evoluţie a legislaţiei, hotărârile judecătoreşti definitive ce se raportau la valoarea de referinţă sectorială de 405 RON încă din anul 2011, dispoziţiile Legii nr. 71/2015 care s-au raportat la aceeaşi valoare de referinţă sectorială, pentru angajaţi care aveau aceeaşi funcţie/grad/treaptă şi gradaţie începând cu data de 09.04.2015, dispoziţiile Legii nr. 293/2015 care majorau cu 10% cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiilor de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare din data de 01.12.2015, aplicabilitatea imediată a Deciziei CCR nr. 794/2016, în cauză a rezultat astfel că pârâtul trebuie să emită urgent ordine de salarizare cu luarea în considerare a unei valori de referinţă sectorială de 405 RON, începând cu data de 09.04.2015, respectiv a unei valori de referinţă sectorială de 405 RON, majorate cu 10% începând cu data de 01.12.2015. Salariile de bază, soldele/salariile de funcţie şi indemnizaţiile lunare de încadrare se stabilesc prin înmulţirea coeficienţilor de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare cu valoarea de referinţă, rotunjindu-se din leu în leu în favoarea salariatului (Salariu de bază/indemnizaţia lunară = Valoarea de referinţă * coeficient de ierarhizare aferent clasei de salarizare).

Înalta Curte constată că instanţa de fond în mod corect a reţinut că solicitarea reclamanţilor nu este inadmisibilă, deoarece nu se atacă Ordinul nr. 1704/30.07.2015, ci Ordinul nr. 332/2017. De asemenea, efectul interpretativ al Deciziei CCR nr. 794/2016 care a lămurit nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare prin raportare la art. 31 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 nu intră în conflict cu principiul general al aplicării pentru viitor a deciziilor Curţii Constituţionale.

Înalta Curte constată că instanţa de fond în mod corect a dispus anularea ordinului atacat şi a obligat pârâtul să emită un alt ordin cu luarea în considerare a valorii de referinţă sectorială de 405 RON începând cu data de 09.04.2015 şi pentru viitor, obligând pârâtul să plătească reclamanţilor toate diferenţele rezultate prin raportare la valoarea de referinţă sectorială de 405 RON de la data de 09.04.2015 până la plata efectivă, actualizată cu rata inflaţiei şi cu dobânda legală aplicabilă de la scadenţa fiecărei sume pana la plata efectivă.

De asemenea, Înalta Curte constată că şi celelalte critici formulate sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect şi legal starea de fapt dedusă judecăţii, hotărârea pronunţată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispoziţiilor legale aplicabile cauzei, după cercetarea atentă a fondului şi a probatoriilor administrate.

Prin urmare, instanţa constată că susţinerile şi criticile recurentei sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre legală, motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., fiind nefondat.

5. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-pârât Ministerul Public-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, împotriva sentinţei civile nr. 4274 din 10 noiembrie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 iunie 2020.