EU funds training travel costs upheld ineligible; police inspectorate's appeal rejected

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată sub nr. x/2016, reclamantul Inspectoratul General al Poliţiei Române a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - Direcţia Generală Programe Europene - Direcţia pentru Dezvoltarea Capacităţii Administrative şi Direcţia Constatare şi Stabilire Nereguli, anularea:

1. procesului-verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creanţelor bugetare nr. SCSN PODCA 1/RPVC/12.01.20I6 emis de către DIRECŢIA CONSTATARE ŞI STABILIRE NEREGULI - Serviciul Constatare şi Stabilire Nereguli PODCA la data de 07.01.2016 privind Contractul de finanţare nr. x din 11.10.2013 aferent proiectului cu titlul "Programul de instruire pentru creşterea capacităţii instituţionale şi de management", cod SM1S 31222, prin care se stabileşte o creanţă bugetară rezultată din nereguli în cuantum de 4.998,00 RON (contribuţie fonduri UE 85%) reprezentând cheltuieli de cazare pentru persoane angajate la instituţii cu sediul în localităţi aflate la o distanţă mai mică de 50 de kilometri de locul de desfăşurare a sesiunilor de instruire/formare în cadrul proiectului, cheltuieli solicitate la rambursare prin cererea de rambursare nr. x

2. deciziei nr. 38/01.03.2016 emisă de DIRECŢIA PENTRU DEZVOLTAREA CAPACITÂŢII ADMINISTRATIVE privind soluţionarea contestaţiei formulate de către I.G.P.R. înregistrată la D.D.C.A. sub nr. 5-CTS/DDCA din 10.02.2016, împotriva procesului-verbal menţionat la pct. 1.

3. notificării emisă de DIRECŢIA PENTRU DEZVOLTAREA CAPACITÂŢII ADMINISTRATIVE privind suma aprobată aferentă cererii de rambursare nr. x înregistrată la D.D.C.A. cu nr. x/01.03.2016, prin care nu au fost validate sumele de 6.518,11 RON fără TVA şi 641,70 RON TVA aferentă cheltuielilor cu transportul şi cazarea persoanelor în cadrul activităţilor de instruire din cadrul proiectului cu cod SMIS 31222;

4. deciziei nr. II/72/21.04.2016 emisă de DIRECŢIA PENTRU DEZVOLTAREA CAPACITÂŢII ADMINISTRATIVE privind soluţionarea contestaţiei formulate de către I.G.P.R. înregistrată la D.D.C.A. sub nr. x/31.03.2016, împotriva NOTIFICĂRII menţionată la pct. 3

5. notificării emisă de DIRECŢIA PENTRU DEZVOLTAREA CAPACITÂŢII ADMINISTRATIVE privind suma nevalidată aferentă cererii de rambursare nr. x înregistrată la D.D.C.A. cu nr. x/29.10.2015 (primită şi înregistrată la I.G.P.R. la data de 03.11.2015 cu nr. x), prin care nu a fost validată suma de 5.330,78 RON fără TVA aferentă cheltuielilor cu transportul persoanelor în cadrul activităţilor de instruire din cadrul proiectului cu cod SMIS 31222;

6. adresei D.D.C.A. nr. x/12.01.2016 prin care se menţine decizia nevalidării sumei de 5.330,78 RON fără TVA în urma contestaţiei depuse de I.G.P.R. împotriva NOTIFICĂRII menţionată la pct. 5

7. adresei D.D.C.A. nr. 28l-P/D.D.C.A./17.02.2016 prin care se precizează că plângerea prealabilă depusă de I.G.P.R. împotriva deciziei D.D.C.A. de nevalidare a sumei de 5.330,78 RON fără TVA a rămas fără obiect.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 3546 din 15 noiembrie 2016, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII - a de contencios administrativ şi fiscal a respins cererea ca neîntemeiată privind pe reclamantul Inspectoratul General al Poliţiei Române, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - Direcţia Generală Programe Europene - Direcţia Pentru Dezvoltarea Capacităţii Administrative şi Direcţia Constatare şi Stabilire Nereguli

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei nr. 3546 din 15 noiembrie 2016 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII - a de contencios administrativ şi fiscal, a formulat recurs reclamantul Inspectoratul General al Poliţiei Române, invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Apreciază că instanţa de fond a făcut o greşită aplicare a normelor de drept material care reglementează regimul juridic al activităţilor pentru care a fost încheiat Contractul de finanţare nr. x din 11.10.2013 aferent proiectului cu titlul "Programul de instruire pentru creşterea capacităţii instituţionale şi de management", cod SMIS 31222.

În ceea ce priveşte decontarea cheltuielilor de cazare, deşi Curtea a reţinut că sunt eligibile cheltuielile efectuate de beneficiar dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de H.G. nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin programele operaţionale, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordinul comun al ministrului administraţiei şi internelor şi al ministrului finanţelor publice nr. 712/634/2009 privind aprobarea cheltuielilor eligibile în cadrul axelor prioritare 1, 2 şi 3 ale Programului operaţional "Dezvoltarea capacităţii administrative", în mod nejustificat face o interpretare extensivă a dispoziţiilor art. 7, alin. (1) din ordin, potrivit cărora " în cazul personalului autorităţilor şi instituţiilor publice, indiferent de finanţarea acestora, pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării în cadrul localităţii, în interesul serviciului, nivelul cheltuielilor eligibile cu deplasarea, de tipul cheltuielilor de transport, cazare şi diurnă, se stabileşte conform Hotărârii Guvernului nr. 1.860/2006 privind drepturile şi obligaţiile personalului autorităţilor şi instituţiilor publice pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării, în cadrul localităţii, în interesul serviciului, cu modificările şi completările ulterioare."

În opinia recurentei, prevederile legale invocate fac referire doar la nivelul cheltuielilor eligibile, respectiv cuantumul şi modalitatea lor de calcul, care trebuie stabilite potrivit H.G. nr. 1860/2006, cu modificările şi completările ulterioare, însă în mod eronat instanţa de fond reţine că trebuie îndeplinite şi condiţiile de acordare a dreptului de decontare a cheltuielilor de cazare.

Consideră că o astfel de interpretare excedează voinţei legiuitorului, este contrară interpretării teleologice şi lit. a) normei enunţate, şi este de natură să creeze prejudicii instituţiei recurente.

Cu atât mai mult, art. 7, alin. (1) din ordinul comun nr. 712/634/2009 face trimitere la cheltuielile eligibile privind personalul autorităţilor şi instituţiilor publice pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării în cadrul localităţii, în interesul serviciului, ori, în cazul poliţiştilor participanţi la cursurile de instruire, raporturile de serviciu ale acestora nu se modifică în niciuna dintre modalităţile enumerate anterior, pentru a fi aplicabile dispoziţiile H.G. nr. 1860/2006,cu modificările şi completările ulterioare.

În ceea ce priveşte decontarea cheltuielilor de transport, instanţa de fond a reţinut în mod corect că la nivelul anului 2014 nu era prevăzută expres obligaţia beneficiarului de a realiza print-screen-uri care să ateste distanţa în privinţa acordării acestui drept, însă atât la momentul efectuării constatărilor de către intimata-pârâtă, cât şi la data introducerii cererii de chemare în judecată, recurenta se afla în imposibilitatea practică de a mai produce probe în sensul dovedirii numărului de kilometri parcurşi, între două localităţi pe căile de comunicaţie rutieră, cu autoturismul proprietate personală, pentru care au fost efectuate decontări.

Mai mult, se arată că drepturile de transport cu autoturismul proprietate personală a poliţiştilor, care au participat la cursurile organizate în cadrul proiectului sunt stabilite şi calculate potrivit următoarelor acte normative, incidente poliţiştilor:

- H.G. nr. 1292/2003 privind drepturile de transport ale poliţiştilor, elevilor şi studenţilor din unităţile de învăţământ pentru formarea poliţiştilor, cu modificările şi complewile ulterioare;

- O.M.A.I. nr. 136 din 13.02.2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind drepturile de transport, acordarea indemnizaţiei de delegare, indemnizaţiei de detaşare şi decontarea cheltuielilor de cazare poliţiştilor, elevilor şi studenţilor din instituţiile de învăţământ pentru formarea poliţiştilor, cu modificările şi completările ulterioare;

- H.G. nr. 1860/2006 privind drepturile şi obligaţiile personalului autorităţilor şi instituţiilor publice pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării, în cadrul localităţii, în interesul serviciului, cu modificările şi completările ulterioare.

Se arată că la nivelul M.A.I. distanţa cea mai scurtă a fost stabilită prin utilizarea site-ului www.x.ro, cu respectarea prevederilor H.G nr. 782 din 10 septembrie 2014 pentru modificarea anexelor la Hotărârea Guvernului nr. 540/2000 privind aprobarea încadrării în categorii funcţionale a drumurilor publice şi a drumurilor de utilitate privată deschise circulaţiei publice, precum şi a dispoziţiilor Secretarului General al Ministrului Afacerilor Interne şi transmise Inspectoratului General al Poliţiei Române cu adresa nr. x din 13.05.2015.

Menţionează că niciunul dintre aceste acte normative incidente drepturilor poliţiştilor nu instituie obligativitatea realizării de PrintScreen-uri pentru numărul de kilometri parcurşi între două localităţi pe căile de comunicaţie rutieră, în vederea dovedirii numărului de kilometri parcurşi cu autoturismul proprietate personală ci doar efectuarea activităţilor de verificare pe internet a distanţei cu ocazia întocmirii documentelor de plată.

De asemenea, conform precizărilor din Manualul de implementare a proiectelor finanţate din Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative, versiunea revizuită februarie 2015, se stabileşte că pentru decontarea cheltuielilor de transport, cu autoturism proprietate personală, vor fi aplicate prevederile H.G. nr. 1860/2006 privind drepturile şi obligaţiile personalului autorităţilor şi instituţiilor publice pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării, în cadrul localităţii, în interesul serviciului, acestor drepturi băneşti, fără a se menţiona obligaţia utilizării unui anumit calculator de rute şi realizarea de PrintScreen-uri pentru numărul de kilometri parcurşi între două localităţi pe căile de comunicaţie rutieră.

Obligaţia calculului distanţei parcurse de poliţiştii care se deplasează cu auto proprietate personală este stabilită inclusiv de actele normative interne, respectiv O.M.A.I. nr. 136 din 13.02.2004 pentru aprobarea "Normelor metodologice privind drepturile de transport, acordarea indemnizaţiei de delegare, indemnizaţiei de detaşare şi decontarea cheltuielilor de cazare poliţiştilor, elevilor şi studenţilor din instituţiile de învăţământ pentru formarea poliţiştilor", cu modificările şi completările ulterioare, fără a se specifica modul de calcul.

Pentru buna implementare a proiectului, a fost elaborată şi adusă la cunoştinţa tuturor poliţiştilor participanţi o procedură de decontare a cheltuielilor de transport pentru persoanele participante la curs, prin care acestora li s-a cerut să-şi calculeze ruta parcursă prin utilizarea site-ului www.x.ro.

Astfel, s-a procedat la monitorizarea pe o perioadă mai mare de timp a site-lui www.x.ro, ocazie cu care s-a constatat că numărul de kilometri pentru aceeaşi distanţă de parcurs între două localităţi pe căile de comunicaţie rutieră se modifică periodic în funcţie de drumurile naţionale disponibile circulaţiei rutiere precum şi în funcţie de rutele ocolitoare alese de calculatorul de rute pentru stabilirea traseului cel mai scurt între două puncte.

In acest context, precizează că este practic imposibil să prezinte printscreen-uri de la acel moment de timp, aşa cum au fost calculate pe site-ul indicat, pentru numărul de kilometri parcurşi, între două localităţi pe căile de comunicaţie rutieră, în vederea dovedirii numărului de kilometri parcurşi cu autoturismul proprietate personală pentru care au fost efectuate decontări.

Având în vedere faptul că din verificările proprii şi conform documentelor anexate a reieşit fără dubiu că distanţele de pe site-ul www.x.ro suferă în timp modificări, chiar dacă la nivelul anului 2015 recurenta nu a realizat preventiv printscreen-uri, fără a fi instituită în acest sens o obligaţie legală, consideră că trebuie prezumată de bună credinţă în raport cu distanţele pe care le-a calculat în vederea decontării transportului.

Pe cale de consecinţă, chiar dacă ar fi fost instituită o obligaţie legală a autorităţii contractante de a realiza print-screen-uri, acestea în mod cert ar fi fost diferite de print-screen-urile realizate de către autoritatea de management la data realizării controlului.

În fundamentarea decizilor autorităţii publice emitente ale actelor administative atacate, aferente cheltuielilor efectuate cu transportul participanţilor la sesiunile de formare din cadrul proiectului, au fost luate în calcul distanţele de pe site-ul www.x.ro la momentul la care au fost făcute verificările de către specialiştii de la nivelul acestor autorităţi, însă obligaţia instituţiei de a deconta contravaloarea transportului trebuia materializată într-o anumită perioadă de timp, respectiv pe perioada de implementare a proiectului şi cu datele indicate pe site-ul www.x.ro de la acel moment de timp.

În legătură cu cheltuielile cu cazarea participanţilor la curs nu au fost niciodată decontate acestora, cazarea participanţilor fiind asigurată potrivit contractului de prestări servicii nr. x/26.08.2014.

Cu ocazia redactării cererii de finanţare, recurenta susţine că a ţinut cont de regulile stabilite de autoritatea de management cu privire la eligibilitatea şi modul de bugetare a chetuielilor în cadrul proiectului propus. Proiectul se subsumează Axei prioritare nr. 1 - îmbunătăţiri de structură si proces ale managementului ciclului de politici publice a P.O.D.C.A., domeniul major de intervenţie 1 - îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor la nivel politico- administrativ;

Astfel, potrivit O.M.A.I. nr. 712/634/2009 privind aprobarea cheltuielilor eligibile în cadrul axelor prioritare 1, 2 şi 3 ale Programului operaţional "Dezvoltarea capacităţii administrative", printre categoriile/subcategoriile de cheltuieli eligibile se numără:

"cheltuielile efectuate pentru desfăşurarea activităţilor de tipul: organizarea şi/sau participarea la evenimente, conferinţe, seminarii, ateliere de lucru, reuniuni de lucru, cursuri de instruire, activităţi transnaţionale, reuniuni ale Comitetului de monitorizare ".

De asemenea, printre categoriile/subcategoriile de cheltuieli eligibile se numără şi "Cheltuielile cu deplasarea", cu următoarele subcategorii: "a) cheltuieli pentru cazare; b) cheltuieli cu diurna; c) cheltuieli pentru transportul persoanelor (inclusiv taxele aferente); d) cheltuieli cu transportul de materiale, mobilier şi echipamente (inclusiv taxele aferente)."

Potrivit manualului de implementare şi ghidului finanţării, structura bugetului cererii de finanţare a urmărit şi respectat indicaţiile din aceste documente, în categoria "Cheltuielilor cu deplasarea (cazare, diurnă, transport)" fiind incluse cheltuielile cu personalul I.G.P.R. responsabil cu implementare proiectului (Cap. III - CHELTUIELI CU DEPLASAREA din bugetul detaliat al proiectului) iar în categoria "cheltuielilor efectuate pentru desfăşurarea activităţilor de tipul: ...cursuri de instruire... " fiind incluse cheltuielile cu închirierea sălilor de curs, cazarea şi masa participanţilor, sub formă de pachet de servicii hoteliere atribuite prin procedură de achiziţie publică.

Astfel, obligativitatea decontării cheltuielilor de cazare în conformitate cu prevederile H.G. nr. 1860/2006 privind drepturile şi obligaţiile personalului autorităţilor şi instituţiilor publice pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării, în cadrul localităţii, în interesul serviciului, intervenea numai în cadrul categoriilor de cheltuieli bugetate în cadrul Cap. III - CHELTUIELI CU DEPLASAREA din bugetul detaliat al proiectului şi nu în cadrul pachetelor de servicii de instruire contractate potrivit prevederilor legale privind achiziţiile publice, bugetate în cadrul altui capitol bugetar, respectiv Cap. XIX - din bugetul detaliat al proiectului.

Argumentele pentru care instituţia recurentă a ales să includă cazarea participanţilor la cursurile de instruire în cadrul Cap. XIX - din bugetul detaliat al proiectului şi nu să deconteze individual cheltuielile de cazare fiecărui participant în parte, sunt date de oferirea acestei posibilităţi de către manualul de implementare şi ghidul finanţării precum şi de necesitatea asigurării instruirii în sistem integrat dat fiind numărul foarte mare al cursanţilor (cazare, masă şi săli de curs în cadrul aceleiaşi unităţi hoteliere/complex hotelier).

Practic, achiziţia pachetului de servicii necesare desfăşurării cursurilor de instruire (cazare, masă şi săli de curs) a fost aprobată de autoritatea de management şi introdusă în graficul de achiziţii al proiectului, recurenta fiind obligată să respecte prevederile legale privind achiziţiile publice pentru atribuirea acestui contract şi nu regulile de decontare a cheltuielilor de cazare stabilite de H.G. nr. 1860/2006.

Nicio regulă de finanţare nu obliga instituţia să bugeteze pachetele de servicii necesare desfăşurării cursurilor de instruire numai în cadrul Cap. III - CHELTUIELI CU DEPLASAREA din bugetul detaliat al proiectului şi nici să contracteze pachetele de instruire bugetate în cadrul Cap. XIX din bugetul proiectului cu respectarea regulilor de decontare din H.G. nr. 1860/2006.

Organizarea cursurilor de instruire, prin bugetarea pachetelor de servicii necesare desfăşurării acestora în cadrul Cap. III - CHELTUIELI CU DEPLASAREA din bugetul detaliat al proiectului, nici nu era posibilă, din următoarele considerente:

> Organizarea cursurilor a fost realizată modular în 2 serii de câte o săptămână (5 zile) zilnic;

> In vederea asigurării condiţiilor optime de curs s-a avut în vedere faptul că personalul participant va realiza activităţile conform programului între orele 09°° -17°° sau 18°°, după caz, astfel fiind posibilă asigurarea timpului pentru servirea meselor zilnice de aproximativ 1 oră (30 minute mic dejun şi 30 minute cina care, conform planificării, urma sa fie servită după ora 19°°), exclusiv masa de prânz, totalizând astfel 9 ore în care participanţii desfăşurau efectiv activităţi de pregătire sub coordonarea personalului didactic (trainerilor);

> în cele 2 ore ulterioare programului de instruire, respectiv între orele 17°° - 19°°, participanţii la curs, realizau activităţile de grup, respectiv pregăteau temele stabilite pentru fiecare subgrupă din cadrul grupei (grupa se diviza în 4 subgrupe de câte 5 participanţi pentru toată perioada cursului), necesare continuării în a doua zi de curs a tematicii de pregătire aprobată în vederea parcurgerii programului de instruire;

> Având în vedere cele mai sus prezentate, printr-un calcul matematic rezultă că fiecare participant, pentru însuşirea cunoştinţelor necesare promovării examenului care se susţinea la finele cursului şi participarea efectivă la toate activităţile subgrupei, aloca zilnic 11 ore.

> In condiţiile în care contractul nu s-ar fi încheiat prin ofertarea pachetelor de servicii hoteliere, respectiv prin excluderea cazării participanţilor care aveau sediul locului sub 50 km de locul desfăşurării cursului - Cheile Grădiştei Braşov, participanţii trebuiau să rezerve pentru transportul de la unitatea locului de muncă până la locaţia unde se ţineau cursurile un timp suplimentar de cel puţin 2 ore (o oră pentru venire şi o oră pentru întoarcere), totalizând astfel cel puţin 13 ore zilnic, timp pe care aceştia aveau obligaţia de a-1 aloca pentru participarea la curs, mai mult decât timpul rezonabil, astfel încât să-i fie respectat dreptul de avea 12 ore consecutive de repaus între două zile de muncă, conform art. 135 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare.

Nu în ultimul rând s-a susţinut că toate cheltuielile declarate neeligibile îndeplinesc condiţiile de eligibilitate stabilite prin H.G. nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin programele operaţionale, cu modificările şi completările ulterioare.

Astfel, explicaţiile prezentate prin cererea de chemare în judecată demonstrează fără dubiu că plata pachetului de servicii hoteliere necesare derulării activităţilor de instruire este în conformitate cu prevederile contractului de finanţare, cheltuiala fiind corect încadrată la Cap. XIX - cheltuieli pentru organizarea şi/sau participarea la evenimente de genul conferinţe, seminarii, ateliere de lucru, reuniuni de lucru, cursuri de instruire, activităţi transnaţionale din bugetul detaliat al proiectului şi cuprinsă în planul de achiziţii aferent contractului de finanţare.

In ceea ce priveşte lit. d), întrucât pachetul de servicii hoteliere necesare desfăşurării cursurilor de instruire (cazare, masă şi săli de curs), astfel cum acesta a fost aprobat prin contractul de finanţare, se încadrează în categoria cheltuielilor eligibile în cadrul axei prioritare 1 a Programului operaţional "Dezvoltarea capacităţii administrative" stabilite potrivit O.M.A.I. nr. 712/634/2009, iar achiziţionarea acestuia a respectat prevederile legale privind achiziţiile publice în România, sunt îndeplinite cumulativ condiţiile solicitate de legislaţia pentru ca această cheltuială să fie considerată eligibilă.

Mai mult decât atât, din interpretarea coroborată a prevederilor art. 7 alin. (1) cu cele ale art. 2 lit. d) din O.M.A.I. nr. 712/634/2009, rezultă că obligativitatea respectării prevederilor H.G. nr. 1860/2006 nu a fost impusă şi cheltuielilor efectuate pentru desfăşurarea activităţilor de tipul: organizarea şi/sau participarea la evenimente, conferinţe, seminarii, ateliere de lucru, reuniuni de lucru, cursuri de instruire, activităţi transnaţionale, reuniuni ale Comitetului de monitorizare - astfel cum acestea sunt menţionate în categoria cheltuielilor eligibile potrivit prevederilor art. 2 lit. v) din actul normativ în discuţie.

De asemenea, face precizarea că participarea la cursuri de instruire reprezintă o modalitate de asigurare a pregătirii profesionale a poliţiştilor şi nu o situaţie de modificare a raporturilor de serviciu ale acestora aşa cum sunt delegarea şi detaşarea - potrivit O.M.A.I. nr. 298/2011 privind procedura şi cazurile de modificare şi/sau suspendare a raporturilor de serviciu ale poliţiştilor, publicat în Monitorul Oficial al Românei nr. 929 din 28 decembrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare.

4. Apărările formulate în cauză:

Intimatul pârât a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia nulităţii recursului pentru nemotivare, iar în subsidiar a solicitat respingerea acestuia ca nefondat.

În primul rând se arată că recurentul reclamant nu face altceva decât să reia motivele prezentate odată cu judecarea în fond a prezentei cauze (înlăturate de către instanţa de fond), fără a aduce vreo critică legală sau pertinentă aprecierilor instanţei de fond în speţa dedusă judecăţii.

Cu privire la susţinerile recurentului reclamant potrivit cărora cheltuielile cu cazarea ale participanţilor la curs nu au fost decontate acestora, cazarea participanţilor fiind asigurată potrivit contractului de prestări servicii nr. x/26.08.2014, arată că echipa de control a verificat îndeplinirea condiţiilor cumulative prevăzute. de-art. 26 din H.G. nr. 1860/2006, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la cheltuielile de cazare, realizate de fiecare participant la sesiunile de instruire, în sensul stabilirii distanţelor dintre locurile permanente de muncă şi locul desfăşurării instruirii.

Persoanele identificate de către echipa de control nu îndeplinesc prima condiţie prevăzuta de textul legal pentru care s-ar putea solicita decontarea cheltuielilor cu cazare, respectiv distanţă mai mare de 50 km de localitatea în care îşi are locul permanent de munca.

Verificarea posibilităţii de întoarcere în localitatea în care îşi are locul permanent de muncă nu intră în sfera de competenţă a echipei de verificare, nefiind îndeplinită prima condiţie prevăzută în cadrul art. 26 alin. (1) din H.G. nr. 1860/2006.

Mai mult decât atât, legiutorul a prevăzut decontarea cheltuielilor cu deplasarea ca şi posibilitate doar pentru acele persoane care se află în delegare în altă localitate, la o distanţă mai mare de 50 de km de locul permanent de muncă şi care nu se pot înapoia la sfârşitul zile de lucru şi nu obligativitatea decontării.

Cu alte cuvinte, chiar dacă există persoane care se deplasează, conform unei delegări, într-o localitate aflată la o distanţă mai mare de 50 de km de locul permanent de muncă, dar care se poate înapoia la sfârşitul zile de lucru, cheltuielile cu cazarea nu sunt eligibile în cadrul proiectelor finanţate din fonduri structurale, sau nu se decontează.

Aşadar, contrar afirmaţiilor recurentului, prin nerespectarea prevederilor legale (OMAI nr. 712/634/2009 în integralitatea sa) coroborat cu clauzele contractuale convenite şi asumate prin semnătură (art. 6 din contractul de finanţare), recurenta precizează că, în speţă, este vorba de un prejudiciu (identificat) rezultat din neeligibilitatea cheltuielilor efectuate, în cuantumul rezultat din obligaţia autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor comunitare de stabilire ca neeligibile a unor cheltuieli, având ca efect încălcarea legislaţiei în domeniul cheltuielilor privind cazarea.

II. Soluţia instanţei de recurs

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Motivele de recurs invocate de reclamantă se circumscriu cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., respectiv atunci când au fost interpretate sau aplicate greşit normele de drept material.

Astfel, chiar dacă nu a fost indicat expres textul de lege din C. proc. civ., acest aspect nu poate conduce la nulitatea recursului, în condiţiile în care, din analiza acestuia, pot fi identificate critici ce pot fi încadrate într-unul din motivele de casare, aşa cum s-a indicat mai sus.

Pe de altă parte, chiar dacă o parte a argumentelor sunt preluate din cererea de chemare în judecată, acest aspect nu poate conduce de plano la sancţiunea nulităţii căii de atac, având în vedere că partea le reiterează în considerarea respingerii lor de către prima instanţă.

În acest context, va fi respinsă excepţia nulităţii recursului invocată de intimatul pârât, urmând a fi analizate criticile invocate din perspectiva prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Neregula contestată în cauză a constat în aceea că suma de 5880 RON la care se adaugă 529,2 RON TVA, validată şi plătită de A., aferentă cu cheltuielilor cu cazarea a 8 persoane, participante la sesiunile de instruire, în cadrul cererii de rambursare CR nr. 1, constituie cheltuială afectată de neregulă şi se va constitui în debit din valoarea rambursată.

Concret, s-a stabilit că respectivele cheltuieli cu cazarea participanţilor pot fi solicitate la decontare şi rambursate din orice capitol bugetar (fiind lipsit de relevanţă decontarea individuală sau încheierea unui contract general pentru cazarea participanţilor), însă numai dacă persoana este trimisă în deplasare într-o localitate situată la o distanţă mai mare de 50 km faţă de locul permanent de muncă şi care nu se poate înapoia la sfârşitul zilei de lucru, potrivit H.G. nr. 1860/2006. S-a constatat că restul participanţilor identificaţi de echipa de control nu îndeplinesc prima condiţie (distanţă mai mare de 50 km), iar cea de-a doua condiţie (posibilitatea de întoarcere în localitatea de origine la sfârşitul zilei) nu intră în competenţa echipei de verificare.

În privinţa acestor cheltuieli, s-a susţinut că prima instanţă a realizat, în mod nejustificat, o interpretare extensivă a dispoziţiilor art. 7, alin. (1) din ordinul comun al ministrului administraţiei şi internelor şi al ministrului finanţelor publice nr. 712/634/2009 privind aprobarea cheltuielilor eligibile în cadrul axelor prioritare 1, 2 şi 3 ale Programului operaţional "Dezvoltarea capacităţii administrative".

Potrivit acestei norme: "În cazul personalului autorităţilor şi instituţiilor publice, indiferent de finanţarea acestora, pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării în cadrul localităţii, în interesul serviciului, nivelul cheltuielilor eligibile cu deplasarea, de tipul cheltuielilor de transport, cazare şi diurnă, se stabileşte conform Hotărârii Guvernului nr. 1.860/2006 privind drepturile şi obligaţiile personalului autorităţilor şi instituţiilor publice pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării, în cadrul localităţii, în interesul serviciului, cu modificările şi completările ulterioare."

În opinia recurentei, referirea la prevederile H.G. nr. 1860/2006 s-a făcut doar pentru stabilirea nivelului cheltuielilor eligibile, însă nu şi la condiţiile de acordare a acestor drepturi.

Această interpretare nu poate fi primită, întrucât în art. 6 din contractul de finanţare este stabilită următoarea clauză, acceptată de beneficiar:

"cheltuielile efectuate de beneficiar sunt eligibile conform condiţiilor stabilite prin H.G. nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin programe operaţionale, cu modificările şi completările ulterioare şi prin Ordinul comun al ministrului administraţiei şi internelor şi al ministrului finanţelor publice nr. 712/2009 şi 634/2009 privind aprobarea cheltuielilor eligibile pentru Programul Operaţional "Dezvoltarea Capacităţii Administrative" 2007 - 2013, cu modificările şi completările ulterioare".

Or, potrivit art. 2 din H.G. nr. 759/2007:

"(1) Pentru a fi eligibilă, o cheltuială trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii cu caracter general, fără a încălca prevederile alin. (3), art. 3, art. 4 şi art. 5 alin. (2): (…) d) să fie conformă cu prevederile legislaţiei naţionale şi comunitare".

De altfel, argumentul recurentei, în sensul că norma citată mai sus s-ar aplica doar în ce priveşte cuantumul cheltuielilor, dar nu şi al condiţiilor de acordare, contrazice voinţa legiuitorului şi cadrul legal general de decontare al acestor cheltuieli, fiind în dezacord cu condiţiile contractuale semnate şi acceptate de beneficiarul finanţării.

În acest sens, sunt relevante şi prevederile art. 1 din Ordinul comun al ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 712/29.01.2009 şi al ministrului Finanţelor Publice nr. 634/03.04.2009 privind aprobarea cheltuielilor eligibile în cadrul axelor prioritare 1, 2 si 3 ale Programului Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative, potrivit cărora " o cheltuială este eligibilă în cadrul proiectelor finanţate prin PODCA numai dacă respectă regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate, şi cele ale art. 7 alin. (3) din acelaşi act normativ potrivit căruia: "Cheltuielile cu deplasarea în ţară sau în străinătate sunt considerate eligibile dacă se justifică efectuarea deplasărilor în scopul proiectului, pentru decontare aplicându-se Hotărârea Guvernului nr. 1.860/2006, cu modificările şi completările ulterioare".

S-a mai susţinut că prin participarea la cursurile de intruire, persoanelor angajate nu li s-au modificat raporturile de muncă, în sensul detaşării sau delegării, pentru a fi incidente prevederile H.G. nr. 1860/2006. Însă, atâta vreme cât în contractul de finanţare există o clauză care defineşte cheltuielile eligibile prin referire inclusiv la acest act normativ, nu se poate vorbi de un abuz al autorităţii atunci cât a invocat respectarea condiţiilor prevăzute de acesta în contextul definirii cheltuielilor eligibile.

În aceeaşi ordine de idei nici argumentul potrivit căruia cheltuielile cu cazarea nu au fost decontate direct participanţilor, ci au fost achiziţionate pachete de servicii hoteliere contractate potrivit prevederilor legale privind achiziţiile publice, bugetate în cadrul altui capitol bugetar, respectiv Cap. XIX, nu poate fi primit.

Prima instanţă a stabilit în mod just că nici în manualul de implementare, nici în ghidul solicitantului, chiar dacă este permisă încadrarea cheltuielilor cu cazarea în cap. IXI al bugetului detaliat al proiectului, nu este menţionată vreo excepţie de la aplicarea dispoziţiilor H.G. nr. 1860/2006. Prin urmare, indiferent de capitolul bugetar unde aceste cheltuieli au fost cuprinse şi indiferent de decontarea cheltuielilor individual participanţilor sau de achiziţionarea unui pachet de servicii hoteliere în procedura de achiziţie publică, pentru considerarea cheltuielilor ca fiind eligibile era necesară respectarea regulilor de decontare stabilite în H.G. nr. 1860/2006.

Faptul că achiziţia pachetului de servicii necesare desfăşurării cursurilor de instruire (cazare, masă şi săli de curs) a fost aprobată de autoritatea de management şi introdusă în graficul de achiziţii al proiectului, nu presupune faptul că recurenta, în calitate de beneficiar era exonerată de respectarea condiţiilor legale privind acordarea cheltuielilor de cazare.

În ce priveşte imposibilitatea practică a personalului de a se deplasa în fiecare zi la locul de desfăşurare a instruirii, autoritatea a reţinut, în mod legal, că această verificare nu intră în sfera atribuţiilor sale, astfel încât, în condiţiile în care criteriile legale pentru acordarea cheltuielilor de cazare nu sunt îndeplinite, respectivele cheltuieli nu sunt eligibile, revenind beneficiarului sarcina să organizeze cursurile profesionale de o asemenea manieră încât să nu fie afectate drepturile salariaţilor prevăzute de art. 135 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare.

Un alt motiv de recurs invocat se referă la cheltuielile cu transportul efectuate pentru sesiunile de instruire desfăşurate la B., jud. Braşov, în perioada 07.09-21.11.2014, în cadrul proiectului cu titlul "Programul de instruire pentrucreşterea capacităţii instituţionale şi de management", cod SMIS 31222.

În privinţa acestor cheltuieli, recurenta susţine că distanţa cea mai scurtă a fost stabilită prin utilizarea site-ului www.x.ro, cu respectarea prevederilor H.G nr. 782 din 10 septembrie 2014 pentru modificarea anexelor la Hotărârea Guvernului nr. 540/2000 privind aprobarea încadrării în categorii funcţionale a drumurilor publice şi a drumurilor de utilitate privată deschise circulaţiei publice, precum şi a dispoziţiilor Secretarului General al Ministrului Afacerilor Interne şi transmise Inspectoratului General al Poliţiei Române cu adresa nr. x din 13.05.2015.

Însă această afirmaţie nu a fost dovedită în niciun fel, nici în faţa autorităţii, nici în faţa instanţei de fond, fiind binecunoscut că pentru eligibilitatea cheltuielilor sunt necesare documente justificative.

Este adevărat că prima instanţă a reţinut că la nivelul anului 2014 nu era prevăzută expres obligaţia beneficiarului de a realiza print-screen-uri prin care să ateste distanţa în privinţa cheltuielilor de transport, însă just s-a stabilit că această împrejurare nu exonerează partea de obligaţia de a dovedi cele susţinute, inclusiv prin alte mijloace de probă.

Or, este de principiu că atunci când vorbim de cheltuieli solicitate la rambursare, acestea trebuie însoţite de documente justificative, recurenta neputând invoca prezumţia de bună credinţă în apărarea sa.

De altfel, nici împrejurarea că site-ul www.x.ro, suportă modificări în timp şi oricum distanţele nu ar mai fi fost aceleaşi la data controlului, nu are vreo relevanţă în susţinerea punctului de vedere a recurentei, de vreme ce aspectul reproşat acesteia, este acela al lipsei dovezilor privind modalitatea de calcul al rutei celei mai scurte.

Într-un ultim motiv de recurs, se susţine că toate cheltuielile declarate neeligibile îndeplinesc condiţiile de eligibilitate stabilite prin H.G. nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin programe operaţionale.

Au fost citate în acest sens prevederile art. 2 din acest act normativ, însă chiar aceste dispoziţii citate contrazic teoria recurentei, având în vedere că una dintre condiţiile soclitate pentru eligibilitate este ca respectiva cheltuială să fie conformă cu prevederile legislaţiei naţionale şi comunitare.

Or, aşa cum s-a demonstrat mai sus, prin nerespectarea prevederilor legale - OMAI nr. 712/634/2009 invocat chiar de recurentă în susţinerile sale, coroborate cu şi art. 26 din H.G. nr. 1860/2006 şi clauzele contractuale convenite şi asumate prin semnarea contractului de finanţare, s-a cauzat un prejudiciu rezultat din neeligibilitatea cheltuielilor efectuate cu încălcarea legislaţiei în domeniul cheltuielilor privind cazarea.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru toate aceste considerente, în temeiul prevederilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ. şi art. 20 din Legea 554/2004 se va dispune respingerea recursului ca nefondat, cu consecinţa menţinerii hotărârii recurate ca fiind legală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia nulităţii recursului, invocată de intimatul-pârât Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

Respinge recursul formulat de reclamantul Inspectoratul General al Poliţiei Române împotriva sentinţei civile nr. 3546 din 15 noiembrie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII - a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 11 martie 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.