Eligibility of young farmer for rural development grant: Interpretation of cumulative versus daily working hours requirement and evidence of effective farm management under Measure 112.

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată la data de 11.11.2015, pe rolul Curţii de Apel Craiova, sub nr. de dosar x/2015, reclamanta PFA A., a chemat în judecată pe pârâta MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE, în temeiul dispoziţiilor art. 51 din O.U.G. nr. 66/2011 L. 532/2004 modificată, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce va pronunţa să dispună anularea "Procesului-verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creanţelor bugetare" privind proiectul - Creşterea veniturilor in exploataţia agricola A., B. comuna Crasna judeţul Gorj cod x, - proces-verbal înregistrat sub numărul x/02.06.2015 la A.F.I.R., cât şi a deciziei numărul 22591/2306.2015 prin care s-a respins contestaţia administrativa.

Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 286/2016 pronunţată în data de 17.06.2016, Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea formulată de reclamanta PFA A., în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE, având ca obiect contestaţie act administrativ fiscal, anulând procesul-verbal x/02.06.2015 şi decizia nr. x/23.06.2015 emise de AFIR.

Cererea de recurs

Împotriva sentinţei nr. 286/2016 din data de 17.06.2016 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal recurenta-pârâtă AGENŢIA PENTRU FINANŢAREA INVESTIŢIILOR RURALE (prin reorganizarea fostei Agenţii de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit) a formulat recurs, invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

În susţinerea recursului recurenta a menţionat în esenţă că motivarea Curţii de Apel Craiova ignoră atât situaţia de fapt constatată în cazul beneficiarului A., dar şi legislaţia incidentă în cauză, care nu poate fi ignorată nici de către beneficiarul fondurilor nerambursabile şi nici de către instanţa de judecată, motivat de faptul că AFIR a dat dovadă de formalism în constatările făcute.

Încă de la început, susţine recurenta că reglementările legale în materie, respectiv dispoziţiile O.U.G. nr. 66/2011 nu prevăd sancţiunea nulităţii absolute a titlului executoriu în cazul constatării unor erori referitoare la temeiul de drept invocat în cuprinsul Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare, beneficiarul având obligaţia de a cunoaşte şi de a respecta prevederile legale, iar nu de a le ignora, creând astfel o aparenţă de legalitate, în scopul accesării de fonduri nerambursabile, acesta fiind selectat în detrimentul altor potenţiali beneficiari.

O primă critică pe care recurenta o aduce sentinţei civile atacate are în vedere faptul că instanţa de fond ignoră situaţia de fapt cuprinzând neregulile constatate în cazul beneficiarului PFA A., motivând hotărârea astfel " pretinsele nereguli reţinute de pârâtă în cuprinsul actelor administrative contestate reflectă o abordare pur speculativă a aspectelor de fapt şi o manieră extrem de formalistă de interpretare a clauzelor contractuale".

Susţine recurenta sub acest aspect că, în urma vizitei pe teren domna A., în calitate de tânăr fermier, nu era la locul de implementare a proiectului, iar domnul C. avea procura juridică nr- 2309/05.12.2011, autentificată la Biroul Notarului Public D., fiind împuternicit de către doamna A. să o reprezinte " în vederea implementării unui proiect 112" şi corelând cele expuse de petent, respectiv " în spatele exploataţiei PFA A. se află unchiul ei C.", Direcţia Control şi Antifraudă a întreprins verificări suplimentare referitoare la documentele depuse la cererea de finanţare, în vederea verificării veridicităţii documentelor depuse de beneficiarul A. la cererea de finanţare cu referire la respectarea condiţiilor minime obligatorii pentru acordarea sprijinului, respectiv faptul că " este membru al unei familii de fermier şi a lucrat mai mult de 50% din timpul său de lucru în cadrul fermei (nu neapărat în ferma familiei) cu cel puţin 12 luni înaintea instalării sale pe cont propriu".

Aceste verificări s-au concretizat în emiterea unei Adrese către Inspecţia Muncii, solicitându-se acestei instituţii informaţii referitoare la contractul de muncă aferent doamnei A., pentru perioada 01.06.2010 -01.04.2015.

În data de 05.05.2015 Direcţia Control şi Antifraudă primeşte răspunsul din partea Inspecţiei Muncii, în care se menţionează că doamna A. figurează cu contract individual de muncă x/24.06.2011 încheiat cu S.C. E. - Entitate Bucureşti CUI x, data început 24.06.2011, durată nedeterminată, 2 ore/zi, funcţia de ucenic, data încetării 30.09.2011 conform prevederilor art. 55 lit. b) din Codul Muncii.

Având în vedere că doamna A., cu domiciliul în Bucureşti, str. x a lucrat în perioada 24.06.2011 - 30.09.2011 la firma S.C. E. - ENTITATE din Bucureşti cu 2 ore/zi, echipa de verificare a considerat că cele expuse în declaraţia anexată de beneficiarul A. la cererea de finanţare sunt nereale, în sensul că nu putea în acelaşi timp să lucreze în Bucureşti şi ulterior să se deplaseze în localitatea Crasna din judeţul Gorj pentru a lucra la familia de fermier F. (mai mult de 50 % din timpul său de lucru în cadrul fermei cu cel puţin 12 luni înaintea instalării sale pe cont propriu.)

Astfel, echipa de verificare a considerat că nu a fost îndeplinită cerinţa minimă obligatorie în vederea accesării ajutorului nerambursabil în valoare de 40 000 Euro, declaraţia dată de beneficiarul proiectului cum că a " lucrat mai mult de 50 % din timpul său de lucru în cadrul fermei (nu neapărat în ferma familiei) cu cel puţin 12 luni înaintea instalării sale pe cont propriu" nu concordă cu realitatea, aceasta reprezentând o neregulă.

Având în vedere aceste aspecte de fapt, AFIR a reţinut în sarcina beneficiarului următoarele nereguli:

- nu a fost îndeplinită cerinţa minimă obligatorie în vederea accesării ajutorului nerambursabil în valoare de 40.000 Euro, declaraţia dată de beneficiarul proiectului cum că a " lucrat mai mult de 50 % din timpul său de lucru în cadrul fermei (nu neapărat în ferma familiei) cu cel puţin 12 luni înaintea instalării sale pe cont propriu", nu concordă cu realitatea, aceasta reprezentând o neregulă;

- doamna A. nu a demonstrat faptul că administrează şi coordonează activitatea în cadrul fermei în calitate de conducător (şef) de exploataţie.

A doua critică pe care o aduce recurenta sentinţei civile atacate are în vedere faptul că instanţa de fond, în mod greşit, a apreciat că " subscrisa nu are la bază probe solide cu privire la lipsa de coordonare şi administrare a reclamantei în calitate de conducător de exploataţie, ci este rezultatul unei interpretări superficiale a unor aspecte de fapt.

Sub acest aspect recurenta invocă cuprinsul Procurii autentificate prin încheierea nr. 2309/05.12.2011 emisă de Biroul Notarial Publix D. din care reiese că A. împuterniceşte pe domnul C. să o reprezinte la SAPARD, în vederea implementării unui proiect 112", proiect pe care recurenta îl apreciază a fi de natură a înlătura aprecierile instanţei de fond potrivit cărora " este eronată presupunerea echipei de control în sensul că mandatul a fost dat pentru administrarea şi coordonarea activităţii în cadrul fermei".

Apreciază recurenta că însăşi noţiunea de " implementare" înseamnă a pune în practică, a pune în funcţiunea de către însuşi beneficiarul proiectului, beneficiar care a fost selectat pentru finanţare în detrimentul altor solicitanţi de fonduri nerambursabile, tocmai prin luarea în considerare a calităţilor şi condiţiilor îndeplinite în persoana beneficiarului, semnificaţie eludată de instanţa de fond.

În fapt, consideră recurenta că aspectele de fapt şi înscrisurile prezentate în cadrul verificărilor demonstrează că activităţile şi operaţiunile realizate în cadrul fermei reprezintă operaţiuni tehnice, punctuale care nu demonstrează exercitarea efectivă a prerogativelor pe care le implică funcţiile de administrare şi coordonare.

În plus, mandatarea unchiului intimatei, respectiv a domnului C., prin procura notarială nr. 2309/05.12.2011, în vederea implementării unui proiect pe Măsura 112" indică faptul că beneficiara a avut intenţia încă de la începutul implementării proiectului să delege funcţia de administrare şi coordonare a activităţilor în cadrul proiectului către o altă persoană".

Acest aspect contravine scopului şi obiectivelor Măsurii 112 - Instalarea tinerilor fermieri, conform cărora Măsura în cauză îşi propune să sprijine şi să încurajeze instalarea efectivă în mediul rural, în cadrul fermelor, a persoanelor cu vârsta sub 40 de ani, pentru a realiza efectiv activităţi agricole şi a fi conducători (şefi de exploataţie). Or, în condiţiile în care funcţiile de administrare şi coordonare a activităţilor sunt delegate către alte persoane (fie acestea şi membrii de familie ai beneficiarului), este evident că, prin astfel de metode se eludează scopul esenţial pentru care a fost acordată finanţarea, respectiv ca activităţile în cadrul proiectelor Măsurii 112 - Instalarea tinerilor fermieri, să fie realizate în mod real şi efectiv de persoanele care au vocaţia pentru acordarea finanţării (tineri fermieri cu vârsta sub 40 de ani).

A treia critică adusă de recurentă sentinţei civile atacate are în vedere faptul că instanţa de fond, în mod greşit a apreciat că " cerinţa impusă de Ghidul solicitantului se referă la timpul cumulat de lucru al beneficiarului cu cel puţin 12 luni înaintea instalării pe cont propriu şi nu la timpul zilnic de lucru".

Consideră recurenta că interpretarea instanţei de fond în sensul de mai sus contravine dispoziţiilor Ghidului solicitantului, care prevăd că " Condiţiile minime obligatorii pentru acordarea sprijinului:

Pentru a putea primi sprijin în cadrul Măsurii 112, solicitantul sprijinului trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

- are vârsta sub 40 de ani şi se instalează pentru prima dată în exploataţia agricolă ca şi conducător (şef) al acesteia;

- deţine sa se angajează să dobândească competenţe şi calificări profesionale în raport cu activitatea pe care urmează să o desfăşoare;

- prezintă un Plan de afaceri pentru dezvoltarea activităţilor agricole din cadrul exploataţiei agricole;

- este membru al unei familii de fermier şi a lucrat mai mult de 50 % din timpul său de lucru în cadrul fermei (nu neapărat în ferma familiei) cu cel puţin 12 luni înaintea instalării sale pe cont propriu

Susţine astfel recurenta că, în condiţiile în care timpul normal de lucru este de 8 ore/zi, potrivit dispoziţiilor art. 112 Codul Muncii, iar timpul lucrat de căre beneficiar înainte de instalare, respectiv în exploataţia condusă de domnul F. din judeţul Gorj, conform declaraţiilor depuse la dosarul Cererii de finanţare, a fost de 4 ore/zi, autoritatea a concluzionat că timpul de 4 ore/zi nu reprezintă peste 50% din timpul de lucru al unei zile.

Astfel, prin stabilirea unei condiţii stricte în ceea ce priveşte timpul de lucru desfăşurat de solicitant, timp care trebuit să depăşească procentul de 50 %, deci nu doar 4 ore care reprezintă doar 50 %, s-a dorit implicarea tânărului fermier în proiectul asumat prin care şi-a propus creşterea veniturilor exploataţiilor conduse de acesta ca şef de exploataţie şi încurajarea de a realiza investiţii.

Faptul că intimata - reclamantă domiciliază în Bucureşti, este angajata unei societăţi comerciale în baza unui contract cu normă întreagă înregistrat la Inspecţia Muncii şi a mandatat printr-o procură notarială o altă persoană care să îl reprezinte cu puteri depline în calitatea sa de titular de proiect, demonstrează că acesta şi-a delegat de fapt funcţia de administare şi coordonare a activităţilor în cadrul proiectului către o altă persoană, fiind imposibil să desfăşoare personal aceste activităţi.

Susţine în continuare recurenta că aspectele reţinute şi învederate de instanţa de fond contravin scopului Măsurii 112 - Instalarea tinerilor fermieri, conform cărora Măsura în cauză îşi propune să sprijine şi să încurajeze instalarea în mediul rural, în cadrul fermelor, a persoanelor cu vârsta sub 40 de ani, pentru a realiza efectiv activităţi agricole şi a fi conducători (şefi de exploataţie)" creşterea numărului de tineri agricultori care încep pentru prima oară o activitate agricolă ca şefi de exploataţii şi încurajarea tinerilor fermieri de a realiza investiţii".

Din Declaraţia pe propria răspundere a beneficiarei, depusă la data depunerii cererii de finanţarem ăn care a afirmat că a lucrat în cadrul fermei 4 ore pe zi anterior instalării pe cont propriu în cadrul fermei, rezultă că nu este respectat criteriul de eligibilitate în cauză, întrucât 4 ore pe zi reprezintă doar 50 % din timpul de lucru, iar nu peste 50 % din timpul de lucru, aşa cum s-a stabilit prin prevederile legale asumate de beneficiară.

Apreciază astfel recurenta că, reţinerea instanţei de fond potrivit căreia " cerinţa impusă de ghidul solicitantului se referă la timpul cumulat de lucru al beneficiarului cu cel puţin 12 luni înaintea instalării pe cont propriu şi nu la timpul zilnic de lucru" este neîntemeiată, întrucât prevederile din Ghidul solicitantului Măsura 112 sunt clare şi ele exclud în mod categoric noţiunea de cumul de timp.

De altfel, consideră recurenta - pârâtă că netemeinice şi nerealiste sunt şi aprecierile instanţei de fond potrivit cărora " activitatea agricolă are caracter sezonier, iar apicultura nu implică activităţi zilnice" în contextul în care potrivit Capitolului IV Schimbări de management şi pregătire profesională solicitată din Planul de afaceri al intimatei - reclamante se precizează că " Obţinerea de producţii mari de produse apicole în cadrul stupinei depinde şi de felul cum sunt îngrijite familiile de albine în timpul primăverii. Problema de bază într-o stupină este de a obţine familii puternice şi sănătoase. Familia de albine trebuie să aibă puiet care să înlocuiască pierderile zilnice de albine lucrătoare".

Susţine recurenta - pârâtă că situaţia reţinută în procesul-verbal de constatare reprezintă o dovadă clară a unei nereguli comise în mod intenţionat care a afectat întregul contract de finanţare, respectiv că nu a fost îndeplinită cerinţa minimă obligatorie în vederea accesării ajutorului nerambursabil în valoare de 40 000 Euro, declaraţia dată de beneficiara proiectului, cum că a " lucrat mai mult de 50 % din timpul său de lucru în cadrul fermei (nu neapărat în ferma familiei) cu cel puţin 12 luni înaintea instalării sale pe cont propriu" nu concordă cu realitatea, aceasta reprezentând o neregulă.

În concluzie, recurenta solicită admiterea recursului, astfel cum a fost formulat, reţinerea cauzei spre rejudecare, casarea sentinţei recurate, în sensul respingerii acţiunii formulate de intimata - reclamantă, ca fiind neîntemeiată.

Apărările formulate în cauză

Împotriva recursului promovat de recurenta - pârâtă a formulat întâmpinare intimata - reclamantă PFA A., în cadrul căreia a invocat excepţia nulităţii recursului, apreciind că motivele de recurs invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. recurenta neindicând în concret normele de drept material care ar fi fost încălcate sau în ce sens instanţa de fond ar fi încălcat sau aplicat greşit normele de drept material, limitându-se a relua starea de fapt expusă prin actele administrative contestate.

Pe fondul recursului, intimata solicită respingerea acestuia, ca fiind neîntemeiat; soluţia pronunţată de instanţa de fond fiind legală.

Procedura de soluţionare a recursului

Având în vedere Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că, procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal, a fost fixat termen pentru soluţionarea recursului de faţă.

Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului, potrivit prevederilor art. 496-499 din C. proc. civ.

Înalta Curte, înainte de a păşi la examinarea legalităţii soluţiei dată de instanţa de fond, prin prisma criticilor formulate în recurs, se impune ca, raportat la dispoziţiile art. 248 C. proc. civ., a verifica mai întâi excepţia nulităţii recursului, invocată prin întâmpinare de intimata-reclamantă PFA A.

Astfel, analizând motivele de recurs formulate de recurentă, Înalta Curte apreciază că argumentele prezentate de aceasta se circumscriu motivelor de casare invocate în susţinerea recursului formulat, respectiv în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., astfel că excepţia nulităţii recursului, invocată de intimată, pe considerentul că motivele de casare nu se încadrează în prevederile art. 488 din C. proc. civ., nu poate fi primită de Înalta Curte, urmând a fi respinsă, ca neîntemeiată.

Pe fondul recursului, examinând hotărârea atacată în raport cu criticile formulate şi cadrul normativ aplicabil, cu luarea în considerare şi a observaţiilor prezentate prin întâmpinarea depusă în cauză, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că instanţa de fond a dat o interpretare corectă dispoziţiilor legale aplicabile cauzei, motiv pentru care hotărârea atacată va fi menţinută ca legală şi, pe cale de consecinţă, recursul formulat va fi respins ca nefondat, pentru considerentele ce urmează:

Analizând actele şi lucrările dosarului Înalta Curte constată că, între Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (actualmente AFIR), în calitate de autoritate contractantă, şi A. - Persoană Fizică Autorizată, în calitate de beneficiar, a fost încheiat Contractul de finanţare nr. x din data de 03.08.2012, având ca obiect acordarea finanţării nerambursabile pentru implementarea proiectului " Creşterea veniturilor în exploataţia agricolă A., judeţul Gorj".

În baza contractului Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit s-a angajat să acorde "un sprijin financiar nerambursabil de maxim 40.000 Euro echivalentul a 172.932 RON, astfel:

- Prima tranşă de maxim 24.000 Euro echivalentul a maxim 103.759 RON, reprezentând 60 % din valoarea totală prevăzută la articolul 3(1)

- A doua tranşă de maxim 16.000 euro echivalentul a maxim 69163 RON reprezentând 40% din valoarea totală prevăzută la art. 3 alin. 1 din Contractul de finanţare".

Suma decontată de autoritatea contractantă, conform cheltuielilor acceptate la plată a fost de 103.759 RON, reprezentând 60 % din valoarea totală a proiectului, valoare decontată în baza Dosarului Cererii de Plată pentru tranşa I, depus la OJFIR Gorj.

Durata de realizare a investiţiei şi implementarea proiectului este de maxim 36 de luni.

În baza Notei privind suspiciunea de neregulă/suspiciunea de fraudă pentru desfăşurarea unui control IRD 0.1 nr. x/10.03.2015, aprobată de Directorul General al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, echipa de control a procedat la efectuarea unei verificări în urma sesizării înregistrate la AFIR cu nr. x/04.03.2014, în care se menţionează o serie de nereguli cu referire la Proiectul " Creşterea veniturilor în exploataţia agricolă A., judeţul Gorj".

Având în vedere că în urma vizitei pe teren doamna A., în calitate de tânăr fermier nu era la locul de implementare a proiectului iar domnul C. avea procură juridică nr. 2309/05.12.2011, autentificată la Biroul Notarului Public D., fiind împuternicit de doamna A. să o reprezinte " în vederea implementării unui proiect 112" şi corelând cele expuse de petent respectiv " în spatele exploataţiei PFA A., se află unchiul ei C., Direcţia Control şi Antifraudă a întreprins verificări suplimentare referitoare la documentele depuse la cererea de finanţare.

Având în vedere că doamna A., cu domiciliul în Bucureşti, sector 2 a lucrat în perioada 24.06.2011 - 30.09.2011 la firma S.C. E.- entitate din Bucureşti, cu 2 ore pe zi, echipa de control din cadrul Direcţiei Control şi Antifraudă consideră că cele expuse în declaraţia beneficiarei A. la cererea de finanţare sunt nereale, în sensul că nu putea în acelaşi timp să lucreze în Bucureşti şi ulterior să se deplaseze în localitatea Crasna din judeţul Gorj pentru a lucra la familia de fermier F. (mai mult de 50% din timpul său de lucru în cadrul fermei cu cel puţin 12 luni înaintea instalării sale pe cont propriu).

Astfel, echipa de verificare a considerat că nu a fost îndeplinită cerinţa minimă obligatorie în vederea accesării ajutorului nerambursabil în valoare de 40.000 euro, declaraţia dată de beneficiarul proiectului cum că a " lucrat mai mult de 50 % din timpul său de lucru în cadrul fermei (nu neapărat în ferma familiei) cu cel puţin 12 luni înaintea instalării sale pe cont propriu" nu concordă cu realitatea, aceasta reprezentând o neregulă.

S-a reţinut deopotrivă că doamna A. nu demonstrează că administrează şi coordonează activitatea în cadrul fermei în calitate de conducător (şef) de exploataţie.

În acest sens a fost emis Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare încheiat la data de 02.06.2015 înregistrat la AFIR sub nr. 19840, prin care s-a dispus că, urmare a încălcării prevederilor contractuale de către beneficiar, pe perioada de valabilitate a acestuia, suma totală neeligibilă datorată de beneficiară este de 103.759,00 RON, la care se adaugă penalităţile şi dobânzile prevăzute în contractele economice/acordurile încheiate în conformitate cu procedurile de implementare şi costuri bancare şi accesoriile calculate potrivit prevederilor legale în vigoare.

Împotriva Procesului Verbal de constatare mai sus menţionat, beneficiara a formulat contestaţie, ce a fost respinsă prin Decizia nr. 22591/23.06.2015 emisă de AFIR.

În ceea ce priveşte prima critică a recurentei, conform căreia instanţa de fond, prin aprecierile sale, în sensul că " pretinsele nereguli reţinute de pârâtă în cuprinsul actelor administrative contestate reflectă o abordare pur speculativă a aspectelor de fapt şi o manieră extrem de formalistă de interpretare a clauzelor contractuale" ignoră situaţia de fapt cuprinzând neregulile constatate în cazul beneficiarei A., Înalta Curte o apreciază ca fiind neîntemeiată.

Contrar susţinerilor recurentei, instanţa de control judiciar constată că instanţa de fond, având de analizat temeinicia procesului-verbal, implicit neregulile reţinute de autoritatea contractantă, a analizat întreg materialul probator administrat în cauză, pe situaţia de fapt, reţinerile acesteia, criticate de recurentă, fiind corecte în condiţiile în care autoritatea recurentă a concluzionat că declaraţia dată de beneficiarul proiectului cum că a " lucrat mai mult de 50 % din timpul său de lucru în cadrul fermei (nu neapărat în ferma familiei) cu cel puţin 12 luni înaintea instalării sale pe cont propriu" nu concordă cu realitatea, doar raportându-se la Adresa nr. x/05.05.2015 emisă de ITM, din cuprinsul acesteia rezultând că pentru perioada 24.06.2011 - 30.09.2011 intimata - reclamantă figurează cu contract individual de muncă nr. x/24.06.2011 încheiat cu S.C. E. - pe durată nedeterminată, 2 ore/zi.

Recurenta a concluzionat că beneficiara proiectului nu putea " în acelaşi timp să lucreze în Bucureşti şi ulterior să se deplaseze în localitatea Crasna din judeţul Gorj pentru a lucra la familia de fermier F. (mai mult de 50 % din timpul său de lucru în cadrul fermei cu cel puţin 12 luni înaintea instalării sale pe cont propriu", doar în considerarea faptului că aceasta figura angajată la o firmă ce avea sediul social în Bucureşti, făcând abstracţie de obiectul de activitate al acestei societăţi.

Înalta Curte constată că intimata - reclamantă a susţinut în cadrul contestaţiei administrative adresate autorităţii contractante că activitatea pe care a desfăşurat-o în cadrul firmei S.C. E. S.R.L. nu presupune prezenţa sa în Bucureşti, anexând chiar şi o declaraţie pe proprie răspundere dată de numita G. (audiată de instanţa de fond, în calitate de martor) în cadrul căreia a declarat că " în anul 2011 am lucrat împreună cu A. la S.C. E. S.R.L.. Activitatea acestei firme era de alte comunicaţii - cod CAEN şi nu presupunea desfăşurarea activităţii la sediul firmei ci la domiciliul angajatului"; Comisia de soluţionare a contestaţiei respingând contestaţia, fără a face verificări suplimentare în legătură cu modul în care beneficiara proiectului a desfăşurat, în concret, activitatea în cadrul firmei S.C. E. S.R.L., limitându-se la propria supoziţie.

În cauză a fost audiată, ca martor, chiar persoana în ferma căreia beneficiara proiectului, intimata-reclamantă din prezenta cauza, a lucrat cu cel puţin 12 luni înaintea instalării pe cont propriu, respectiv domnul F., acesta declarând că în perioda 2008-2010 reclamanta "i-a solicitat ajutorul în sensul de a-i permite să asiste la diverse operaţiuni legate de cresterea albinelor, adunatul mierii şi alte lucrări specifice apiculturii".

Faţă de probatoriul administrat, Înalta Curte apreciază că judecătorul primei instanţe în mod temeinic a reţinut că pretinsele nereguli constatate de pârâtă reflectă o abordare pur speculativă a aspectelor de fapt şi o manieră extrem de formalistă de interpretare a clauzelor contractuale.

Raportat la întregul probatoriu administrat în cauză instanţa de control judiciar nu poate reţine că judecătorul fondului ignoră situaţia de fapt, astfel cum a susţinut recurenta - pârâtă, critica acesteia, sub acest aspect, fiind neîntemeiată.

În ceea ce priveşte critica recurentei, în sensul că instanţa de fond, în mod greşit a apreciat că " cerinţa impusă de Ghidul solicitantului se referă la timpul cumulat de lucru al beneficiarului cu cel puţin 12 luni înaintea instalării pe cont propriu şi nu la timpul zilnic de lucru", Înalta Curte o apreciază, de asemenea, a fi neîntemeiată, prin raportare la specificul Măsurii 112 - sector agricol - instalarea tinerilor fermieri şi mai ales la activitatea pentru care a fost formulată cererea de finanţare, respectiv apicultura şi înfiinţarea plantaţiei agricole, ce au caracter sezonier

Instanţa de control judiciar îşi insuşeşte reţinerea instanţei de fond, în sensul că cerinţa impusă de Ghidul solicitantului (ca beneficiarul proiectului să fi lucrat mai mult de 50 % din timpul său de lucru în cadrul fermei cu cel puţin 12 luni înaintea instalării pe cont propriu) se referă la timpul cumulat de lucru al beneficiarului şi nu la timpul zilnic de lucru, având în vedere că apicultura nu implică activităţi zilnice, acestea depinzând de condiţiile meteorologice, existând inclusiv perioade, precum cele ale culesurilor principale, când nu se mai intervine pentru a nu deranja albinele.

Înalta Curte constată că aprecierea instanţei de fond a fost fundamentată şi pe depoziţia martorului F., apicultor de profesie, ce a menţionat printre altele că " în cazul albinelor, spre deosebire de alte animale, sau alte activităţi agricole, apicultorul depinde foarte mult de starea vremii, în sensul că temperatura la care se poate lucra trebuie să fie de cel puţin 14 grade. Raportat la acest aspect, sunt perioade în care nu se poate lucra . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .în perioada pe care am precizat-o anterior îmi amintesc că reclamanta, ca şi în momentul de faţă, venea zilnic la mine . . . . . . . . . .Aşa cum am arătat activitatea de apicultură nu presupune operaţiuni zilnice".

Astfel, instanţa de control judiciar apreciază că cerinţa impusă de Ghidul solicitantului, ca beneficiarul proiectului să fi lucrat mai mult de 50 % din timpul său de lucru în cadrul fermei cu cel puţin 12 luni înaintea instalării pe cont propriu trebuie interpretată prin raportate la specificul Măsurii 112 - sector agricol- instalarea tinerilor fermieri, precum şi al activităţii pentru care a fost formulată cererea de finanţare, respectiv apicultură, înfiinţare plantaţie pomicolă, deoarece activitatea agricolă, având caracter sezonier, nu poate fi normată în sensul Codului Muncii. Mai mult, această cerinţă nu poate fi raportată nici la natura şi durata timpului de muncă reglementat de Codul Muncii, deoarece face trimitere doar la timpul de lucru al beneficiarului, care, în cazul de faţă poate să nu fie zilnic.

Faţă de aceste considerente, Înalta Curte constată că, în mod temeinic, instanţa de fond a reţinut că nu există nici probe şi nici motive rezonabile care să conducă la concluzia că declaraţia dată de beneficiarul proiectului, în sensul că a lucrat mai mult de 50% din timpul său de lucru în cadrul fermei cu cel puţin 12 luni înaintea instalării pe cont propriu, nu ar corespunde realităţii.

În ceea ce priveşte critica recurentei în sensul că instanţa de fond în mod greşit a apreciat că " subscrisa nu are la bază probe solide cu privire la lipsa de coordonare şi administrare a reclamantei în calitate de coordonator de exploataţie, ci este rezultatul unei interpretări superficiale a unor aspecte de fapt", Înalta Curte constată, de asemenea, că este neîntemeiată, în condiţiile în care cea de-a doua neregulă reţinută de autoritatea contractantă, respectiv că doamna A. nu demonstrează faptul că administrează şi coordonează activitatea din cadrul fermei, în calitate de conducător (şef) de exploataţie, s-a bazat doar pe faptul că în urma vizitei în teren beneficiara proiectului, intimata din prezenta cauză, în calitate de tânăr fermier, nu era la locul de implementare a proiectului, prezentându-se doar domnul C., ce a prezentat Procura judiciară nr. 2309/05.12.2011, autentificată la Biroul Notarului Public D..

Analizând Procura nr. 2309/05.12.2011, Înalta Curte constată că, prin aceasta, intimata - reclamantă l-a împuternicit pe domnul C. " pentru ca, în numele meu şi pentru mine să mă reprezinte la SAPARD, în vederea implementării unui proiect 112".

În continuare se menţionează că " pentru aducerea la îndeplinire a prezentului mandat, mandatarul meu va depune şi ridica orice acte, va achita şi încasa orice sume de bani, va face în numele meu orice cerere şi declaraţie, semnând valabil în numele meu şi pentru mine oriunde trebuinţa o va cere, în limitele prezentului mandat, semnătura sa fiindu-mi opozabilă".

Faţă de conţinutul procurii, Înalta Curte constată că mandatul dat de intimata - reclamantă domnului C. este limitat la relaţiile cu SAPARD, activitatea acestuia putându-se rezuma la acţiunile menţionate expres şi limitativ la alin. (2) al procurii, respectiv " va depune şi ridica orice acte, va achita şi încasa orice sume de bani, va face în numele meu orice cerere şi declaraţie, semnând valabil în numele meu şi pentru mine oriunde trebuinţa o va cere, în limitele prezentului mandat".

Astfel, din conţinutul procurii nu reiese că domnul C. a fost împuternicit pentru administrarea şi coordonarea activităţii din cadrul fermei, mandatul său încetând, de altfel, la data semnării de către beneficiară a contractului de finanţare nr. x/03.08.2012.

Prin urmare, Înalta Curte apreciază ca fiind eronată concluzia la care a ajuns recurenta, în sensul că procura notarială nr. 2309/05.12.2011 " în vederea implementării unui proiect pe Măsura 112" indică faptul că beneficiara a avut intenţia încă de la începutul implementării proiectului să delege funcţia de administrare şi coordonare a activităţilor în cadrul proiectului către o altă persoană".

În mod corect a reţinut instanţa de fond că lipsa intimatei - reclamante, ca beneficiară a proiectului, de la locul de implementare a acestuia, constatată cu ocazia vizitei echipei de control nu conduce automat la concluzia că A. nu administrează şi nu coordonează în fapt activitatea în cadrul fermei, în condiţiile în care activitatea de apicultură nu presupune operaţiuni zilnice şi prezenţa permanentă a apicultorului.

Potrivit Ghidului Solicitantului, conducătorul exploataţiei este "acea persoană care administrează şi îşi asumă riscuri economice privind exploataţia agricolă (poate fi: persoană fizică sau acţionar şi administrator unic)", persoană care se va ocupa de realizarea planului de afaceri propus prin proiect.

Înţelesul pe care legiuitorul a dorit să îl atribuie conducătorului de exploataţie vizează acea persoană care administrează şi gestionează activitatea fermei, care suportă şi îşi asumă consecinţele juridice, manageriale şi financiare ale modului în care activitatea apicolă se desfăşoară sub coordonarea sa.

Sub acest aspect, instanţa constată că toate actele administrative au fost întocmite de beneficiară sau au privit-o în mod direct, neexistând documente care să fie semnate de domnul C., în numele şi pentru intimata - reclamantă, cu atât mai puţin documente care să vizeze funcţia de administrare şi coordonare a activităţilor în cadrul fermei, pe acest proiect; recurenta neadministrând nici o probă contrară.

Înalta Curte constată că documentele existente la dosar dovedesc faptul că intimata - reclamantă este cea care a făcut toate demersurile pentru obţinerea finanţării, a achiziţionat bunuri pentru desfăşurarea activităţii în bune condiţii, inclusiv material săditor - 1000 de puieţi pomi fructiferi şi teren agricol, în implementarea proiectului, a efectuat cursuri de calificare profesională, a efectuat toate demersurile în raport de instituţia recurentă pentru implementarea proiectului, după aprobarea acestuia.

Din alt punct de vedere, Înalta Curte reţine deopotrivă că, nici Ghidul Solicitantului aferent Măsurii 112, in vigoare la momentul depunerii aplicaţiei de către reclamanta, si nici legislaţia incidentă în materie nu reglementează obligaţia titularului cererii de finanţare de a desfăşura, în mod direct si exclusiv, absolut toate activităţile si/sau prestaţiile într-o exploataţie apicolă, susţinerea intimatei - reclamante din cadrul contestaţiei administrative formulate, în sensul că domnul C. " m-a ajutat la implementarea proiectului şi mă consiliază de câte ori este nevoie, fiindu-mi un real sprijin datorită experienţei pe care o are", nefiind contrară dispoziţiilor legale incidente. Faptul că beneficiara proiectului este ajutată la treburile fermei de o altă persoană, în cazul de faţă de domnul C., nu conduce automat la concluzia că activitatea din cadrul fermei nu este administrată şi coordonată de beneficiara proiectului, în calitate de conducător (şef) de exploataţie.

De altfel, activitatea din cadrul fermei nu poate fi administrată şi exercitată individual, mai ales ţinând cont de faptul că, în ceea ce priveşte apicultura, specificul acestei activităţi este de activitate pastorală, ceea ce presupune deplasarea în anumite perioade ale anului şi fragmentarea familiei de stupine în două, trei locuri.

Este excesiv a concluziona că intimata -reclamantă nu administrează şi nu coordonează activitatea din cadrul fermei în calitate de conducător (şef) de exploataţie, raportându-ne doar la lipsa acesteia de la locul de implementare a proiectului, din ziua vizitei echipei de control şi la o procură ale cărei efecte au încetat la data semnării contractului de finanţare.

Înalta Curte constată că probatoriul administrat în cauză de instanţa de fond face dovada că intimata - reclamantă administrează şi coordonează activitatea din cadrul fermei, în calitate de conducător (şef) de exploataţie, motiv pentru care, în acord cu judecătorul fondului, apreciază că neregula reţinută, în sensul că beneficiarul proiectului nu a demonstrat că administrează şi coordonează activitatea din cadrul fermei în calitate de conducător (şef) de exploataţie, nu are la bază probe solide, fiind rezultatul unei interpretări superficiale a unor aspecte de fapt.

Prin urmare, instanţa de control judiciar apreciază că susţinerile şi criticile recurentei sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, instanţa de fond pronunţând o hotărâre legală, motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. fiind nefondat.

Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge atât excepţia nulităţii recursului, invocată de intimata-reclamantă, prin întâmpinare, cât şi recursul, ca nefondate, constatând că nu există motive de reformare a sentinţei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia nulităţii recursului.

Respinge recursul formulat de pârâta Agenţia Pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale împotriva sentinţei civile nr. 286/2016 din 17 iunie 2016 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26 martie 2019.