Exclusive jurisdiction for public enterprises assimilated to authorities in water management authorization disputes

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul acţiunii şi hotărârea primei instanţe sesizate

Prin acţiunea înregistrată înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti la data de 21.12.2018 sub nr. x/2018 reclamanta Societatea de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica S.A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa anularea în parte a autorizaţiei de gospodărire a apelor nr. 107 din 18.04.2018.

Prin sentinţa nr. 2722 din data de 15 aprilie 2019 Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta Societatea de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale "Hidroelectrica" S.A. în contradictoriu cu pârâta Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa în favoarea Tribunalului Cluj şi a dispus trimiterea dosarului la această instanţă.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, calitatea reclamantei de persoană juridică de drept privat asimilată unei autorităţi publice, rezultată din interpretarea art. 1 din H.G. nr. 365/1998, art. 1, 2 şi 21 din H.G. nr. 627/2000, precum şi sediul pârâtei din judeţul Cluj.

2. Hotărârea celei de-a doua instanţe

Prin sentinţa nr. 2147 din data de 16 octombrie 2019 Tribunalul Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia necompetenţei sale materiale, a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii formulate de reclamanta Societatea de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale "Hidroelectrica" S.A. în contradictoriu cu pârâta Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa în favoarea Tribunalului Bucureşti, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus sesizarea I.C.C.J. pentru soluţionarea conflictului.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a apreciat că reclamanta nu este instituţie publică, ci o persoană juridică de drept privat şi nu poate fi asimilată unei instituţii publice, întrucât are buget propriu, acţionariatul societăţii este format din Statul român 80% şi Fondul Proprietatea 20%, fiind o companie de stat cu capital majoritar, care nu este însă autorizată să presteze un serviciu public, câtă vreme toate lacurile de acumulare pe care le gestionează societatea sunt administrate în temeiul unui contract de concesiune.

3. Considerentele Înaltei Curţi asupra regulatorului de competenţă

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2, 134 şi 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii:

Prin acţiunea dedusă judecăţii reclamanta Societatea de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale "Hidroelectrica" S.A. a supus controlului de legalitate exercitat de instanţa de contencios administrativ autorizaţia de gospodărire a apelor nr. 107 din 18.04.2018 emisă de pârâta Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa.

Instanţele aflate în conflict s-au declarat necompetente din punct de vedere teritorial să soluţioneze prezenta cauză şi au apreciat diferit asupra calităţii părţilor şi incidenţei dispoziţiilor art. 10 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004.

Conform textului de lege menţionat "reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului."

Coroborând actele normative succesive care reglementează activitatea Societatea de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale "Hidroelectrica" S.A. (H.G. nr. 365/1998 şi H.G. nr. 627/2000) cu structura acţionariatului (capitalul social al Hidroelectrica S.A. este detinut de Statul Român prin Ministerul Energiei în proportie de 80,0561% şi de "Fondul Proprietatea" S.A. în proportie de 19,9439%), Înalta Curte constată că reclamanta este o întreprindere publică în sensul prevederilor art. 2 pct. 2 din O.U.G. nr. 109/2011 ("2. întreprinderi publice: a) regii autonome înfiinţate de stat sau de o unitate administrativ-teritorială; b) companii şi societăţi naţionale, societăţi la care statul sau o unitate administrativ-teritorială este acţionar unic, majoritar sau la care deţine controlul; c) societăţi la care una sau mai multe întreprinderi publice prevăzute la lit. a) şi b) deţin o participaţie majoritară sau o participaţie care le asigură controlul.") şi este asimilată noţiunii de autoritate publică conform accepţiunii date de art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004.

Cum dispoziţiile art. 10 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004 reglementează o competenţă teritorială exclusivă a instanţei de la sediul pârâtului, în ipoteza în care reclamantul este autoritate publică sau asimilată acesteia, având în vedere şi sediul pârâtei Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa din Cluj Napoca, jud, Cluj, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta Societatea de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale "Hidroelectrica" S.A. în contradictoriu cu pârâta Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa, în favoarea Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 martie 2020