Incompatibility of vice-mayor and school board membership under public integrity law

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Tribunalul Bucureşti, secţia a II - a de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a solicitat anularea raportului de evaluare nr. x/01.03.2017 întocmit de Agenţia Naţională de Integritate.

Prin sentinţa civilă nr. 5682 din data de 05.10.2017, pronunţată de către Tribunalul Bucureşti, secţia a II a de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2017, a fost admisă excepţia necompetenţei materiale şi s-a declinat competenţa soluţionării cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 681 din 16 februarie 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a respins cererea formulată de către reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile a formulat recurs reclamantul.

Recurentul reclamant a susţinut că instanţa de fond a aplicat greşit normele de drept material, interpretând greşit dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 176/2010, invocând cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

A arătat recurentul că din înscrisurile depuse la dosarul cauzei nu se poate reţine că recurentul-reclamant s-ar fi aflat într-un conflict de interese prin cumularea celor două funcţii, respectiv de viceprimar al comunei Unirea şi de membru al Consiliului de Administraţie al Şcolii Gimnaziale Unirea, cu atât mai mult cu cât nu există decizii de natură financiar-economică pe care recurentul să le fi adoptat în calitate de membru al consiliului de administraţie .

A mai susţinut recurentul că, deşi a fost membru în Consiliul de Administraţie al Şcolii Gimnazial Unirea, în fapt nu a exercitat niciodată această funcţie, întrucât nu a semnat niciunul din cele 27 de procese-verbale de şedinţă ale Consiliului, astfel încât se exclude posibilitatea să se fi aflat în starea de incompatibilitate reţinută în Raportul ANI.

Totodată, a susţinut că, atâta vreme cât dispoziţiile art. 4 din Ordinul 4619/2014 pentru aprobarea Metodologiei Cadru de organizare şi funcţionare a Consiliului de Administraţie din Unităţile de Învăţământ prevăd că primarul poate fi membru în Consiliul de Administraţie al unei şcoli, este dovedit că starea de incompatibilate invocată de intimată în raportul de evaluare nu există.

În concluzie, a susţinut că disp. art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 nu sunt aplicabile în cauză, astfel încât nu există stare de incompatibilitate în cazul în care o persoană deţine simultan funcţia de viceprimar şi pe cea de membru în Consiliul de administraţie al unei şcoli.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata-pârâtă a formulat întâmpinare, solicitând în esenţă respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei atacate ca temeinică şi legală.

II. Soluţia instanţei de recurs

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Examinând hotărârea atacată în raport de criticile invocate de recurent în motivele de recurs, Înalta Curte constată că recursul este nefondat şi îl va respinge pentru următoarele considerente:

Instanţa de fond a aplicat corect dispoziţiile legale situaţiei de fapt reţinută în prezenta cauză.

În raportul de evaluare contestat nr. x, pârâta a constatat că reclamantul a încălcat dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea 176/2010, deoarece a deţinut simultan în perioada 22.06.2012-30.06.2014 funcţiile de viceprimar al comunei Unirea, judeţ Dolj, şi cea de membru în Consiliul de Administraţie al Şcolii Gimnaziale Unirea, judeţ Dolj. În raport se arată că, urmare a înregistrării unei sesizări formulate de o persoană fizică, ANI a declanşat evaluarea respectării de către reclamant a regimului juridic al incompatibilităţilor pentru perioada 2012-2016 şi 2016-2020. Prin adresa nr. 33082/G/ll/04.08.2016, reclamantul a fost informat în legătură cu declanşarea activităţii de evaluare a respectării regimului juridic al incompatibilităţilor.

Cu adresa nr. 819/G/ll/11.01.2017, reclamantul a fost informat cu privire la identificarea unor elemente care au generat apariţia situaţiei de incompatibilitate prevăzută de art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, ca urmare a deţinerii simultane a funcţiei de viceprimar şi a celei de membru în Consiliul de administraţie al Şcolii Gimnaziale Unirea, fiind invitat la sediul Agenţiei pentru a prezenta un punct de vedere, probe, date şi orice informaţii pe care le consideră necesare. Reclamantul a transmis un punct de vedere cu privire la aspectele semnalate, arătând că din dispoziţia primarului a fost desemnat membru în consiliu, ulterior mergându-se pe continuitate.

La data de 01.03.2017, pârâta a emis raportul de evaluare nr. 7385/G/ll/2017, în cuprinsul căruia a reţinut starea de incompatibilitate a reclamantului, prin deţinerea simultană, în perioada în perioada 22.06.2012-30.06.2014, a funcţiei de viceprimar al comunei Unirea, judeţ Dolj, şi a celei de membru în Consiliul de administraţie al Şcolii Gimnaziale Unirea, incompatibilitate prevăzută de dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. d).) din Legea nr. 161/2003, cu modificările şi completările ulterioare. Acest raport a fost comunicat reclamantului conform legii.

Reclamantul, în calitate de viceprimar al comunei Unirea judeţ Dolj, se circumscrie categoriei de persoane vizată de art. 1 alin. (1) pct. 30 din Legea 176/2010.

Calitatea de membru în Consiliul de Administraţie al al Şcolii Gimnaziale Unirea rezultă din Decizia nr. 1820/23.08.2012 şi Decizia nr. 1152/26.08.2013 emise de ISJ Dolj.

Recurentul nu a negat deţinerea simultană a celor două funcţii indicate în raport, însă a învederat că nu a semnat niciun proces-verbal al şedinţelor consiliului de administraţie, iar din poziţia de membru al acestui organism nu a existat deloc un conflict de interese. Aceste critici sunt nefondate.

Dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 prevăd existenţa unei incompatibilităţi prin deţinerea simultană a unor funcţii/calităţi de cel în cauză.

Potrivit dispoziţiilor art. 96 alin. (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 (în vigoare în perioada supusă evaluării, până la data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 49/26 iunie 2014, respectiv data de 03.07.2014), "unităţile de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică sunt conduse de consiliile de administraţie, de directori şi de directori adjuncţi, după caz. În exercitarea atribuţiilor ce le revin, consiliile de administraţie şi directorii conlucrează cu consiliul profesoral, cu comitetul de părinţi şi cu autorităţile administraţiei publice locale".

Potrivit dispoziţiilor art. 96 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011:

"în unităţile de învăţământ de stat consiliul de administraţie este organ de conducere şi este constituit din 7,9 şi 13 membri, astfel: a) în cazul unităţilor de învăţământ de nivel gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de administraţie este format din 7 membri, cu următoarea componenţă: 3 cadre didactice, inclusiv directorul; 2 reprezentanţi ai părinţilor; un reprezentant al primarului, un reprezentant al consiliului local. Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător şi pentru învăţământul preşcolar şi primar; b) în cazul în care consiliul de administraţie este format din 9 membri, dintre aceştia 4 sunt cadre didactice, un reprezentant al primarului, 2 reprezentanţi ai consiliului local şi 2 reprezentanţi ai părinţilor.

Potrivit dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, "funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu (...) d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes naţional sau local, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile publice".

Din analiza prevederilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, coroborate cu cele ale art. 96 din Legea nr. 1/2011, rezultă că cele două funcţii/calităţi deţinute simultan în perioada 22.06.2012-30.06.2014 de către reclamantul A. sunt incompatibile.

Este eronată interpretarea dată de recurent dispoziţiilor art. 4 din Ordinul nr. 4619/2014 pentru aprobarea Metodologiei Cadru de organizare şi funcţionare a Consiliului de Administraţie din Unităţile de Învăţământ, în sensul că are posibilitatea chiar primarul de a face parte din consiliul de administraţie, justificându-se cu atât mai mult posibilitatea pentru viceprimar de a fi membru,.

Prin susţinerile recurentului privind dispoziţiile Ordinului nr. 4619/2014 se omite, practic, incidenţa dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003.

Voinţa legiuitorului a fost ca în consiliul de administraţie al şcolii să fie un reprezentant al primarului, iar nu primarul sau viceprimarul însuşi, tocmai pentru că aceştia erau incompatibili în temeiul art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003. Dacă voinţa legiuitorului era în sensul de a modifica cadrul incompatibilităţilor care viza funcţia de primar/viceprimar, proceda la o abrogare expresă a acestor dispoziţii (art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003), care prevăd explicit şi fără a da curs unor interpretări existenţa unei astfel de incompatibilităţi.

Din interpretarea sistematică a prevederilor legale incidente, Înalta Curte constată că deţinerea simultană a calităţii de membru în consiliul de administraţie al unei unităţi de învăţământ şcolar (în cauză în Consiliul de administraţie al Şcolii Gimnaziale Unirea, jud. Dolj) şi funcţia de viceprimar al comunei Unirea, jud. Dolj, generează o situaţie de incompatibilitate. Voinţa legiuitorului, prin Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, a fost tocmai aceea de a implementa un cadru legislativ instituit cu reglementări precise, clare şi fără echivoc pentru stabilirea incompatibilităţilor.

Apreciind asupra soluţiei date de instanţa de fond, Înalta Curte constată că prima instanţă a interpretat corect dispoziţiile Legii nr. 161/2003, prevederi care reglementează regimul specific al incompatibilităţilor, astfel încât hotărârea pronunţată este legală, neexistând motive care să atragă admiterea recursului.

Faţă de aceste considerente, Înalta Curte constată că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre legală şi temeinică.

2. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 681 din 16 februarie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 28 mai 2020.