Tardiness of appeal against decision declaring administrative action perished

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin acţiunea înregistrată pe rolul acestei instanţe, la data de 24.02.2014, sub nr. x/2014, reclamantul A. a solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul General de Aviaţie al Ministerului Afacerilor Interne.

1. Anularea în totalitate a Hotărârii Consiliului de Judecată al Inspectoratului General de Aviaţie al Ministerului Afacerilor Interne nr. 10816 din 22.11.2013 privind sancţionarea sa cu retrogradarea în funcţie (Hotărârea consiliului de judecată al I.G.Av. nefiindu-i comunicată) şi, pe cale de consecinţă, anularea Ordinului inspectorului general nr. 24374 din 11.12.2013 privind sancţionarea sa cu retrogradarea în funcţie (anexa 1), precum şi a Ordinului inspectorului general nr. 24375 din 11.12.2013 privind eliberarea sa din funcţia de şef birou şi numirea în funcţia de ofiţer specialist principal (anexa 2) care au fost emise în baza Hotărârii Consiliului de Judecată al Inspectoratului General de Aviaţie nr. 10816 din 22.11.2013,

2. Suspendarea executării Hotărârii Consiliului de Judecată al Inspectoratului General de Aviaţie al Ministerului Afacerilor Interne nr. 10816 din 22.11.2013, până la soluţionarea acţiunii în anulare, inclusiv a actelor administrative subsecvente:

a.Ordinul inspectorului general nr. 24374 din 11.12.2013 privind sancţionarea sa cu retrogradarea în funcţie,

b.Ordinul inspectorului general nr. 24375 din 11.12.2013 privind eliberarea sa din funcţie de şef birou şi numirea în funcţia de ofiţer specialist principal,

3. Repararea prejudiciului material, retroactiv, produs prin diminuarea veniturilor salariale cauzate de Hotărârea Consiliului de Judecată al Inspectoratului General de Aviaţie al Ministerului Afacerilor Interne nr. 10816 din 22.11.2013 şi de emiterea Ordinului inspectorului general nr. 24374 din 11.12.2013 şi a Ordinului inspectorului general nr. 24375 din 11.12.2013, calculat de la data aplicării sancţiunii până la data plăţii retroactive a acestor venituri, la care se adaugă dobânda legală şi indexarea cu rata inflaţiei calculate la cuantumul total al acestora,

4. Daune morale în cuantum de 20.000 RON pentru atingerea adusă, în mod abuziv, onoarei, demnităţii şi reputaţiei sale profesionale, dar şi pentru sentimentele de injustiţie, temere şi insecuritate la locul de muncă, stresul psihologic produs, hărţuirea morală la care este, în continuare, supus,

5. Refacerea fişei sale de evaluare pe anul 2013, aceasta fiind influenţată decisiv şi negativ de sancţiunile abuzive ce i-au fost aplicate.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 3158 din data de 13 septembrie 2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII -a contencios administrativ şi fiscal a constatat perimată acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul General de Aviaţie al Ministerului Afacerilor Interne.

3. Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 3158 din data de 13 septembrie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII -a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamantul A., invocând motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 4-6 şi 8 din C. proc. civ.

În motivarea căii de atac exercitate, recurentul a arătat, în esenţă, că instanţa de fond şi-a întemeiat hotărârea în mod eronat pe faptul că ar fi fost în sarcina sa să aducă la cunoştinţa instanţei rezultatul cercetării penale, fără a indica articolul de lege care stabileşte această sarcină în responsabilitatea reclamantului şi, pe cale de consecinţă, fără a supune respectivul articol de lege dezbaterii contradictorii.

4. Întâmpinarea formulată în cauză

Prin întâmpinarea formulată, intimatul Inspectoratul General de Aviaţiem a invocat excepţia tardivităţii introducerii recursului, cu motivarea că recursul a fost declarat cu depăşirea termenului de 5 zile prevăzut de art. 421 alin. (2) C. proc. civ.

Pe fond, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

5. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând cu prioritate excepţia de tardivitate a recursului dedus judecăţii în prezenta cauză, conform dispoziţiilor art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul de faţă este tardiv formulat, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispoziţiilor art. 421 alin. (2) din C. proc. civ.:

"Hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanţa ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunţare. Când perimarea se constată de o secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, recursul se judecă de Completul de 5 judecători", iar potrivit art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3)."

În cauză, în ceea ce priveşte recursul formulat de reclamantul A., se constată că decizia recurată a fost pronunţată la data de 13 septembrie 2017, iar cererea de recurs a fost înaintată prin poştă la data de 06 octombrie 2017, conform ştampilei aplicate pe plicul de corespondenţă de la dosar, în condiţiile în care ultima zi de declarare în termen a recursului era data de 19 septembrie 2017.

Astfel, recursul este declarat şi motivat cu depăşirea termenului prevăzut de lege pentru declararea acestei căi de atac, respectiv cu nerespectarea termenului de 5 zile de la pronunţarea hotărârii, prevăzut de art. 421 alin. (2) din C. proc. civ.

Potrivit art. 181 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., republicat, când termenul se socoteşte pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlineşte, iar conform alin. (2) al aceluiaşi articol, când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungeşte până în prima zi lucrătoare care urmează.

În raport de aceste aspecte, se constată că recursul de faţă a fost declarat şi motivat cu depăşirea termenului de 5 zile de la pronunţarea hotărârii recurate, prevăzut de art. 421 alin. (2) din C. proc. civ., termen care s-a împlinit pentru recurentul-reclamant la data de 19 septembrie 2017.

De asemenea, se reţine că la dosar nu a fost formulată o cerere de repunere în termen de către recurentul-reclamant, potrivit dispoziţiilor art. 186 C. proc. civ.

Prin urmare, pentru considerentele anterior relevate şi în temeiul dispoziţiilor art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de A. împotriva deciziei nr. 3158 din 13 septembrie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII- a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca tardiv formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia tardivităţii recursului, invocată de intimatul- pârât Inspectoratul General de Aviaţie.

Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei nr. 3158 din data de 13 septembrie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca tardiv formulat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 martie 2020.