Artificial conditions for accessing rural agricultural aid: cumulative objective and subjective elements under Regulation (EU) No. 65/2011

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1.1 Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin acţiunea înregistrată sub nr. x/2017, reclamanta A. S.R.L. a formulat, în contradictoriu cu Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Bucureşti, contestaţie împotriva Deciziei nr. 7324/21.03.2017 a A.F.I.R. Bucureşti, dată în soluţionarea contestaţiei înregistrate la O.J.F.I.R. Galaţi sub nr. x/21.02.2017 şi la C.R.F.I.R. Constanţa sub nr. x/01.03.2017, formulată împotriva Procesului Verbal de Constatare cu numărul x/26.01.2017, precum şi împotriva Procesului Verbal de Constatare nr. x/26.01.2017 prin care s-a dispus suspendarea plăţilor, respingerea C. pen. cu C. pen. x şi rezilierea contractului de finanţare x/28.04.2016.

A solicitat obligarea pârâtei la respectarea contractului, rambursarea sumei de 2.230.959 RON, precum şi plata dobânzii până în ziua plăţii. De asemenea, a solicitat ca funcţionarii care au întocmit actele administrative atacate să răspundă, în solidar, cu pârâta pentru plata dobânzii penalizatoare.

1.2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 238 din 14 noiembrie 2017 a Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal s-a admis, în parte, acţiunea formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale şi s-a dispus anularea Deciziei nr. 7324/21.03.2017 şi a procesului-verbal de constatare nr. x/26.01.2017 emise de pârâtă, fiind obligată pârâta la respectarea contractului încheiat cu reclamanta şi la plata sumei de 2.230.959 RON către reclamantă, reprezentând prima tranşă din finanţarea nerambursabilă, cu dobânda aferentă acestei sume calculate de la data încheierii procesului-verbal de constatare (26.01.2017) până la data plăţii.

S-a respins ca neîntemeiat capătul de cerere privind obligarea funcţionarilor care au întocmit actele atacate la plată, în solidar cu pârâta, a dobânzii penalizatoare.

1.3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, criticând hotărârea atacată ca nelegală, din perspectiva motivelor de casare prevăzute de art. 488 pct. 6 şi 8 C. proc. civ., pentru următoarele considerente:

O primă critică are în vedere faptul că hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material potrivit art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

În fapt, instanţa de fond nu a făcut aplicarea dispoziţiilor legale referitoare la existenţa condiţiilor artificiale, deşi Hotărârea pronunţată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în cauza C-343/12, având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Administrativen B. (Bulgaria), prin decizia din 14 septembrie 2012, primită de Curte la 26 septembrie 2012, în procedura Slancheva sila EOOD împotriva lzpalniţelen direktor na D. fond "Zemedelie" Razplashtatelna agentsia, era relevantă în acest caz, cu privire la modul de aplicare a Articolului 4(8) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011, Curtea confirmând jurisprudenţa anterioară conform căreia condiţiile care contravin obiectivelor schemei, necesită atât elemente obiective, cât şi subiective.

Raportat la cele două elemente, COMISIA EUROPEANĂ - Direcţia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a emis Nota directoare pentru Auditori nr. 22 având ca subiect Crearea de condiţii artificiale în vederea obţinerii repetate de fonduri FEADR/SAPARD/IPARD pentru proiectele de investiţii, ipoteza legală fiind aplicabilă speţei, pentru că prin procesul-verbal de constatare, se indică o serie de legături existente între beneficiarul finanţării şi alte entităţi juridice, respectiv S.C. A. S.R.L. şi S.C. E. S.R.L., S.C. DORIN S.R.L., S.C. F. S.A., S.C. G. S.R.L., legături care indică faptul că aceştia au acţionat concertat spre realizarea obiectivelor şi a scopului unei entităţi juridice unice, prin intermediul procedurii clasice pe care o aplică proprietarii/managerii entităţilor, şi care se regăseşte şi în speţa dedusă judecăţii (aceea de a crea/a folosi o companie nouă, legal independentă de prima, controlată direct sau indirect de către proprietarii/managerii beneficiarului iniţial, care să solicite sprijin pentru investiţii, în scopul ca echipamentele astfel achiziţionate, să servească, printr-un flux tehnologic, exclusiv intereselor financiare ale beneficiarului iniţial).

La verificarea prezentei finanţări, s-a avut în vedere depistarea de indicatori, care conduc la concluzia de creare a condiţiilor artificiale de obţinere a finanţării.

Elemente obiective sunt cele care contravin obiectivelor măsurii. Acestea sunt puse sub semnul întrebării dacă o companie nou creată contribuie exclusiv la operaţiunile economice ale altei companii fără a căuta să obţină un profit propriu.

Au fost, astfel, identificate următoarele elemente:

Capitolul A. Indicatori externi/fizici:

1. Birouri identice sau unele lângă altele, cu delimitări formale;

2. Utilizarea de către mai mulţi operatori economici a aceloraşi spaţii pentru echipamente, sau a unora aflate unele lângă altele, fără să existe delimitările normale între ele;

3. Mai multe firme folosesc în comun aceleaşi utilităţi (energie) şi/sau doar o companie plăteşte facturile.

Capitolul B. Indicatori de structură juridici:

1. Una dintre companiile legate (S.C. E. S.R.L.) a primit finanţare FEADR în ultimii trei ani şi are un proiect selectat pe Măsura 4.2, cu titlul: Construire unitate depozitare şi procesare cereale";

2. Aceleaşi persoane sunt acţionare ale mai multor companii cu legături de afaceri (comerciale) între ele;

3. Mai multe dintre companiile presupuse a fi legate au acelaşi consultant:

Capitolul C. Indicatori de afaceri/contabili/economici:

1. Grup de firme care desfăşoară o activitate concertată în scopul sporirii veniturilor grupului respectiv;

2. Companiile desfăşoară afaceri identice sau complementare (exemplu: una produce şi alta comercializează producţia sau procesează producţia).

De remarcat faptul că un grup de persoane au înfiinţat mai multe societăţi comerciale în vederea asigurării sau sporirii şanselor de finanţare:

1. H. - 80% în S.C. A. S.R.L (1 proiect în derulare); 95% în S.C. E. S.R.L., apoi 100% (a preluat 5% de la I.) (5 cereri de finanţare, din care 1 proiect finalizat şi unul în evaluare); 100% în S.C. G. S.R.L. (în 2013 a vândut firma lui J.) (1 proiect neselectat); 30%în S.C. F. S.R.L. (fără proiecte).

2. K. - 20% în S.C. A. S.R.L. (1 proiect în derulare); 20% în S.C. F. S.R.L. (fără proiecte).

3. I. -5% în S.C. E. S.R.L. (o cerere finanţare neselectată şi una neeligibilă) apoi s-a retras din firmă; -100%în S.C. DORIN S.R.L. (o cerere finanţare retrasă).

4. J. -100% în S.C. G. S.R.L. din 2013 când a preluat firma de la H..

O altă critică are în vedere faptul că "hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei, potrivit art. 488 pct. 6 C. proc. civ.

Instanţa de fond nu a făcut nici o apreciere cu privire la indicatorii identificaţi de pârâtă în cuprinsul titlului executoriu, limitându-se la enumerarea câtorva paragrafe din Hotărârea pronunţată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în cauza "C 434/12-Slancheva sila EOOD împotriva Izpalnitelen direktor na D. fond "Zemedelie".

Aceste elemente coroborate între ele au condus la concluzia creării condiţiilor artificiale, respectiv a indicatorilor fizici enumeraţi mai sus, a celor juridici şi a indicatorilor de afaceri/contabili/economici.

Astfel, pentru acest element, din analiza şi coroborarea indicatorilor de la punctul a) şi pe baza a diverse dovezi materiale rezultă evident că societatea nu reprezintă o microîntreprindere de sine-stătătoare, aptă să realizeze obiectivul general al măsurii 312 (elementele obiective) - acela de a promova spiritul întreprinzător prin crearea de noi locuri de muncă şi de a consolida astfel structura economică în zona rurală (art. 52 (a)(ii) R 1698/2005), ci o societate care are scopul clar de a obţine în mod artificial sprijin financiar nerambursabil, deoarece nu se poate considera că s-a consolidat structura economică în zonă, în condiţiile în care relaţiile comerciale s-au desfăşoară într-o proporţie covârşitoare între beneficiar şi entităţi ce au aceeaşi asociaţi/administratori din acelaşi grup, neexistând posibilitatea ca un eventual solicitant de finanţare nerambursabilă sau chiar un beneficiar de finanţare comunitară existent să poată încerca a concura pe acest segment de piaţă în condiţiile în care acest flux tehnologic poate fi controlat, ca şi preţuri practicate/volum activitate, de un singur grup.

Reiterăm că în aceeaşi cauză cu aplicarea recomandărilor C.J.U.E., în speţa Slancheva sila EOOD, Curtea Supremă Administrativă a Republicii Bulgaria a apreciat că se confirmă neregula care se circumscrie noţiunii de condiţii artificiale menţinând actele administrative emise de Agenţiei de Plăti - Fonduri de Stat pentru Agricultură din Bulgaria ca fiind temeinice si legale.

Astfel Curtea Supremă de Justiţie din Bulgaria motivează menţinerea actelor administrative emise de Agenţia din Bulgaria prin faptul că întrucât legăturile dintre investitori nu au fost făcute cunoscute a permis fiecăruia dintre aceştia să obţină nivelul maxim de sprijin când de fapt aceştia deţineau un proiect comun, divizat în mai multe proiecte separate mai mici, aspect care a condus la încălcarea art. 9 (3) al Reg. Nr. 29 cu privire la termenii şi condiţiile de acordare a sprijinului în cadrul măsurii Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi din Programul de Dezvoltare Rurală 2007-2013, pentru că în cazul în care întreprinderi partenere sau afiliate solicită finanţare, nivelul maxim al finanţării va fi împărţit între întreprinderile respective. Aceasta abordare se explică prin puterea economică mai mare acordată întreprinderilor care deţin resurse comune.

Pe cale de consecinţă, modalitatea în care asociaţii entităţilor juridice beneficiare au concertat la implementarea proiectelor, dovedesc pe deplin existenţa "grupului" economic, astfel că, toate afirmaţiile reclamantei din cererea de judecată au doar rolul de a distrage atenţia Instanţei de la neregula identificată şi dovedită pe deplin de subscrisa.

Elementele identificate reprezintă indicatori ("steguleţe roşii") care priviţi separat nu constituie nereguli, dar însumaţi şi priviţi în ansamblul lor au dus la concluzia unei coordonări deliberate a beneficiarilor verificaţi, precum si la existenta unor condiţii artificiale în scopul obţinerii unul ajutor financiar nerambursabil necuvenit.

O altă critică se referă la faptul că "pârâta face referire la împrejurări anterioare deciziei de finanţare, care nu pot fi considerate ca reprezentând modificări majore."

În perioada de evaluat selectare şi contractare a proiectului elementele identificate nu pot conduce la o concluzie clară privind crearea în mod artificial a condiţiilor necesare obţinerii finanţării nerambursabile, beneficiarii sunt evaluaţi în perioada de implementare, atunci când activitatea acestora va deveni cea în conformitate cu intenţia acestora şi când structurile cu atribuţii de control pot strânge mai multe dovezi care pot conduce la certitudinea că beneficiarul a creat condiţii artificiale de eligibilitate.

Atribuţiile şi activităţile desfăşurate de serviciile din cadrul A.F.I.R. sunt clar definite, şi astfel, nedepistarea neregulilor la momentul săvârşirii acestora de către beneficiar în diferitele etape procedurale de selecţie sau implementare a proiectului, nu este un motiv care să atragă exonerarea răspunderii beneficiarului faţă de autoritatea contractantă A.F.I.R., cu atât mai mult cu cât din aspectele constatate de echipa de control emitentă a procesului-verbal de constatare reies în clar neregulile rezulte din verificările ulterioare, prin raportare la art. 26 din O.U.G. nr. 66/2011. În acelaşi sens este atât legislaţia care reglementează F.E.A.D.R. cât şi clauzele contractului de finanţare [art. 14 alin. (2) din Anexa I la contract].

Sentinţa atacată este criticabilă şi cu privire la menţiunile privind nelegalitatea măsurii de suspendare a plăţilor şi a măsurii de reziliere a Contractului de finanţare. Aceasta întrucât în urma verificărilor documentare şi pe teren efectuate de experţii A.F.I.R. s-a considerat că pentru proiectul finanţat în baza Contractului de finanţare nr. x/28.04.2016 au fost create condiţii artificiale în vederea obţinerii finanţării comunitare.

În aceste condiţii sunt aplicabile prevederile art. 11 alin. 3 din Anexa I din Contractul de finanţare, astfel că A.F.I.R. are obligaţia luării tuturor măsurilor corective necesare, pe toată perioada de valabilitate a Contractului de Finanţare şi indiferent de momentul constatării neregulilor. În acelaşi sens sunt şi dispoziţiile Anexei IV "Instrucţiuni de plată pentru beneficiarii" din Contractul de finanţare, art. 2 alin. (1) şi art. 26 din O.U.G. nr. 66/2011, precum şi capitolul 2 din Ghidul Solicitantului.

Chiar dacă s-ar aduce în discuţie prevederile art. 5, alin. (3) din Regulamentul UE nr. 65/2011, pentru a se putea discuta aplicabilitatea acestui text de lege este necesară întrunirea cumulativă a celor două condiţii, respectiv eroarea autorităţii şi nedepistarea acesteia de către beneficiar în mod rezonabil. Or, în situaţia în care este dovedită clar intenţia beneficiarului de eludare a normelor legale prin crearea în mod artificial a condiţiilor de obţinere a ajutorului financiar nerambursabil, este evident că nu se pune în discuţie "eroare ce nu a fost depistată de beneficiar în mod rezonabil", ci doar nedepistarea neregulii de către Autoritate într-o anumită etapă procedurală a proiectului (în acest sens, CJUE s-a pronunţat în Cauza C-465/10 Hotărârea Ministre de l'lnterieur, de l'Outre-mer, des Collectivites territoriales et de l'lmmigration din 21 decembrie 2011, aplicând prin analogie raţionamentul din Cauza C-94/05 Hotărârea Emsland-Starke GmbH din 16 martie 2006).

În final, AFIR apreciază că nu pot fi primite concluziile instanţei de fond potrivit cărora "nu există nici o interdicţie legală ca societăţi în care au calitatea de asociat unic persoane care sunt afini să acceseze fonduri pe aceeaşi măsură", precum şi "obiectivele măsurii au fost atinse" întrucât în cuprinsul prezentului proces-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare sunt prezentaţi/detaliaţi indicatorii care au condus la concluzia că au fost create condiţii artificiale, respectiv indicatori externi/fizici, indicatori de structură/juridici şi indicatori de afacere/contabili.

1.4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinare, reclamanta A. S.R.L. a solicitat respingerea recursului formulat şi menţinerea sentinţei atacate, ca temeinică şi legală, pentru următoarele motive:

Motivele de nelegalitate invocate de către recurentă pleacă de la neînţelegerea de către aceasta a conţinutului abaterii privind crearea artificială a condiţiilor de accesare.

1. Contestând ceea ce a reţinut instanţa, şi anume că recurenta nu a dovedit cele două condiţii obligatorii pentru a exista crearea artificială a condiţiilor de accesare, adică latura subiectivă a abaterii şi cea obiectivă, recurenta pretinde că se raportează la Decizia C-434/12 în cauza Slancheva sila EOOD contra Bulgaria; or, dacă s-ar raporta la decizia amintită, s-ar putea observa că agenţia bulgărească a respins Cererea de Finanţare şi nu Cererea de Plată (pct. 2 al Hotărârii)

În ceea ce priveşte elementul obiectiv al abaterii, legăturile reclamantei erau cunoscute la data depunerii Cererii de Finanţare, nu au fost considerate un indiciu privind crearea artificială a condiţiilor de accesare, în schimb, împărţirea facturii de energie electrică de la sediul social a dovedit că societatea este una fantomă.

2. A doua critică adusă sentinţei se referă la faptul că aceasta ar conţine motive contradictorii, însă, în opinia intimatei, nu este realizat motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 6 C. proc. civ., întrucât considerentele hotărârii atacate sunt coerente, logice şi corespunzătoare soluţiei adoptate.

3. A treia critică adusă sentinţei recurate este că instanţa ar fi reţinut greşit că recurenta face referiri la motive de fapt anterioare deciziei de finanţare, care nu pot fi considerate ca fiind modificări majore ale proiectului, însă o astfel de afirmaţie e lesne de contrazis doar reiterând faptul că agenţia din Bulgaria a fost capabilă să facă acest lucru, încă înainte de avea o Notă Directoare din partea Comisiei Europene.

Agenţia invocă în sprijinul celor afirmate art. 26 al O.U.G. nr. 66/2011 însă, acesta nu justifică încălcarea principiului securităţii raporturilor juridice, fiecare perioadă a unui proiect având propriile obiective de control; lit. a) şi b) ale articolului invocat, se referă doar la perioada de monitorizare; or, în speţa de faţă, s-a "constatat" o abatere privind accesarea (adică prima etapa) în etapa în care trebuia controlată "implementa rea"(care e a doua). Abia după implementare urmează monitorizarea cu activităţile de control specifice, fiind evident că agenţia a acţionat cu rea-credinţă.

Al patrulea punct al recursului vizează faptul că instanţa a considerat nelegală măsura suspendării plăţilor dispusă prin procesul-verbal de constatare atacat însă, pe lângă faptul că normele invocate de recurentă nu privesc speţa de faţă (subscrisei nu i se impută depunerea de declaraţii false/incorecte/inexacte, nu este în insolvenţă sau incapacitate de plată, nu a încălcat termene de finalizare ale investiţiei), instanţa când constată că actele atacate sunt nelegale nu susţine că nu există temei de drept pentru rezilierea contractului.

Recurenta invocă două decizii ale C.J.U.E. care i-ar permite dreptul de reapreciere dacă o normă comunitară clară ar fi fost încălcată de un beneficiar, însă în speţa de faţă nu a fost încălcată nicio normă comunitară; şi, mai mult, Decizia din cauza C-465/10 se referă la situaţia în care o autoritate contractantă a acordat utilizarea unei infrastructuri realizate din fonduri europene unei societăţi, în mod discreţionar, fără să parcurgă o procedură competitivă, adică o licitaţie, neavând, aşadar, nicio legătură cu speţa de faţă.

II. Procedura de soluţionare a recursului

Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal, precum şi măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal.

Faţă de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) şi art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispoziţiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. şi dispoziţiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, prin rezoluţia din 20 noiembrie 2018 s-a fixat termen de judecată la data de 29 mai 2020.

III. Soluţia instanţei de recurs

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

În fapt, între pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale şi reclamanta A. S.R.L. a fost încheiat contractul de finanţare nr. x din data de 28.04.2016, prin care pârâta s-a angajat să acorde reclamantei o finanţare nerambursabilă de maxim 2.230.169,13 RON (echivalentul a 492.964,00 Euro).

Reclamanta a implementat proiectul, iar la data de 03.10.2016 a depus dosarul cererii de plată tranşa 1 finală, care a fost declarată conformă în aceeaşi zi însă, ulterior, s-a verificat eligibilitatea dosarului cererii de plata şi prin procesul-verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creanţelor bugetare nr. x din 26.01.2017 privind proiectul "Achiziţii de maşini, utilaje şi echipamente agricole la S.C. A. SRL", s-a concluzionat că există suspiciunea de creare de condiţii artificiale pentru obţinerea finanţării, astfel că s-a propus suspendarea plăţii şi rezilierea contractului de finanţare.

Din procesul-verbal de constatare rezultă că verificarea s-a realizat în baza procedurii de evaluare submăsura 4.1 - versiunea 02, la baza concluziei de suspiciune de creare de condiţii artificiale pentru obţinerea finanţării au stat următoarele aspecte:

Sediul social al A. S.R.L. este în comuna Rediu nr. 140, camera 1, într-o clădire care a aparţinut fostului C.A.P. din comună, în aceeaşi clădire, dar în încăperi diferit numerotate, mai au sediul social încă trei societăţi şi anume: E. S.R.L. (proprietara imobilului conform actului adiţional x/16.04.2015 încheiat cu Electrica Furnizare S.A.), cu asociat unic H., F. S.R.L. cu asociaţi H. cu o cotă de participare de 80% şi K. cu o cotă de participare de 20% şi G. S.R.L. - asociat J..

Pe de altă parte, E. S.R.L. refacturează consum de energie electrică către reclamantă, care are punct de lucru autorizat în localitatea Rediu nr. 720 A, iar E. S.R.L. are punct de lucru autorizat în localitatea Rediu nr. 723, locaţii vecine cu spaţiu de folosinţă comun, nedelimitat. La adresa din Rediu nr. 723 are punct de lucru autorizat şi DORIN S.R.L., reprezentată de d-nul I., soţul numitei H.; astfel că, potrivit Ghidului de prevenire a neregulilor - Crearea de condiţii artificiale în accesarea fondurilor acordate prin PNDR-2014-2020, cele prezentate mai sus se încadrează la:

Cap. A Indicatori externi/fizici astfel:

1. birouri identice sau unele lângă altele, cu delimitări formale;

2. utilizarea de către mai mulţi operatori economici a aceloraşi spaţii pentru echipamente, sau a unora aflate unele lângă altele, fără să existe delimitările normale între ele;

3. mai multe firme folosesc în comun aceleaşi utilităţi (energie) şi/sau doar o companie plăteşte facturile.

La verificarea în S.P.C.D.R. au fost identificate pentru E. S.R.L. următoarele proiecte:

a) Cerere finanţare x - "Modernizare fermă prin achiziţie de maşini si utilaje agricole, echipamente de irigat, unitate procesare echipament de selectat, tratat, ambalat sămânţa şi mijloace specializate de transport cereale, în localitatea Rediu, judeţ Galaţi" - proiect declarat eligibil dar fără finanţare;

b) Cerere finanţare x - "Construire unitate de depozitare şi procesare cereale" - proiect declarat neeligibil motivat de faptul că solicitantul nu a declarat statului întreprinderii (autonomă, parteneră sau legată) în sensul că H., acţionar majoritar, este acţionar unic şi la G. S.R.L.;

c) Cerere finanţare x - "Modernizare fermă prin achiziţia de maşini, utilaje si echipamente agricole" - declarat eligibil, derulat şi finalizat.

Reprezentantul legal al A. S.R.L. - H. este asociat unic şi la E. S.R.L., F. S.R.L., care au coduri C.A.E.N. complementare activităţii desfăşurate de A. S.R.L.;

Cap. B Indicatori de structură/juridici:

1. Una dintre companiile legate (E. S.R.L.) a primit finanţare F.E.A.D.R. în ultimii trei ani şi are un proiect selectat pe Măsura 4.2, cu titlul: Construire unitate depozitate şi procesare cereale;

2. Aceleaşi persoane sunt acţionare ale mai multor companii cu legături de afaceri (comerciale) între ele;

Conform fişei de magazie prezentată la informaţii suplimentare se constată că întreaga producţie de grâu (100%) a anului 2016 a fost valorificată prin DORIN S.R.L., care a devenit membru al Patronatului român din Industria de Morărit, Panificaţie şi L. din luna decembrie 2015, luna selectării cererii de finanţare depusă de A. S.R.L.

Despre autonomia funcţională nu poate fi vorba atât timp cât în extrasele de cont ataşate la Dosarul Cererii de Plată sunt evidenţiate fluxuri intrări - ieşiri de numerar între societăţile aparţinând membrilor M. şi bunurile, în speţă utilajele deţinute, sunt în acelaşi spaţiu incintă, fără delimitări clare.

Împotriva procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/26.01.2017, reclamanta a formulat contestaţie administrativă, care a fost respinsă ca neîntemeiată prin Decizia nr. 7324/21.03.2017 emisă de pârâtă.

Analizând, aşadar, dacă procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/26.01.2017 şi Decizia nr. 7324/21.03.2017 sunt legale, instanţa a verificat dacă există abaterea de creare în mod artificial a condiţiilor de accesare a fondurilor nerambursabile, sens în care au fost indicate ca temei legal al emiterii procesului-verbal nr. x/26.01.2017 dispoziţiile art. 4 alin. (8) din Regulamentului C.E. nr. 65/2011.

În analiza motivelor de nelegalitate invocate de către reclamantă, prin care aceasta susţine că în mod nelegal prin actele contestate s-a reţinut abaterea respectivă, se impune a se avea în vedere semnificaţia noţiunii de "condiţii artificiale".

Din analiza textului legal citat şi având în vedere interpretarea dată de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene prevederilor art. 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011, prin Hotărârea din 12 septembrie 2013, pronunţată în cauza nr. C 434/12 se reţine că pentru a constata abaterea reţinută de pârâtă prin procesul-verbal în discuţie, trebuie dovedite cumulativ elementul obiectiv - constând în crearea unor condiţii artificiale pentru obţinerea plaţilor, cu consecinţa ca finalitatea urmărită de schema de ajutor să nu poată fi atinsă, precum şi elementul subiectiv - constând în urmărirea de către candidatul la acordarea unei astfel de plaţi, a obţinerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor. Mai exact, prin Hotărârea din 12 septembrie 2013, pronunţată în cauza nr. C 434/12 - Slancheva sila EOOD împotriva Izpalnitelen direktor na D. fond "Zemedelie" Razplashtatelna agentsia, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a dat următoarea interpretare prevederilor art. 4 alin. (8) din Regulamentul 65/2011:

"1) Articolul 4 alin. (8) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că condiţiile de punere în aplicare a acestuia necesită prezenţa unui element obiectiv şi a unui element subiectiv.

Potrivit primului dintre aceste elemente, este de competenţa instanţei de trimitere să aprecieze împrejurările obiective ale speţei care permit să se concluzioneze că finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) nu poate fi atinsă.

Potrivit celui de al doilea element, este de competenţa instanţei de trimitere să aprecieze elementele de probă obiective care permit să se concluzioneze că, prin crearea în mod artificial a condiţiilor necesare pentru a beneficia de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul FEADR, candidatul la acordarea unei astfel de plăţi a urmărit în exclusivitate să obţină un avantaj care contravine obiectivelor schemei menţionate. In această privinţă, instanţa de trimitere se poate baza nu numai pe elemente precum legăturile juridice, economice şi/sau personale dintre persoanele implicate în proiecte de investiţii similare, ci şi pe indicii care dovedesc existenţa unei coordonări deliberate între aceste persoane.

2) Articolul 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că se opune ca o cerere de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) să fie respinsă pentru simplul motiv că un proiect de investiţii, care candidează la acordarea unui ajutor din această schemă, nu are autonomie funcţională sau că există o legătură juridică între candidaţii la acordarea unui astfel de ajutor, fără ca celelalte elemente obiective din speţă să fi fost luate în considerare."

În cauză, în raport de elementele de fapt menţionate de pârâtă în actele contestate, s-a apreciat că nu sunt îndeplinite cele două condiţii obligatorii pentru a se concluziona că reclamanta a creat în mod artificial condiţiile necesare pentru a obţine plăţile, în scopul obţinerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor.

Faptul că asociatul unic al societăţii reclamante este asociat şi la alte societăţi care au sediul în aceeaşi clădire, precum şi celelalte elemente evidenţiate în procesul-verbal contestat, reprezintă aspecte care erau cunoscute autorităţii pârâte anterior aprobării cererii de finanţare, astfel că nu se poate concluziona că au fost create condiţii artificiale de accesare. O asemenea concluzie poate fi susţinută doar în măsura în care se demonstrează că obiectivele generale ale măsurii de sprijin nu au fost atinse, respectiv că intenţia cu care s-a acţionat a fost aceea de a obţine un avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor.

Întrucât Dorin S.R.L. nu are proiecte de investiţii cofinanţate din fondurile structurale şi desfăşoară preponderent activităţi de procesare, e evident că nu poate fi beneficiarul real al proiectului, faptul că reclamanta a încheiat un contract de furnizare cereale cu această societate nu contravine niciunei dispoziţii legale, e perfect justificabil economic şi nu transformă pe Dorin S.R.L. în beneficiarul real, societatea fiind un simplu client.

Reclamanta şi N. S.R.L. au reziliat, de comun acord, contractul încheiat în data de 31.07.2015, încheierea unui alt contract de furnizare cu un alt procesator fiind obligatorie pentru asigurarea viabilităţii economico-financiare a întreprinderii.

Astfel cum arată şi reclamanta, nu exista nicio interdicţie legală ca societăţi în care au calitate de asociat unic persoane care sunt afini să acceseze fonduri pe aceeaşi măsură.

Din înscrisurile depuse la dosar rezultă că societatea reclamantă menţine în funcţie investiţia realizată, a creat locuri de muncă în mediul rural, nu a modificat proiectul, iar utilajele achiziţionate au fost folosite conform scopului declarat în cererea de finanţare.

De asemenea, faptul că societăţile menţionate în procesul-verbal de constatare îşi desfăşoară activitatea pe acelaşi segment de piaţă nu poate fi considerat un element de natură a demonstra crearea de condiţii artificiale în scopul de a beneficia de plata ajutoarelor. Aceasta întrucât nu există o interdicţie legală ca întreprinderi care au sediul în aceeaşi localitate să beneficieze de ajutor financiar nerambursabil, după cum este firesc ca beneficiarii serviciilor acestora să fie în primul rând persoane din aceeaşi zonă teritorială.

Au fost avute în vedere şi prevederile art. 72 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005, la care face referire art. 29 din Regulamentul (CE) nr. 65/2011; or, în cauză aspectele enumerate de pârâtă nu au vizat modificări intervenite după data deciziei de finanţare, pârâta susţinând că au fost create artificial condiţiile de finanţare, face însă referire la împrejurări anterioare deciziei de finanţare care nu pot fi considerate ca reprezentând modificări majore ale investiţiei în sensul art. 72 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005.

În raport de toate aceste aspecte s-a reţinut că măsura suspendării plăţilor şi a rezilierii contractului sunt nelegale, astfel că, în temeiul dispoziţiilor art. 18 din Legea nr. 554/2004, s-a admis cererea formulată de reclamantă şi s-a dispus anularea Deciziei nr. 7324/21.03.2017 a A.F.I.R., dată în soluţionarea contestaţiei şi a procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/26.01.2017; şi, întrucât măsura rezilierii este nelegală, pârâta are obligaţia continuării contractului asumat, astfel că acest capăt de cerere din acţiunea reclamantei a fost admis.

Pe de altă parte, s-a reţinut că la data de 03.10.2016 reclamanta a depus cererea de plată tranşa 1 finală, în valoare de 2.230.959 RON, care a fost declarată conformă în aceeaşi zi şi a fost declarată neconformă în urma încheierii procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/26.01.2017, astfel că, urmare a anulării acestuia, pârâta are obligaţia plăţii tranşei 1, sens în care s-a dispus prin hotărâre.

Totodată s-a reţinut că din culpa sa, pârâta nu a achitat reclamantei tranşa 1 încă de la data declarării drept conformă a cererii de plată (03.10.2016) şi a cauzat astfel un prejudiciu reclamantei, constând în faptul că reclamanta nu a putut folosi suma de bani ce i se cuvenea şi pentru repararea integrală a acestui prejudiciu, pârâta datorează dobânzi, de la data declarării ca neeligibilă a cererii prin procesul-verbal, urmând a fi admis şi acest capăt de cerere.

Reclamanta a solicitat şi ca funcţionarii care au întocmit actele administrative atacate să răspundă în solidar cu pârâta pentru plata dobânzii penalizatoare; însă, cu privire la această cerere, instanţa a apreciat-o ca neîntemeiată, pentru că, deşi potrivit art. 16 din Legea nr. 554/2004 acţiunea se poate formula şi împotriva persoanei care a contribuit la elaborarea sau încheierea actului, dacă se solicită şi plata unor despăgubiri, în cauza de faţă, reclamanta nu a solicitat ca funcţionarii care au întocmit actele administrative atacate să răspundă în solidar cu pârâta pentru plata tranşei 1 din finanţare, acesta fiind prejudiciul principal creat. Prin urmare, funcţionarii nu pot răspunde doar pentru dobânda aferentă tranşei 1, mai ales că nu ei aveau obligaţia plăţii tranşei şi nu li se poate reţine, personal, vreo vinovăţie privind neplata acestei tranşe.

2. Analiza motivelor de casare

În cuprinsul cererii de recurs, pârâta A.F.I.R. a invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., în raport de care, Înalta Curte reţine că următoarele:

Potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., hotărârea va cuprinde: ..."motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor".

Astfel, în raport de dispoziţiile precitate, instanţa are obligaţia să arate, în concret, în raport de probele dosarului, situaţia de fapt pe care o reţine în cauză şi să demonstreze aplicarea regulii de drept incidente.

Or, în aceste condiţii, este de observat că, hotărârea instanţei de fond cuprinde motivele pe care se sprijină, starea de fapt şi textele de lege incidente în cauză, reprezentând, aşadar, o motivare în fapt şi în drept a sentinţei, instanţa de recurs putând exercita, cu privire la aceste argumente, controlul judiciar. De altfel, "considerentele hotărârii judecătoreşti trebuie să răspundă comandamentelor logicii, să fie clare, concise, ferme, lipsite de contradicţii, bazate pe probe incontestabile, coroborate între ele şi menite a impune o concluzie, elemente de natură a fundamenta puterea de convingere şi a exclude arbitrariul" (I. Leş, Noul C. proc. civ., vol. I, 2011, p. 548).

Şi, nu în ultimul rând, după cum rezultă din Avizul nr. x/2008 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni, privind calitatea hotărârilor judecătoreşti, motivarea trebuie să răspundă pretenţiilor părţilor, adică diferitelor capete de acuzare şi mijloace de apărare, această garanţie fiind esenţială întrucât permite justiţiabilului să se asigure că pretenţiile sale au fost examinate, şi deci, că judecătorul a ţinut cont de ele. În ceea ce priveşte motivaţia, aceasta nu trebuie neapărat să fie lungă, trebuind să fie găsit un echilibru just între formularea scurtă şi buna înţelegere a hotărârii.

Pe de altă parte, această obligaţie a instanţelor judecătoreşti de a-şi motiva hotărârile nu trebuie înţeleasă ca necesitând un răspuns la fiecare argument invocat în sprijinul unui mijloc de apărare ridicat. În acest sens, jurisprudenţa CEDO (paragraful 29 din Cauza Boldea/României - 15.02.2007 şi paragraful 61 din Cauza Van den Hurk/Olandei - 19.04.1994) a statuat că întinderea motivării depinde de diversitatea mijloacelor pe care o parte le poate ridica în instanţă, precum şi de prevederile legale, de obiceiuri, de principiile doctrinare şi de practicile diferite privind prezentarea şi redactarea sentinţelor şi hotărârilor în diferite state.

Mai exact, pentru a răspunde cerinţelor procesului echitabil, motivarea ar trebui să evidenţieze că judecătorul a examinat cu adevărat chestiunile esenţiale ce i-au fost prezentate (paragraful 29 din Cauza Boldea/României - 15.02.2007 şi paragraful 60 din Cauza Van den Hurk/Olandei - 19.04.1994), fiind necesară examinarea chestiunilor de fapt şi de drept aflate la baza controversei, lucru care s-a întâmplat în prezenta cauză, judecătorul nefiind limitat la preluarea stării de fapt şi a argumentelor cuprinse în actul de sesizare.

Or, în prezenta cauză, instanţa de fond a indicat ce reprezintă, în opinia sa indicii temeinice, respectiv argumentele care au stat la baza raţionamentului său logico-juridic concretizat în dispozitivul sentinţei, astfel că nu se poate susţine, cu suficient temei, că hotărârea atacată în prezenta cauză ar fi nemotivată, sau că, prin prisma considerentelor sale, nu ar fi posibilă exercitarea controlului judiciar prin intermediul căii de atac a recursului.

În ceea ce priveşte celălalt motiv de nelegalitate al hotărârii atacate, prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele: În esenţă, criticile recurentei pârâte vizează reţinerea de către instanţa de fond, în mod greşit, a faptului că în speţă nu sunt îndeplinite cele două condiţii obligatorii care conduc la concluzia că au fost create, în mod artificial condiţii necesare pentru a obţine plăţile.

Neregulile reclamante de recurentă vizează conduita intimatului-reclamant în încheierea şi derularea Contractului de finanţare, constând în încălcarea prevederilor art. 4 alin. (8) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011 şi ale art. 72 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005, care interzic efectuarea de plăţi către beneficiarii în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condiţiile necesare pentru a obţine aceste plăţi, în scopul obţinerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor.

Prin Hotărârea pronunţată la data de 12 septembrie 2013, în cauza C-434/2012, invocată atât de către prima instanţă, cât şi de părţile în proces, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a stabilit că art. 4 alin. (8) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că, aceste condiţii de punere în aplicare a textului de lege, necesită prezenţa unui element obiectiv şi a unui element subiectiv.

Potrivit elementului obiectiv, este necesar să se identifice împrejurările obiective ale speţei, care permit să se concluzioneze că finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) nu poate fi atinsă, iar elementul subiectiv vizează crearea în mod artificial a condiţiilor necesare pentru obţinerea finanţării, în scopul obţinerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei menţionate.

În această privinţă, concluzia se bazează nu numai pe elemente precum legăturile juridice, economice şi/sau personale dintre persoanele implicate în proiecte de investiţii similare, ci şi pe indicii care dovedesc existenţa unei coordonări deliberate între aceste persoane. Revine, aşadar, instanţei naţionale să observe dacă din împrejurările obiective ale speţei, se poate concluziona că finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul FEADR nu poate fi atinsă, şi că, potrivit celui de-al doilea element, există indicii care dovedesc existenţa unei coordonări deliberate între persoanele în cauză, alături de legăturile juridice, economice şi/sau personale dintre persoanele implicate.

În cauză, având în vedere aspectele reţinute în Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x din 26 ianuarie 2017, coroborate cu documentele existente în dosarul administrativ, au fost identificate elemente comune între entităţile juridice care derulează relaţii comerciale, elemente care, privite izolat, nu ar oferi temei suficient pentru constatarea neregulii, însă analizate în succesiunea lor şi corelate între ele, conduc la concluzia că beneficiarul finanţării nu este o micro-întreprindere de sine-stătătoare, aptă să realizeze obiectivele Submăsurii 4.1 - Investiţii în exploataţiile agricole din cadrul PNDR 2014-2020.

Având în vedere aspectele reţinute în Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x din 26 ianuarie 2017, coroborate cu documentele existente în dosarul administrativ, au fost identificate elemente comune între entităţile juridice care derulează relaţii comerciale, elemente care, privite izolat, nu ar oferi temei suficient pentru constatarea neregulii, însă analizate în succesiunea lor şi corelate între ele, conduc la concluzia că beneficiarul finanţării nu este o societate de sine-stătătoare, aptă să realizeze obiectivele Submăsurii 4.1, respectiv Investiţii în exploataţiile agricole din cadrul PNDR 2014-2020.

În ceea ce priveşte elementul obiectiv, care alături de cel subiectiv probează existenţa condiţiilor artificiale în vederea obţinerii ajutorului financiar nerambursabil, Înalta Curte apreciază că se impune analiza indicatorilor relativi la circumstanţele avute în vedere de C.J.U.E. la pronunţarea Hotărârii din 12 septembrie 2013, în cauza C-434/2012:

a. indicatorii externi/fizici.

În raport de datele concrete ale speţei, la data efectuării controlului pe teren, s-a constatat că sediul social al reclamantei este în com. Rediu nr. 140 cam. 1, într-o clădire a fostului C.A.P. în care au sediul social încă 3 societăţi, în încăperi diferite, după cum urmează: cam. 3 - E. S.R.L. (proprietara imobilului conform actului adiţional x/16.04.2015 încheiat cu Electrica Furnizare S.A.), cu asociat unic H., F. S.R.L. cu asociaţi H. cu o cotă de participare de 80% şi K. cu o cotă de participare de 20% şi cam. 2 - G. S.R.L. - asociat J. (până în anul 2013 asociatul unic a fost H.).

Pe de altă parte, E. S.R.L. refacturează consum de energie electrică către reclamantă, care are punct de lucru autorizat în localitatea Rediu nr. 720 A, iar E. S.R.L. are punct de lucru autorizat în localitatea Rediu nr. 723, locaţii vecine cu spaţiu de folosinţă comun, nedelimitat. La adresa din Rediu nr. 723 are punct de lucru autorizat şi DORIN S.R.L., reprezentată de I., soţul numitei H..

Rezultă, aşadar, că în cauză, indicatorii externi/fizici, sunt reprezentaţi de următoarele împrejurări:

- societăţile, aparent independente din punct de vedere legal, deţin birouri identice sau unele lângă altele, cu delimitări formale;

- societăţile folosesc în comun aceleaşi utilităţi şi/sau doar o companie plăteşte utilităţile;

- reprezentantul legal al reclamantei - H. - este asociat unic şi la E. S.R.L., care are coduri CAEN complementare activităţilor desfăşurate de către reclamantă.

b) indicatori de structură/juridici.

Pentru E. S.R.L, au fost identificate 3 proiecte: "Modernizare fermă prin achiziţie de maşini şi utilaje agricole. Echipamente de irigat, unitate procesare echipament de selectat, tratat, ambalat sămânţa şi mijloace specializate de transport cereale, în localitatea Rediu, judeţ Galaţi" -declarat eligibil dar fără finanţare, cerere finanţare x; "Construire unitate de depozitare şi procesare cereale" - declarat neeligibil întrucât solicitantul nu a declarat statutul legal al întreprinderii (autonomă, parteneră sau legată), H. fiind la acea dată acţionar majoritar şi acţionar unic la G. S.R.L., cerere finanţare x; "Modernizare fermă vegetală prin achiziţia de maşini, utilaje şi echipamente agricole" - declarat eligibil, derulat şi finanţat, cerere finanţare x.

Şi, în fine, cu referire la aceeaşi indicatori de structură/juridici, s-a reţinut de către organele de control că reprezentantul legal al reclamantei - H. - este asociat unic la E. S.R.L., F. S.R.L., care au coduri CAEN complementare activităţii reclamantei.

Rezultă, aşadar, că în cauză, indicatorii de structură/juridici, sunt reprezentaţi de următoarele împrejurări:

- una dintre companiile legate (E. S.R.L.) a primit finanţare FEADR în ultimii trei ani şi are un proiect selectat - "Construire unitate de depozitare şi procesare cereale" - pe Măsura 4.2;

- aceleaşi persoane sunt acţionare ale mai multor companii cu legături de afaceri (comerciale) între ele.

c) indicatori de afaceri/contabili.

S-a reţinut, de asemenea, că pentru anul 2016, întreaga producţie de grâu a fost valorificată prin DORIN S.R.L., care din decembrie 2015 a devenit membru al Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi L., data selectării cererii de finanţare a reclamantei.

Rezultă, aşadar, că în cauză, indicatorii de structură/juridici, sunt reprezentaţi de următoarele împrejurări:

- grup de firme care desfăşoară o activitate concertată în scopul sporirii veniturilor grupului respectiv;

- companiile desfăşoară afaceri identice sau complementare (una produce şi alta comercializează producţia sau procesează producţia).

În aceste condiţii, contrar celor reţinute de prima instanţă, Înalta Curte apreciază că indicatorii enumeraţi de recurenta-pârâtă în conţinutul procesului-verbal de constatare a neregulilor, contribuie la analiza globală a modului în care proiectul a fost implementat de către beneficiar, şi denotă, printr-o analiză simultană, conduita entităţii care a beneficiat de sprijin comunitar, întrucât nu este suficient ca beneficiarul unui proiect să îndeplinească doar elementul obiectiv (finalitatea proiectului).

În acest sens, Comisia Europeană, prin Direcţia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, a emis Nota directoare pentru auditori nr. 22 din 10 octombrie 2013, având ca subiect crearea de condiţii artificiale în vederea obţinerii repetate de fonduri FEADR/SAPARD/IPARD pentru proiectele de investiţii, notă în cuprinsul căreia a nominalizat existenţa unor indicatori, care dacă nu sunt îndepliniţi, conduc la dovedirea creării de condiţii artificiale.

În acord cu susţinerile recurentei-pârâte, deşi indicatorii enumeraţi, priviţi separat, nu reprezintă nereguli; analizaţi în ansamblul lor, indică nerespectarea, pe toată durata de valabilitate a contractului de finanţare, a obiectivelor finanţate, aceste elemente conducând la concluzia unei coordonări deliberate a beneficiarilor, fiind dovedite indiciile existenţei unor condiţii artificiale în scopul obţinerii unui ajutor financiar necuvenit.

Pe de altă parte, nu de puţine ori, în perioada de implementare a proiectelor, elementele identificate nu pot conduce la o concluzie clară privind crearea în mod artificial a condiţiilor necesare obţinerii ajutorului financiar nerambursabil, ci reprezintă doar indicii ce trebuie urmărite ulterior. În aceste cazuri, beneficiarii respectivi vor fi evaluaţi în perioada ex-post, când activitatea acestora poate deveni relevantă pentru a clarifica şi a stabili intenţia de a crea condiţii de eligibilitate sau de selecţie în mod artificial, în acea perioadă putând fi probată ca justificată concluzia că beneficiarii respectivi au creat condiţii artificiale.

În acest sens s-a pronunţat şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, statuând că "verificarea formală a îndeplinirii condiţiilor de accesare a finanţării nerambursabile acordată unei pensiuni, la momentul încheierii contractului, nu împiedică autoritatea - Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale) - să verifice menţinerea acestor condiţii şi a scopului măsurii pe toată durata de derulare a contractului de finanţare, inclusiv din perspectiva celor declarate iniţial, care coroborate cu activitatea ulterioară, pot conduce la concluzia existenţei unei nereguli. În concluzie, stabilirea că la momentul încheierii contractului au fost create condiţii artificiale pentru accesarea finanţării poate fi efectuată şi ulterior acestui moment, cu atât mai mult cu cât existenţa condiţiilor artificiale se verifică atât în raport de conduita recurentei-reclamante la momentul încheierii contractului cât şi în raport de activitatea sa ulterioară." (Decizia nr. 620 din data de 19 februarie 2018 pronunţată de secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie).

În ceea ce priveşte elementul subiectiv, circumscris intenţiei de a obţine un avantaj rezultat din reglementarea Uniunii, prin crearea în mod artificial a condiţiilor necesare pentru obţinerea plăţilor, Înalta Curte reţine că prin prisma scopului urmărit de reclamantă, aceasta a prefigurat iniţial şi, ulterior, a fost materializată această intenţie frauduloasă, prin obţinerea finanţării.

Pe de altă parte, în contextul arătat, nu se poate reţine că s-a consolidat structura economică în zona rurală, având în vedere că relaţiile comerciale s-au desfăşurat între reclamantă şi societăţi care au aceeaşi asociaţi/administratori, la care se adaugă alte societăţi din acelaşi grup - E. S.R.L., F. S.R.L. şi G. S.R.L. - acelaşi obiect de activitate, fapt ce face imposibilă concurarea pe acest segment de piaţă a unui eventual solicitant de finanţare nerambursabilă sau a unui beneficiar de finanţare comunitară, în condiţiile în care, acest flux tehnologic poate fi controlat, sub aspectul preţurilor practicate şi al volumului de activitate, de către un singur grup de entităţi.

Concluzionând cu privire la aspectele analizate, întrucât sunt întemeiate constatările recurentei pârâte, în sensul săvârşirii de către intimatul-reclamant a unor nereguli în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, se reţine că sunt legale actele administrative contestate.

3. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Faţă de aceste considerente, fiind realizat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în temeiul prevederilor art. 496 alin. (1) teza I C. proc. civ., coroborate cu cele ale art. 20 din Legea nr. 554/2004, recursul formulat în cauză va fi admis, iar hotărârea atacată va fi casată şi, rejudecând cauza, contestaţia reclamantei va fi respinsă, urmând a fi menţinute, ca legal şi temeinice, Decizia nr. 7324/21.03.2017 şi Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/26.01.2017.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenta - pârâtă AGENŢIA PENTRU FINANŢAREA INVESTIŢIILOR RURALE împotriva sentinţei nr. 238/2017 din 14 noiembrie 2017, a Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi, rejudecând: respinge contestaţia formulată de reclamanta A. S.R.L., şi menţine Decizia nr. 7324/21.03.2017 şi procesul-verbal de constatare nr. x/26.01.2017, emise de pârâtă.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 11 iunie 2020.