Direct public procurement invalid when estimated value exceeds 15,000 EUR threshold under Arts. 19 and 26 E.O. 34/2006

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1.1. Cadrul procesual

La data de 9.01.2017, pe rolul Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal s-a înregistrat contestaţia formulată de reclamantul Municipiul Rm. Vâlcea, prin Primar A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice-Direcţia Constatare şi Stabilire Nereguli şi Unitatea de Soluţionare a Contestaţiilor POR, prin care se contestă decizia nr. 298/19.09.2016 emisă de către Unitatea de Soluţionare a Contestaţiilor POR din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, decizie înregistrată la sediul U.A.T. Rm. Vâlcea sub nr. x/23.09.2016, prin care s-a respins contestaţia nr. 32259/24.08.2016, formulată de către reclamant împotriva Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/20.07.2016, reclamantul solicitând admiterea contestaţiei şi înlăturarea corecţiei financiare aplicate, valoarea totală a corecţiei financiare fiind de 63.744,75 RON, la care se adaugă TVA în sumă de 12.409,89 RON.

1.2. Hotărârea pronunţată de instanţa de fond

Prin sentinţa nr. 76/F - CONT din 10 aprilie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a fost respinsă ca neîntemeiată contestaţia reclamantului.

1.3. Cererea de recurs

Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond a formulat recurs Municipiul Râmnicu Vâlcea, fiind criticată sentinţa atacată pentru motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Recurentul a arătat că instanţa de fond a respins cererea de chemare în judecată considerând că intimatul-pârât în mod corect a reţinut că oferta este neconformă şi a decis aplicarea sancţiunii reducerii procentuale.

Recurentul a arătat că este greşită soluţia instanţei de fond întrucât Serviciul de proiectare al obiectivului "Modernizare Parc Zăvoi în Municipiul Râmnicu-Vâlcea", ce formează obiectul contractului de servicii nr. x/12.05.2009 a fost contractat prin achiziţie directă.

S-a arătat că în conformitate cu prevederile art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006 autoritatea contractantă are dreptul de a achiziţiona direct produse, servicii sau lucrări, în măsura în care valoarea achiziţiei, estimată conform prevederilor din Secţiunea a II-a a prezentului capitol, nu depăşeşte echivalentul în RON a 15.000 euro pentru fiecare achiziţie de produse, servicii sau lucrări. Achiziţia se realizează pe bază de document justificativ, care în acest caz se consideră a fi contract de achiziţie publică, iar obligaţia respectării prevederilor prezentei ordonanţe se limitează numai la prevederile art. 204 alin. (2).

Recurentul a precizat că au fost avute în vedere şi instrucţiunile ANRMAP, care la art. 3, privind modalitatea de aplicare a prevederilor art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006, menţionează că autoritatea contractantă întocmeşte un document ce conţine motivul/motivele realizării achiziţiei directe, potrivit argumentelor precizate în referatul/referatele de necesitate, în cazul în care valoarea estimată nu depăşeşte pragurile valorice prevăzute la art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006 şi nu se preconizează alte solicitări în decursul anului bugetar, corespunzătoare aceleiaşi necesităţi, care să conducă la depăşirea pragurilor.

Recurentul a precizat că în mod greşit a reţinut instanţa de fond că sunt aplicabile prevederile art. 26 din O.U.G. nr. 34/2006, având în vedere că din interpretarea acestor prevederi rezultă că art. 26 se aplică doar procedurilor de atribuire a contractului de achiziţie publică astfel cum sunt enumerate de art. 3 lit. ş) şi art. 18 din O.U.G. nr. 34/2006 şi nu se aplică achiziţiilor directe.

1.4. Apărările intimatului

Prin întâmpinarea formulată în cauză, intimatul-pârât Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene a invocat excepţia nulităţii recursului, arătând că recurentul-reclamant nu face altceva decât să reia motivele prezentate la judecarea cauzei pe fond, fără a aduce vreo critică legală asupra hotărârii pronunţate.

II. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport cu motivele de recurs formulate, sentinţa atacată şi dispoziţiile legale incidente cauzei, instanţa de control judiciar va menţine soluţia dată de instanţa de primă jurisdicţie ca fiind legală şi, pe cale de consecinţă, recursul formulat va fi respins.

2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.

1. Cu privire la excepţia nulităţii recursului.

Analizând motivele de recurs formulate de recurent, Înalta Curte reţine că argumentele prezentate se circumscriu motivului de casare invocat în susţinerea recursului formulat, respectiv în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., motiv pentru care critica formulată de intimat cu privire la nulitatea recursului, având în vedere că motivele de casare nu se încadrează în prevederile art. 488 pct. 8 din C. proc. civ., nu poate fi primită de Înalta Curte şi va fi respinsă ca neîntemeiată.

2. Cu privire la fondul recursului

Înalta Curte nu poate primi criticile formulate de recurentul Municipiul Râmnicu Vâlcea având în vedere considerentele ce urmează.

Recurentul-reclamant a supus controlului judiciar decizia nr. 298/19.09.2016 emisă de către Unitatea de Soluţionare a Contestaţiilor POR din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, prin care s-a respins contestaţia formulată de către reclamant împotriva Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/20.07.2016, valoarea totală a corecţiei financiare fiind de 63.744,75 RON, la care se adaugă TVA în sumă de 12.409,89 RON.

Instanţa de primă jurisdicţie a respins acţiunea reclamantului, reţinând faptul că autoritatea contractantă, Municipiul Rm. Vâlcea, în data de 21.04.2009, a trimis solicitări de oferte către doi operatori economici, prin care erau invitaţi să participe la procedura de achiziţie directă.

A constatat instanţa de fond că autoritatea contractantă nu era îndreptăţită să aplice procedura de achiziţie directă, având în vedere cursul BNR raportat la valoarea estimată a contractului de 15.000 euro, stabilită de autoritatea contractantă (15.000 eur X 4,2185 = 63.277,50 RON).

S-a reţinut faptul că, la data de 27.04.2009, autoritatea contractantă a primit oferta financiară de la B. S.R.L., în valoare de 14.900 euro, fără ca valoarea să fie estimată în RON, iar, ulterior, în data de 05.05.2009, autoritatea contractantă a întocmit eronat Nota justificativă nr. x privind alegerea procedurii, respectiv a procedurii de achiziţie directă, estimând valoarea achiziţiei la 64.425 RON fără TVA, respectiv 15.000 euro fără TVA, pentru un euro egal cu 4,2950 RON, curs valutar stabilit la data de 20.03.2009, data întocmirii PAAP-ului.

Astfel, s-a constatat că valoarea de 64.425 RON la cursul de 4,1950 RON din data de 04.05.2009, respectiv 15.357,56 euro, depăşeşte pragul legal pentru efectuarea achiziţiei directe de 15.000 euro.

Instanţa de primă jurisdicţie a reţinut faptul că nota justificativă a fost întocmită ulterior transmiterii invitaţiilor la ofertare, încălcându-se prevederile art. 26 din O.U.G. nr. 34/2006, nefiind astfel îndeplinite condiţiile pentru ca autoritatea contractantă să aplice procedura de cumpărare directă, încălcându-se şi prevederile art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006, prin achiziţionarea unor lucrări în urma aplicării unei proceduri necompetitive, în situaţia în care ar fi trebuit ca aceasta să deruleze procedura "Cerere de oferte", pentru a asigura promovarea concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminarea operatorilor economici, transparenţa şi integritatea procesului de achiziţie publică, precum şi utilizarea eficientă a fondurilor publice.

Înalta Curte reţine că instanţa de fond a făcut o corectă interpretare şi aplicare a prevederilor din O.U.G. nr. 34/2006.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006, autoritatea contractantă are dreptul să achiziţioneze direct produse, servicii sau lucrări atunci când valoarea achiziţiei nu depăşeşte echivalentul în RON a 15.000 euro pentru fiecare achiziţie de produse, servicii sau lucrări, achiziţia realizându-se pe bază de document justificativ.

Dispoziţiile art. 26 din O.U.G. n.34/2006 prevăd faptul că valoarea estimată a contractului de achiziţie publică trebuie să fie determinată înainte de iniţierea procedurii de atribuire a contractului respectiv, valoare care trebuie să fie valabilă la momentul transmiterii spre publicare a anunţului de participare sau la momentul transmiterii invitaţiei de participare, în cazul în care procedura de atribuire nu presupune publicarea unui astfel de anunţ.

Înalta Curte reţine că nu este fondată critica recurentului-reclamant referitoare la inaplicabilitatea prevederilor art. 26 din O.U.G. nr. 34/2006, în condiţiile în care din conţinutul art. 19 al acestui act normativ rezultă că estimarea valorii contractului de achiziţie publică se face conform Secţiunii a II-a, iar art. 26 face parte chiar din această secţiune.

Înalta Curte constată că acest din urmă text legal impune determinarea valorii estimate a contractului de achiziţie înainte de procedura de atribuire.

Or, din actele dosarului rezultă cu certitudine faptul că valoarea contractului de achiziţie publică, de 64.425 RON la cursul de 4,1950 RON din data de 04.05.2009, respectiv 15.357,56 euro, depăşeşte pragul legal pentru efectuarea achiziţiei directe de 15.000 euro.

Pentru aceste motive, Înalta Curte constată că prin aplicarea eronată a acestei proceduri de achiziţie au fost încălcate prevederile art. 19 şi art. 26 din O.U.G. nr. 34/2006, aceasta achiziţionând lucrările prin aplicarea unei proceduri necompetitive prin atribuirea contractului în mod direct, în condiţiile în care recurenta trebuia să deruleze procedura "cerere de oferte".

Nefiind identificate motive de casare a hotărârii instanţei de fond, Înalta Curte va menţine ca legală sentinţa pronunţată şi, pe cale de consecinţă, recursul formulat va fi respins.

2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia nulităţii recursului.

Respinge recursul formulat de Municipiul Râmnicu Vâlcea împotriva sentinţei nr. 76/F - CONT din 10 aprilie 2017 pronunţate de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 27 februarie 2020.