Military pensioner's indemnity claim quashed; pension fund prevails on binding non-retroactivity interpretation

Asupra recursurilor de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată iniţial pe rolul Tribunalului Bucureşti sub nr. x/2016 reclamantul A. a chemat în judecată pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale, solicitând anularea deciziei nr. 18233/05.01.2016, suspendarea executării actului administrativ până la soluţionarea definitivă a cauzei şi obligarea pârâtei la repararea pagubei cauzate prin repunerea în drepturile avute anterior emiterii deciziei, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acţiunii sale, reclamantul arată că a dobândit calitatea de membru al Uniunii de Creaţie Interpretativă a Muzicienilor din România.

În considerarea prevederilor Legii nr. 8/2006, având în vedere şi calitatea sa de pensionar, reclamantul a beneficiat de indemnizaţia prevăzută de Legea nr. 8/2006, drept stabilit prin decizia nr. 18233/2012.

Prin decizia 18233/05.01.2016 s-a dispus încetarea plăţii indemnizaţiei acordate în baza deciziei nr. 18233/2012, motivul emiterii acestei decizii fiind acela că reclamantului i-a încetat calitatea de pensionar al sistemului public de pensii, dobândind calitatea de pensionar al sistemului pensiilor militare de stat.

Prin sentinţa civilă nr. 3026/09.05.2016 Tribunalul Bucureşti a declinat competenta de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

2. Hotărârea pronunţată de instanţa de fond.

Prin sentinţa nr. 2516 din 07 septembrie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal s-a admis în parte cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Apărării Naţionale.

S-a dispus anularea deciziei nr. 18233/05.01.2016 emisă de pârâtă şi a fost obligată pârâta să achite reclamatului despăgubiri echivalente cu indemnizaţia stabilită prin decizia nr. 18233/2012, începând cu data de 01.01.2016.

A fost respinsă cererea de suspendare a executării deciziei nr. 18233/05.01.2016.

A fost obligată pârâta la 50 RON cheltuieli de judecată către reclamant.

3. Cererea de recurs.

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs pârâta Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Apărării Naţionale.

Prin recursul declarat s-a solicitat în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 din C. proc. civ. casarea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de fond.

Subsumat cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ. s-a invocat încălcarea de către prima instanţă a regulilor de procedură ca căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii, întrucât au fost nesocotite dispoziţiile art. 425 alin. (1) lit c din C. proc. civ. care stabileşte că in considerentele hotărârii se arată motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se motivele pentru care s-au admis şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor.

S-a arătat că hotărârea atacată nu satisface cerinţa textului de lege.

In ceea ce priveşte motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., s-a arătat că instanţa a făcut o greşită aplicare a dispoziţiilor art. 91 din Legea nr. 8/2006, legea civilă neavând putere retroactivă, iar dreptul pensionarilor din sistemul de pensii militare de stat de a beneficia de indemnizaţia prevăzută de Legea nr. 8/2006 se naşte doar de la modificarea acesteia prin Legea nr. 83/2016.

Au fost invocate considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 332 din 23 martie 2010, apreciindu-se că până la acest moment, al intervenţiei legiuitorului, Legea nr. 8/2006 instituia pentru pensionarii membrii ai uniunilor de creatori legal constituite de utilitate publică o indemizaţie lunară, însă doar pentru pensionarii din sistemul public de stat şi nu şi pentru cei din sistemul de pensii militare.

Prin notele scrise depuse in şedinţa publică din data de 9 aprilie 2019 s-a invocat decizia nr. 10 din 19 februarie 2018 pronunţată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

4. Apărările intimaţilor.

Intimatul - reclamant nu a depus întâmpinare.

5. Procedura în faţa instanţei de recurs

Potrivit Hotărârii Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act că procedura de filtrare a recursului este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ, în raport de modificarea Legii nr. 554/2004, în cauză s-a acordat termen la data de 9 aprilie 2019.

6. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursurilor.

Analizând motivele de recurs formulate de pârâtă, Înalta Curte le apreciază întemeiate în limitele şi pentru motivele in continuare arătate:

In fapt, reclamantul a dobândit calitatea de membru al Uniunii de Creaţie Interpretativă a Muzicienilor din România.

În considerarea prevederilor Legii nr. 8/2006, având în vedere şi calitatea sa de pensionar, reclamantul a beneficiat de indemnizaţia prevăzută de Legea nr. 8/2006, drept stabilit prin decizia nr. 18233/2012.

Prin decizia 18233/05.01.2016 s-a dispus încetarea plăţii indemnizaţiei acordate în baza deciziei nr. 18233/2012, motivul emiterii acestei decizii fiind acela că reclamantului i-a încetat calitatea de pensionar al sistemului public de pensii, dobândind calitatea de pensionar al sistemului pensiilor militare de stat.

In drept Legea nr. 8/2006 privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, republicată, prevede la art. 1 - Prezenta lege reglementează dreptul la o indemnizaţie lunară în beneficiul pensionarilor sistemului public de pensii, care sunt membri ai uniunilor de creatori legal constituite, recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică".

La data de 01.01.2016, a intrat în vigoare Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, care prevede, în cuprinsul art. 109 alin. (1) şi art. 110 alin. (1), că pensiile militarilor, poliţiştilor, funcţionarilor publici cu statut special recalculate în baza Legii nr. 119/2010, revizuite în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările şi completările ulterioare, stabilite în baza Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi pensiile stabilite în baza Legii nr. 80/1995, cu modificările şi completările ulterioare, devin pensii militare de stat şi se recalculează potrivit legii.

La data de 29.04.2016 a fost adoptată Legea nr. 83/2016 pentru completarea Legii nr. 8/2006 privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 341 din 4 mai 2016, care a intrat în vigoare la data de 07.05.2016 şi prin care au fost introduse următoarele modificări şi completări ale Legii nr. 8/2006 cu relevanţă pentru chestiunea de drept supusă dezlegării:

După articolul 9 se introduce un nou articol, articolul 91, cu următorul cuprins:

"Art. 91 Dispoziţiile prezentei legi se aplică în mod corespunzător şi pensionarilor sistemului pensiilor militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale, indiferent de data înscrierii la pensie, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege.

Instanţa de fond a reţinut că şi anterior adoptării acestei legi reclamantul era îndreptăţit la plata indemnizaţiei prevăzute de art. 1 din Legea nr. 8/2006, pensia militară de stat făcând parte din sistemul public de pensii, esenţială nefiind problema contributivităţii ci faptul că şi aceste pensii sunt suportate din bugetul de stat, opozabilă noţiunii de sistem public de pensii fiind numai pensia privată facultativă, ce nu face parte din sfera de interes a Legii nr. 8/2006.

Instanţa de recurs reţine însă că problema de drept care face obiectul prezentei cauze a fost dezlegată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 10 din 19 februarie 2018 prin care s-a statuat că dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006 privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, republicată, se interpretează în sensul că în categoria pensionarilor sistemului public de pensii (în accepţiunea acestei prevederi legale) nu intră şi pensionarii sistemului pensiilor militare de stat (Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare).

Raportat la soluţia menţionată şi dispoziţiile art. 521 alin. (3) din C. proc. civ., Înalta Curte constată că interpretarea dată de prima instanţă dispoziţiilor art. 1 şi art. 91 din Legea nr. 8/2006 este rezultatul unei greşite aplicări a legii, fiind întemeiat motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Astfel, in considerentele deciziei menţionate s-a reţinut expres că prevederile art. 91 din Legea nr. 8/2006, introduse prin Legea nr. 83/2016, nu pot constitui temei legal pentru recunoaşterea retroactivă a drepturilor, fiind deplin aplicabil principiul constituţional al neretroactivităţii legii, deoarece norma modificatoare nu face parte din categoriile care constituie excepţia, respectiv nu intră în sfera legii penale sau contravenţionale mai favorabile (paragraful 74).

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a constatat că in România există două sisteme de pensii, respectiv sistemul public de pensii şi sistemul pensiilor de serviciu (ocupaţionale) cum este cea de care se bucură militarii, iar Legea nr. Legea nr. 8/2006 a avut in vedere doar pensionarii sistemului public de pensii.

Or, tocmai această interpretare a fundamentat soluţia primei instanţe, sentinţa urmând a fi reformată in sensul respingerii acţiunii, constatându-se că decizia nr. 18233/05.01.2016 este temeinică şi legală.

In cea ce priveşte motivul de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., Înalta Curte, fiind datoare potrivit dispoziţiilor art. 22 alin. (4) din C. proc. civ., a da o calificare juridică corectă solicitărilor părţilor, constată că, în drept, motivele, de casare vizând nerespectarea exigenţelor dispoziţiilor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., se încadrează in punctul 6 al art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.

Din această perspectivă însă, recursul este nefondat, considerentele explicând în mod convingător soluţia pronunţată în dispozitiv, prin argumente de fapt şi de drept care demonstrează că judecătorul fondului a analizat în mod adecvat situaţia de fapt şi susţinerile părţilor, trecându-le prin filtrul propriei sale aprecieri.

Reţine Înalta Curte că cerinţa motivării adecvate a unei hotărâri judecătoreşti nu trebuie confundată cu obligaţia de a răspunde tuturor argumentelor prezentate de părţi în vederea susţinerii temeiurilor de fapt şi de drept pe care se întemeiază solicitările părţilor litigante, fiind suficient ca aceste argumente să fie tratate grupat, în analiza aspectelor relevante care fundamentează poziţia procesuală a părţilor.

Prin urmare, Înalta Curte reţine caracterul nefondat al recursului în privinţa criticilor întemeiate pe motivul de casare reglementat de art. 488 pct. 6 din C. proc. civ.

7. Temeiul juridic şi soluţia instanţei de recurs.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va admite recursul, va casa sentinţa atacată şi va respinge acţiunea ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenta-pârâtă Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale împotriva sentinţei civile nr. 2516 din 07 septembrie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa atacată şi rejudecând, respinge acţiunea ca nefondată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 9 aprilie 2019.