Unpaid judicial stamp duty nullifies recourse under Article 486(2) Civil Procedure Code
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice annulled the appellate appellant's recourse as unstamp-paid, thereby leaving in force the lower court's decision that had dismissed the action for lack of interest. The dispute involved a commercial entity challenging an administrative decision issued by a guaranty fund regarding insurance claim payments for vehicle damage and theft, which the lower court rejected because the plaintiff allegedly lacked standing as an insured creditor. The decisive legal basis for the final outcome was the violation of formal procedural requirements under Article 486(2) of the Civil Procedure Code and the judicial tax provisions of O.U.G. No. 80/2013, which established that the failure to attach proof of payment for the mandatory stamp duty on the appeal petition results in the nullity of the recourse under the sanction prescribed by Article 486(3).
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 486 alin. (2) C. proc. civ, art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013, art. 486 alin. (2) din C. proc. civ, art. 496 alin. (1) din C. proc. civ, art. 496 alin. (1) C. proc. civ; Unpaid judicial stamp duty nullifies recourse under Article 486(2) Civil Procedure Code: The dispute involved a commercial entity challenging an administrative decision issued by a guaranty fund regarding insurance claim payments for vehicle damage and theft, which the lower court rejected because the plaintiff allegedly lacked standing as an insured creditor. The decisive legal basis for the final outcome was the violation of formal procedural requirements under Article 486(2) of the Civil Procedure Code and the judicial tax provisions of O.U.G. No. 80/2013, which established that the failure to attach proof of payment for the mandatory stamp duty on the appeal petition results in the nullity of the recourse under the sanction prescribed by Article 486(3).
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedServes as the main ground for the verdict, providing the legal basis for annulling the appeal due to procedural non-compliance.
Full text
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
Prin actiunea inregistrata pe rolul Curtii de Apel Bucuresti-sectia a VIII-a în data de 20.03.2017, reclamanta S.C. A. S.A. a chemat in judecata pe paratul Fondul de Garantare a Asiguratilor (FGA), solicitand instantei anularea deciziei nr. 4537/27.02.2017 emisă de pârât şi obligarea pârâtului la acordarea despăgubilor, conform cererii depuse de S.C. B. S.R.L.
2. Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 3323 din data de 27 septembrie 2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII -a contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea ca lipsită de interes.
3. Recursul exercitat în cauză
Împotriva sentinţei civile nr. 3323 din data de 27 septembrie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII -a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamanta S.C. A. S.A., invocând motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
În motivarea căii de atac exercitate, recurenta a arătat, în esenţă, că instanţa de fond, în mod greşit, a reţinut că societatea reclamantă îşi neagă calitatea de creditor de asigurare, urmârind plata despăgubirilor către utilizatorul B. S.R.L., ignodând faptul că decizia contestată a fost adresată şi comunicată societăţii recurente.
Prin urmare, societatea recurentă are un interes în formularea prezentei acţiuni întrucât actul administrativ de autoritatea este emis împotriva sa, iar dezlegarea dată de instanţa de judecată poate apăra societatea în faţa utilizatorului şi îi poate conserva dreptul la despăgubiri în cazul daunelor totale şi de furt.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Analizând cu prioritate regularitatea învestirii sale cu recursul de faţă, Înalta Curte constată neîndeplinirea condiţiilor de formă prevăzute de art. 486 alin. (2) C. proc. civ. sub sancţiunea nulităţii, întrucât cererea de recurs nu a fost timbrată legal.
Dispoziţiile art. 33 alin. (1) şi alin. (2) teza I din O.U.G. nr. 80/2013 prevăd că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepţiile prevăzute de lege, iar dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, recurentului i se pune în vedere obligaţia de timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru.
În cauză, potrivit dispoziţiilor art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013, s-a stabilit în sarcina recurentului obligaţia de a achita taxa de timbru în cuantum de 100 RON.
Aceasta obligaţie i-a fost comunicată recurente prin citaţia emisă la data de 18 ianuarie 2020.
Văzând şi dispoziţiile art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., în conformitate cu care la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, Înalta Curte va face aplicarea dispoziţiilor art. 486 alin. (3) care dispun că menţiunile prevăzute la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul, decizia urmând a fi comunicată părţilor.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de reclamanta S.C. A. S.A împotriva sentinţei nr. 3323 din data de 27 septembrie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca netimbrat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 martie 2020.